Prin cererea adresată Judecătoriei Orşova şi înregistrată sub nr. X, la data de 05.09.2014, reclamantul C.M. a chemat în judecată pârâtul XX, pentru a fi obligat la recalcularea sumei 4517,17 lei pe baza unei expertize tehnice de specialitate, sumă înscrisă în factura nr.2061624108 emisă la data de 12.08.2014 reprezentând energie electrică activă recalculată conform notei de constatare nr. 002547/05.08/2014 notă de constatare ce nu i-a fost comunicată); obligarea pârâtei la stornarea facturii nr. 2061624109 în cuantum de 144,68 lei reprezentând prestări servicii conform aceleiaşi note de constatare ce nu i-a fost comunicată. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că la data de 05.08.2014 la domiciliul său s-au prezentat două persoane însoţite de un paznic care au spus că sunt angajaţii pârâtei şi i-au solicitat , ca în prezenţa sa să facă verificarea asupra contorului electric ce deserveşte locuinţa sa şi amplasat în exteriorul imobilului, respectiv în stradă.
A mai arătat că înainte de începerea controlului, reprezentanţii pârâtei au fotografiat contorul electric, moment în care a solicitat să îl fotografieze şi el lucru care s-a şi întâmplat, fotografiile obţinute fiind anexate prezentei acţiuni.
Precizează că aşa cum rezultă şi din fotografiile anexate, sigiliile aplicate pe aparatul de măsurare a energiei electrice nu erau violate, iar lucrătorii XX au demontat aparatul şi au umblat la un cablu despre care i-au spus ulterior că era întrerupt în interior motiv pentru care nu înregistrează corect consumul de energie electrică.
Fiind întrebat de ce nu a sesizat acest aspect a învederat acestora faptul că atâta timp cât el nu avea întreruptă energia electrică, nu exista nici un motiv de sesizare sau verificare a contorului, mai mult decât atât i-a întrebat pe cei doi lucrători ai XX cum este posibil ca în situaţia în care cablul este întrerupt în interior contorul să funcţioneze şi să înregistreze energia electrică consumată.
Ulterior reprezentanţii pârâtei au întocmit o notă de constatare în care însă au menţionat că acest cablu interior ar fi fost tăiat.
Deoarece nu a fost de acord cu această consemnare, având în vedere faptul că acesta era doar întrerupt probabil datorită faptului că fusese îndoit necorespunzător, a refuzat să semnez nota de constatare deoarece aceasta nu corespundea realităţii.
În data de 26.08.2014 arată că a primit factura CEZ cu nr.2061624108 în care se menţiona că trebuie să plătească suma de 4517,17 lei reprezentând energie electrică activă recalculată pentru un consum de 4900 kw.
Apreciază că acest consum este total exagerat în condiţiile în care aşa cum rezultă şi din copiile depuse la dosarul cauzei se situau între 20- 90 lei în funcţie de anotimp.
Consideră că acest contor dacă a avut o defecţiune aceasta nu poate fi imputată lui în condiţiile în care chiar dacă este montat în stradă sigiliile de la acesta au fost găsite intacte.
Arată că în speţa de faţă consideră că este vorba de o eroare de înregistrare neimputabilă lui motiv pentru care nu se impune facturarea consumului de energie electrică în sistem pauşal.
În dovedire a depus CI reclamant, facturi CEZ, contract nr.19, avize de plată, chitanţe.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru.
Pârâta legal citată a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a invocat excepţia netimbrarii cererii de chemare in judecata si anularea cererii ca netimbrata,
raportat la dispoziţiile art. 33 din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru si dispoziţiile art. 197 timbrarea cererii din NCPC; pe fond, respingerea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul ca neîntemeiata; cu cheltuieli de judecată.
Prin cererea reconvenționala a solicitat obligarea reclamantului la plata către XX a sumei de 4.661,85 lei, reprezentând e plata a facturilor: nr. 2061624108/13.08.2014 in valoare de 4.517,17 lei (“Factura nr.l”) si nr. 2061624109/13.08.2014 in valoare de 144,68 lei (“Factura nr.2”), ambele emise de XX.
În motivarea întâmpinării au arătat că în data de 05.08.2014 o echipa de constatare din cadrul CEZ Distribuţie – Departamentul NTL a procedat la efectuarea unui control la locul de consum al Reclamantului situat in localitatea X.
