Clauza de dezicere.
Renuntarea la comanda duce la pierderea avansului; aceasta asumpţie are relevanta numai in privinta cumparatorului deoarece renuntarea la comanda era o optiune numai a acestuia si reprezinta o adaugare la termenii contractului, inserand in conventia initiala o clauza noua. In acest sens, cupmaratorul isi rezerva o clauza de dezicere a contractului a carei manifestare presupune suportarea unui pret al dezicerii, echivalent avansului platit la lansarea comenzii. (decizia comerciala nr. 255/15.05.2008, pronuntata de Curtea de Apel Bucureşti, Sectia a VI-a Comerciala).
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr.14753/10.12.2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială în dosar nr.5868/3/2007, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei CGR în contradictoriu cu pârâta S.C. KET S.R.L. având ca obiect plata unei sume de bani.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut următoarele:
La 15.06.2006 reclamanta a comandat pârâtei un sistem de dormit care impunea, potrivit înţelegerii părţilor, plata avansului de 50% din preţul total, plată realizată de către reclamantă (2.581,5 Euro potrivit O.P. nr.1/21.06.2006), ulterior părţile semnând contractul/comandă nr.1/22.06.2006. După semnarea acestui contract reclamanta a transmis pârâtei opţiunea sa de renunţare la comandă, considerând că preţul sistemului de dormit este prea mare, renunţare care ducea la pierderea avansului, potrivit comunicărilor realizate de către pârâtă. În aceste condiţii, reclamanta a revenit asupra deciziei sale de renunţare, dar această nouă intenţie nu a ajuns la cunoştinţa pârâtei deoarece a fost expediată la un număr greşit de fax.
În apărare, tribunalul a considerat susţinerile S.C. KET S.R.L. potrivit cu care renunţarea la comandă a reclamantei din 26.06.2006 a dezlegat-o pe pârâtă de obligaţia executării contractului cu consecinţa dreptului de a păstra avansul, potrivit clauzei agreate de către doamna CGR prin semnarea comenzii din 23.06.2006.
Deşi la 18.07.2006 reclamanta a transmis pârâtei o adresă prin care solicita să fie anunţată înainte de livrarea produselor, aceasta nu mai poate avea, în aceste condiţii, semnificaţie de contract.
Întrucât în acţiunea introductivă reclamanta a solicitat instanţei, în principal, rezoluţiunea contractului/comandă nr.1/22.06.2006, pentru neexecutarea operaţiei de livrare de către S.C. KET S.R.L., tribunalul a subliniat că pentru a dispune rezoluţiunea este necesar, sub aspect factual, să existe un contract sinalagmatic a cărui neexecutare să fie imputabilă părţii pârâte.
Însă, în condiţiile de fapt considerate, tribunalul a apreciat că înţelegerea părţilor a fost desfiinţată la 26.06.2006, ca urmare a propunerii de denunţare unilaterală provenind de la reclamantă, astfel încât nu se mai poate solicita aplicarea în favoarea reclamantei a dispoziţiilor art.11 ale convenţiei.
Se arată că odată ajunsă la cunoştinţa pârâtei propunerea de denunţare, aceasta şi-a produs efectele cu consecinţa pierderii avansului preplătit de către reclamantă, iar un nou acord de voinţă între părţi nu s-a încheiat.
În aceste condiţii, cererea a fost considerată neîntemeiată atât în privinţa principalului, cât şi a accesoriului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, reclamanta CGR, solicitând schimbarea hotărârii în tot, cu consecinţa admiterii cererii sale, arătând că hotărârea dată este nelegală şi netemeinică.
Evocând succesiunea manifestărilor de voinţă exhibate de părţi, rezultă că la 26.06.2007 reclamanta nu a denunţat unilateral contractul, ci a făcut o propunere de anulare a înţelegerii pârâtei S.C. KET S.R.L., neagreată de către această parte, aşa încât nu se poate considera acesta ca fiind momentul denunţării unilaterale a contractului.
În consecinţă, contractul este în fiinţă, contrar celor reţinute de către prima instanţă, astfel încât reclamanta se poate prevala de dispoziţiile art.11 ale contractului-comandă nr.1/22.06.2006 şi, implicit, poate invoca neexecutarea culpabilă din partea pârâtei a obligaţiei de livrare a bunului cumpărat.
Apelanta a arătat că nu a fost niciodată de acord să piardă avansul plătit şi că interpretarea dată de prima instanţă excede regulii de interpretare a voinţei părţilor.
Împotriva acestui apel a formulat întâmpinare intimata S.C. KET S.R.L., solicitând respingerea apelului ca nefondat şi obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată din apel, ulterior renunţând la cererea secundară.
S-a arătat că susţinerile apelantei sunt greşite, că în fapt manifestarea sa de voinţă din 22.06.2006 a echivalat renunţării unilaterale a contractului cu consecinţa pierderii avansului plătit, apelanta dând o interpretare excesiv de formală termenilor prin care s-a exprimat în corespondenţa adresată intimatei.
Se arată că la manifestarea de voinţă a reclamantei intimata a răspuns, şi, de asemenea, a adus la cunoştinţă acesteia în repetate rânduri situaţia încetării contractului.
În aceste condiţii, contractul şi-a încetat existenţa iar reclamanta nu se poate prevala de dispoziţiile art.11 ale convenţiei.
În final, intimata arată că este greşită susţinerea apelantei legată de răspunsul pârâtei la interogatoriu, dând o interpretare eronată acestei probe deoarece intenţia pârâtei este de a recunoaşte valabilitatea comenzii, dar nu şi menţinerea ei în vigoare după 26.06.2006.
În cadrul apelului părţile s-au prevalat de probele administrate în faţa primei instanţe de fond.
Fata de aspectele supuse devolutiunii in apel potrivit motivelor formulate de catre reclamanta, in conformitate cu dispozitiile art. 295 Cod procedură civilă, Curtea va proceda la propria analiza a probelor cauzei pentru evaluarea situatiei de fapt si prin aplicarea regulilor de interpretare a conventiilor conform art. 970 si urmatoarele Cod civil si stabilirea continutului acestora, inteles ca si conduita asumata.
Astfel, intre partile cauzei, reclamanta avand calitate de cumparator si parata S.C. KET S.R.L. avand calitate de vanzator s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare/comandă nr.1/22.06.2006 avand ca obiect sistemul de dormit Softside Tasso pentru pretul convenit de 5.163 Euro.
Partile si-au asumat urmatoarea conduita obligatorie, potrivit regulilor statuate in art. 969 Cod civil, cu relevanta in procesul de fata: a) la lansarea comenzii cumparatorul va plati 50% din pretul total al vanzarii, respectiv, suma de 2.581,5 Euro care conditioneaza lansarea comenzii de la vanzator producatorului pentru fabricarea produsului- art. 5 al conventiei; b) denuntarea unilaterala a conventiei este interzisa, sub sanctiunea de daune- art. 11 al conventiei.
In aceste termeni, reclamanta a facut plata avansului de 2.581,5 Euro potrivit O.P. nr.1/21.06.2006 (filele 8,9 din dosarul primei instante de fond), astfel, la 23.06.2006 a fost lansata comanda nr. 1 (fila 36 dosar Tribunal).
In cadrul acestui din urma inscris, atestand lansarea comenzii de fabricare a produsului, partile au consimtit la inserarea urmatoarei clauze: renuntarea la comanda duce la pierderea avansului.
In succesiunea manifestarilor de vointa, aceasta asumpţie are relevanta numai in privinta cumparatorului deoarece renuntarea la comanda era o optiune numai a acestuia si reprezinta o adaugare la termenii contractului/comandă nr.1/22.06.2006, inserand in conventia initiala o clauza noua a carei interpretare va fi facuta potrivit art. 982 Cod civil.
In acest sens, cumparatoarea, reclamanta CGR isi rezerva o clauza de dezicere a contractului a carei manifestare presupune suportarea unui pret al dezicerii, echivalent avansului platit la lansarea comenzii.