Acest control a fost realizat in prezenta si cu acordul reclamantului C.M., proprietar, care a permis accesul angajaţilor XX la instalaţia electrica si pentru inventarierea receptorilor.
In urma controlului realizat de XX s-au constatat o serie de nereguli la instalaţia electrica atribuita consumatorului si asupra grupului de măsurare a energiei electrice, respectiv: “La verificarea efectuata s-a constatat o intervenţie in instalaţia el. prin întreruperea sub izolaţie a conductorului de nul lucru inainte de contor. Conductorul de nul proiective conectat pe clema nulului de lucru din BMPN si ducea in tabloul de protective din imobil pe ieşirea siguranţei fuzibre de pe bareta de nul. Fuzibilul din siguranţa a fost găsit ars. In acest mod energia consumata nefiind înregistrata in totalitate. Inventarierea a fost efectuata in prezenta proprietarului.”
În ceea ce priveşte motivele cererii reconvenționale arată că creanţa XX in valoare de 4.661,85 Iei este certa, lichida si exigibila.
Precizează că în ipoteza in care s-ar respinge aceasta cerere s-ar ajunge in situaţia unei îmbogăţiri fără just temei, reclamanta mărindu-si patrimoniul cu valoarea energiei electrice consumata si neplătita in detrimentul micşorării patrimoniului XX, fapt licit prevăzut de Noul cod civil.
În dovedire a depus notă de constatare, bon de mişcare, schiţă, fişă evaluare,facturi, copie plic, sesizarea reclamantului, răspuns la sesizare, instrucţiuni de lucru, descriere activităţi.
Cererea reconvenţională a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 332 lei.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare la 03.11.2014.
Sub aspectul probatoriului instanţa a încuviinţat la termenul din 15.012015 pentru reclamant proba cu înscrisuri şi efectuarea unei expertize, iar pentru pârât proba cu înscrisuri.
În cauză a fost efectuat şi depus raportul de expertiză de expert P.C. (filele 94-107).
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Prin cererea pendinte reclamantul C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta XX., pronunţarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată la recalcularea sumei de 4.517,17 lei pe baza unei expertize tehnice de specialitate, sumă inclusă în factura nr. 2061624108 emisă la data de 12.08.2014 de către societatea pârâtă; stornarea facturii nr. 2061624109 în cuantum de 144,68 lei reprezentând prestări servicii; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de desfăşurarea procesului.
În fapt între reclamantă şi pârâtă există încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr. 19/17.05.1995.
La data de la 13.08.2014 pârâta a emis factura nr. 2061624108 pentru suma de 4.517,17 lei reprezentând recuperare energie electrică pe 6 luni anterioare, urmare a Notei de constatare NTL nr.002547/05.08.2014, potrivit căreia la verificarea efectuată asupra contorului s-a constatat o intervenţie în instalaţia electrică, prin întreruperea sub izolaţie a conductorului de nul lucru înainte de contor. De asemenea tot la 13.08.2014 pârâta a emis factura nr. 2061624109, pentru suma de 144,68 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate aferente NC nr. 002547/2014.
Din nota de constatare nr. 002547/05.08.2014 încheiată de pârâtă (f.34) cu ocazia verificării instalaţiei electrice de alimentare si măsurare de la domiciliul al reclamantului, reiese că s-a constatat o intervenţie în instalaţia electrică prin întreruperea sub izolaţie a conductorului de nul lucru înainte de contor. Conductorul de nul protective conectat pe clema nulului de lucru din BMPN şi ducea în tabloul de protective din imobil pe ieşirea siguranţei fuzibile de pe bareta de nul. Fuzibilul din siguranţă a fost găsit ars. În acest mod energia consumată nefiind înregistrată în totalitate.
Din cuprinsul raportului de expertiză şi al suplimentul la acest raport, întocmit de expertul tehnic specialitatea electroenergetică P.C., reiese că în conformitate cu starea de fapt consemnată în nota de constatare nr. 002547 şi faţă de receptorii existenţi la domiciliul reclamantului au existat diferenţe de consum altele decât cele înregistrate de contorul de măsură a energiei electrice. Întreruperea conductorului de nul nu era posibilă din punct de vedere tehnic, fără afectarea integrităţii sigiliilor aplicate firidei de branşament de tip BMPM (în care era montat contorul).