Asupra continutului clauzei de dezicere, Curtea arata ca aceasta se limiteaza la dreptul reclamantei de a renunta la comanda, adica de a exprima acea intentie de a intrerupe conventia aflata in derulare, conventie a carei valabilitate si desfasurare o recunoaste.
Intrucat la 26.06.2006 (fila 10 a dosarului Tribunalului) reclamanta a remis prin fax paratei cererea de “anulare” comenzii ce face obiectul contractului/comandă nr.1/22.06.2006 impreuna cu solicitarea restituirii sumei platite ca avans, este evident, ca partea nu a inteles sa se prevaleze de clauza de dezicere, care presupunea recunoasterea valabilitatii contractului, ci a solicitat anularea lui, prefigurand considerarea negarii mutuale a chiar eficacitatii conventiei.
Insa, la aceasta manifestare de intentie, parata S.C. KET S.R.L. a raspuns reclamantei prin fax la 26.06.2008 (fila 18 dosar Tribunal) in sensul ca “anularea comenzii nu este posibila”, ci doar o renuntare la comanda, in termenii agreati de ambele parti, cu consecinta pierderii avansului.
Or, in aceasta distinctie intre “renuntarea la comanda” si “anularea comenzii” pe care chiar partile o fac in corespondenta relevata si consemnata la dosarul cauzei, Curtea arata ca prin niciun act ulterior celui din 26.06.2006 reclamanta nu a revenit sau nu a precizat ca intelege sa renunte la comanda prin exercitarea clauzei de dezicere atata vreme cat parata a refuzat sa dea eficienta unei cereri de anulare a contratului dublata de cea a restituirii avansului platit de 2.581,5 Euro.
In aceste conditii si dand aceasta semnificatie manifestarilor de vointa astfel exibate de parti rezulta ca cererea de anulare a contratului formulata de catre d-na CGR era lipsita de eficienta in privinta raportului juridic nascut in puterea contractului de vanzare-cumparare/comandă nr.1/22.06.2006, acest contract urmandu-si efectele, asa cum lipita de eficienta este si aprecierea unilaterala a paratei S.C. KET S.R.L. potrivit cu care in conditiile “anularii contractului”, pe care chiar parata o lipseste de efect, urmeaza sa se considere descarcata de orice obligatie.
Si tot in aceste circumstante, atat reconfirmarea contractului din 28.06.2006 de catre reclamanta, cat si corespondenta ulterioara a partilor asupra contractului nu au vocatia de a repune in discutie existenta contractului din 22.06.2006 sau termenii sai.
Astfel, in masura in care Curtea considera ca in derularea contractului nu s-a interpus nici un act de natura a afecta existenta si eficacitatea raportului juridic, urmeaza sa aprecieze ca, potrivit dispozitilor art 969 Cod civil, parata avea fata de reclamanta o obligatie corelativa de furnizare a produsului cumparat, obligatie neexecutata.
In aceasta neexecutare parata nu a opus nicio cauza justificata pentru neindeplinirea obligatiei sale, asfel incat este considerata in culpa contactuala pentru aceasta conduita, urmand ca sa-i fie aplicata sanctiunea specifica a rezolutiunii, potrivit art. 1020-1021 Cod civil si va fi fi tinuta de efectul retroactiv al acesteia, presupunand restituirea partii din pret incasate de la cumparator impreuna cu dobanda legala calculata acestuia potrivit pretentiei reclamantei, cu începere de la data introducerii cererii de chemare în judecată, 19.02.2007, şi până la plata efectivă a debitului principal, fiind de drept pusa in intarziere, potrivit art. 43 Cod comercial.
Intrucat evaluarea din nou a probatoriului in apel si stabilirea unei noi situatii de fapt, potrivit considerentelor de mai sus duc la concluzia temeiniciei actiunii promovate in cauza, potrivit art. 297 alin. 2 teza a II a Cod procedură civilă, apelul va fi admis iar hotararea atacata va fi schimbata in tot, cu consecinta admiterii cererii asa cum a fost formulata, potrivit celor de mai sus, iar parata va fi obligata si la plata cheltuielilor de judecata efectuate in fata primei instante, potrivit ar. 274 Cod procedură civilă in masura dovedirii lor.
1