În raport de starea de fapt reţinută în cuprinsul notei de constatare, modul de calcul al facturilor a fost efectuat de pârâtă potrivit unei situaţii de consum fraudulos de energie electrică, avându-se în vedere dispoziţiile art. 128 alin.1 din H.G. 1007/2004. În conformitatea cu această stare de fapt expertul a arătat că nu este vorba de o eroare de înregistrare datorată unei defecţiuni a conductorului de nul, concluzie ce are ca argument tehnic materialul conductorului (cupru), secţiunea acestuia şi constatarea reprezentanţilor pârâtului.
Având în vedere faptul, că nu s-a înregistrat de către reprezentanţii pârâtei la 05.08.2014 o intervenţie asupra sigiliilor aplicate blocului de măsură şi protecţie, denotă faptul că starea de fapt constatată şi consemnată de reprezentanţii pârâtei în nota de constatare exista şi la data aplicării sigiliilor şi creează o incertitudine asupra datei la acer a fost creată şi de către cine.
Expertul concluzionează că nu există o defecţiune tehnică a contorului de măsurare a energiei electrice, ci o diminuare a consumului înregistrat prin întreruperea sub izolaţie a conductorului de nul lucru înainte de contor. Conductorul de nul protecţie conectat pe clema nulului de lucru din BMPM şi ducea în tabloul de protecţie din imobil pe ieşirea siguranţei fuzibile de pe bareta de nul.
Potrivit susţinerilor expertului pârâta a efectuat calculul energiei electrice estimat a fi consumată şi neînregistrată de grupul de măsură în conformitate cu art. 142 alin.1,3,4 din H.G.1007/2004, metoda ce are ca fundament tehnic în ipoteza unui consum fraudulos de energie electrică(pentru că se raportează ala puterea receptoarelor inventariate cu ocazia controlului din 05.08.2014), dar durata de utilizare a acestor receptoare nu este aprobată de către autoritate competentă (A.N.R.E.).
Conform concluziilor expertului starea de fapt identificată de echipa de control la 05.08.2014 consemnată în nota de constatarea nr. 002547 se încadrează în definiţia consumului fraudulos dată de art. 90 alin.2 lit. b din H.G. 1007/2004, respectiv orice intervenţie în instalaţia electrică, ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsură.
Analizând întreg materialul probator administrat in cauza instanţa apreciază ca acţiunea reclamantului este nefondată.
Potrivit art. 90 alin. 2 lit. b din H.G. nr. 1077/2004 – în vigoare la data constatării faptei, prin consum fraudulos se înţelege orice intervenţie in instalaţia electrica ce afectează funcţionarea normala a grupului de măsurare.
Potrivit art. 142 alin. din H.G.1007/2004 consumul de energie electrică se stabileşte în sistem pauşal, în situaţiile în care acest consum nu poate fi determinat prin măsurare.
Consumul de energie electrică în sistem pauşal se stabileşte în funcţie de puterea nominală a receptoarelor electrice şi de durata de utilizare normată a acestora, în conformitate cu procedurile specifice elaborate de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă.
Stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal este permisă doar pe durate de timp determinate, pentru consumatorii temporari sau în cazul unor locuri de consum cu puteri absorbite foarte mici (de regulă sub 100 W) pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare, în cazul defectării (indisponibilităţii) echipamentelor de măsurare, precum şi în cazul consumului fraudulos de energie electrică.
În cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici şi de 6 luni pentru ceilalţi consumatori..
Deşi reclamantul invocă în apărare faptul că defecţiunile menţionate în nota de constatare întocmită de reprezentanţii societăţii pârâte nu îi sunt imputabile, din cuprinsul concluziilor expertului judiciar Popescu Cristinel instanţa reţine că nu a existat o defecţiune tehnică a contorului de măsurare a energiei electrice, ci o diminuare a consumului înregistrat, prin întreruperea sub izolaţie a conductorului de nul lucru înainte de contor.
Este adevărat că întreruperea conductorului de nul nu era posibilă din punct de vedere tehnic, fără afectarea integrităţii sigiliilor aplicate firidei de branşament de tip BMPM (în care era montat contorul), însă faptul că nu s-a înregistrat de către reprezentanţii pârâtei la 05.08.2014 o intervenţie asupra sigiliilor aplicate blocului de măsură şi protecţie, denotă faptul că starea de fapt constatată şi consemnată de reprezentanţii pârâtei în nota de constatare exista şi la data aplicării sigiliilor.
Chiar dacă nu există o probă directă care să dovedească faptul că reclamantul a intervenit personal sau printr-o altă persoană specializată la instalaţia electrică, prin întreruperea sub izolaţie a conductorului de nul lucru înainte de contor, faţă de faptul că, de la încheierea contractul de furnizare a energiei electrice între reclamant şi pârâtă, acesta avea paza juridică a contorului, văzând şi dispoziţiile art. 7 lit. h din contractul cadru de furnizare a energiei electrice consumatorul are obligaţia de a păstra intacte contorul de deconectare, plombele metrologice şi plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia şi de la firida individuală de branşament, instanţa şi ţinând cont de concluziile raportului de expertiză care relevă faptul că nu este vorba de o defecţiune a contorului ci de intervenţie neautorizată efectuată chiar şi anterior datei controlului, în raport de faptul că reclamantul era singura persoană interesată să obţină efectul diminuării consumului neînregistrat, precum şi de faptul că expertul a concluzionat că starea de fapt identificată de echipa de control la 05.08.2014 consemnată în nota de constatarea nr. 002547 se încadrează în definiţia consumului fraudulos dată de art. 90 alin. 2 lit. b din H.G. 1007/2004, instanţa reţine că a existat un consum fraudulos ce poate fi imputat reclamantului.
Având în vedere că energia electrică consumată de reclamant nu a fost înregistrată de unitatea de măsură, datorită intervenţiilor neautorizate asupra instalaţiei şi a aparatului de măsură, cantitatea măsurată va fi imputată acestuia pentru o perioadă de 12 luni conform fişei de evaluare a energiei electrice consumată şi neînregistrată.
Cu privire la cererea reconvenţională,
Examinând probele administrate în cauză instanţa constată că reclamantul a săvârşit o faptă ilicită, prin intervenţia neautorizată ce a avut ca efect o diminuare a consumului înregistrat prin întreruperea sub izolaţie a conductorului de nul lucru înainte de contor, faptă ce a fost săvârşită cu vinovăţie de acesta, aşa cum reiese din împrejurările în care s-a produs, reclamantul nefăcând dovada faptului că se afla în vreuna din situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1360 şi art. 1361 Cod civil.
Raportat la faptul că prin această modalitate de intervenţie la reţeaua de distribuţie, reclamantul a consumat în mod fraudulos energie electrică, acesta a produs un prejudiciu societăţii pârâte, existând o legătură de cauzalitate între fapta sa şi prejudiciul produs.
Cu privire la cuantumul prejudiciului, din cuprinsul materialului probator administrat în cauză instanţa constată că acesta este cel reţinut în cuprinsul facturii nr. 2061624108
Potrivit art. 1381 Cod civil orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie, drept ce se naşte din ziua cauzării prejudiciului.
Conform art. 1386 Cod civil „Reparaţia prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau în lipsă, prin hotărâre judecătorească.”
Analizând probele administrate în cauză în raport de dispoziţiile legale mai sus enunţate, reţinând că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a pârâtului reconvenţional, instanţa apreciază acţiune ca fiind întemeiată cererea reconvenţională urmând să o admită şi drept urmare va obliga pârâtul reconvenţional C.M., în favoarea reclamantei reconvenţional XX la plata sumei de 4.661,85 lei reprezentând contravaloarea facturilor nr. 26061624108 din 13.08.2014 şi a facturii nr. 2061624109 din 13.08.2014 emise de reclamanta reconvenţional.
Faţă de faptul că pârâtul reconvenţional – reclamant C.M. a pierdut procesul, potrivit art. 453 Cod pr. civilă instanţa îl va obliga, în favoarea reclamanta reconvenţional – pârâtă, la plata sumei de 2.244,51 lei, cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru judiciar şi onorariu avocat.
Văzând şi prevederile art. 404 Cod procedură civilă,
