Auritate de lucru judecat


Prin  sentinţa civilă nr.9759/05.11.2008 Judecătoria Bacău a admis  excepţia  autoriţăţii de lucru judecat şi a respins  în consecinţă acţiunea  formulată  de reclamantul B.Gh. în contradictoriu cu pârâtul M.A.N.- D. L. A. J.

Pentru a pronunţa  această  sentinţă, prima instanţă a  reţinut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 14.03.2008 sub nr. 3747/180/2008, reclamantul B.Gh. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. A. N. obligarea acestuia să încheie contract de închiriere pentru apartamentul situat în Bacău.

A arătat reclamantul în motivare faptul că locuieşte în apartamentul situat în Bacău în baza contractului de închiriere pe care 1-a avut încheiat cu pârâtul până în decembrie 2005.

A mai susţinut reclamantul că după expirarea contractului a continuat să locuiască în acest apartament, să plătească chiria, din decembrie 2006 întocmindu-i-se fişa de calcul nerepzentând chiria stabilită pentru acest apartament.

În drept au fost invocate prevederile art. 1073 Cod civil şi Ordinul MAN nr.86/2000.

La termenul de judecată din data de 29.09.2008 pârâtul M. A. N. a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de SC nr. 665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău.

Asupra excepţiei invocate instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău a fost admisă cererea introdusă de către reclamantul M. A. N. în cotradictoriu cu pârâţii B.Gh., B.M. şi B.B. M. fiind reziliat contractul de închiriere nr. A5624 din 18.12.2003 şi dispunându-se evacuarea pârâţilor din imobilul situat în Bacău .

S-a reţinut prin această sentinţă faptul că în timpul derulării raporturilor contractuale locative dintre M. A. N. şi reclamantul B.Gh., acesta a dobândit la data de 29.05.2002 dreptul de proprietate asupra unui apartament situat în Bacău.

În aceste condiţii, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. 1 lit. d din regulamentul CZ-50 aprobat prin Ordinul nr. 86/2000 al Ministrului A. N., constatând că a încetat dreptul de folosinţă al pârâtului asupra imobilului închiriat.

Prin introducerea prezentei cereri de chemare în judecată reclamantul a solicitai obligarea pârâtului M. A. N. să încheie contract de închiriere cu privire la acelaşi imobil arătând că are calitatea de militar în rezervă.

Instanţa a apreciat că prin promovarea acestei cereri, reclamantul urmăreşte practic recunoaşterea pe cale judiciară a dreptului său locativ asupra imobilului din Bacău deşi printr-o altă hotărâre judecătorească s-a constatat că reclamantul nu mai are acest drept.

În consecinţă, instanţa a urmat să admite excepţia autorităţii de lucru judecat a respins cererea ca atare.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul B.Gh. pentru următoarele considerente:

– instanţa s-a pronunţat cu neobservarea lipsei condiţiei esenţiale a triplei  identităţi care ar fi putut-o îndreptăţi să admită  excepţia autorităţii  de lucru judecat.

– în cauza  soluţionată  prin sentinţa civilă  nr. 665/28.01.2005 obiectul l-a  constituit acţiunea în  constatarea rezilierii unui contract de închiriere anterior şi acţiunea în evacuare din locuinţa de serviciu dobândită în perioada în  care era  cadru militar activ iar această  cauză a izvorât  dintr-un  contract de închiriere deja  încheiat care a produs  efecte cu  începere din 2001.

–  în prezenta cauză, obiectul în constituie o obligaţie de a face, reclamantul solicitând ca pârâtul să fie  obligat  să încheie  cu el un nou contract  de închiriere şi prin  urmare nu a dorit să obţină  un drept  locativ  asupra imobilului în virtutea unui contract de  închiriere, anterior ci a pretins încheierea unui contract nou în  temeiul altui text normativ  în contextul în care şi împrejurările  s-au  schimbat, reclamantul  nemaifiind cadru  activ ci,  militar în rezervă.

– întrucât cele două  cauze nu au avut obiect identic şi nici acelaşi  temei de drept, nu este îndeplinită  condiţia triplei  identităţi cerute de art. 1201 Cod civil.

– Instanţa nu a avut în vedere că  sentinţa civilă nr. 665/2005 fusese desfiinţată de instanţa de apel astfel încât la data  pronunţării sentinţei  apelate, hotărârea invocată ca putere de lucru judecat nu era definitivă  şi  irevocabilă.

– în acest moment  cauza în care s-a pronunţat  sentinţa civilă nr. 665/2005 se află  pe rolul instanţei, respectiv în recurs pe rolul Curţii de Apel Bacău.

 Prin întâmpinare, intimatul pârât M.  A. N. a solicitat respingerea apelului ca  neîntemeiat arătând că  există  identitate de  obiect chiar dacă  reclamantul l-a formulat în  mod diferit, ceea ce prevalează fiind  scopul urmărit de acesta, acela de a se stabili existenţa dreptului locativ. A mai arătat intimatul pârât că  sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 a  rămas definitivă prin decizia civilă nr. 151 din  10.03.2006 a Tribunalului Bacău şi a devenit irevocabilă prin  respingerea recursului de către Curtea de Apel Bacău prin  decizia civilă nr. 1282/16.11.2006.

 Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

 Prima instanţă a reţinut existenţa  autorităţii de lucru judecat raportat la sentinţa civilă nr.665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău. Puterea  de lucru judecat se raportează nu numai la hotărârile irevocabile ci şi la hotărârile definitive. La data pronunţării sentinţei apelate, sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău era definitivă, apelul declarat de pârâtul B. M. fiind respins ca nefondat prin decizia  civilă nr.  303/A/13.10.2008 a Tribunalului Bacău. În  apel intimatul a depus la dosar certificatul nr. 1937/110/2007 din care rezultă că prin  decizia civilă nr. 148/23.02.2009 Curtea de Apel Bacău a respins recursul declarat de pârâtul B. M. împotriva deciziei civile nr. 303/A/13.10.2008.

Aşadar în apel s-a făcut dovada  că sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 este  irevocabilă. În dosar nu există acte care  să  confirme susţinerile apelantului privind desfiinţarea acestei sentinţe în apel.

 Elementele care structurează şi determină efectele lucrului judecat sunt cele care rezultă  din  prevederile art. 1201 Cod civil, text care se referă  la tripla identitate ale părţi, obiect şi cauză.

Pentru a exista autoritate de lucru judecat nu este necesar ca obiectul în sensul de pretenţie concretă  dedusă judecăţii, să  fie formulat  în ambele acţiuni în  acelaşi mod, fiind suficient ca din  cuprinsul acestora să  rezulte  că scopul final este identic. Sub  acest  aspect, deşi în cauza soluţionată prin sentinţa  civilă nr. 665/28.01.2005 instanţa s-a  pronunţat asupra cererii de reziliere a contractului de închiriere încheiat de B.Gh. pentru apartamentul situat în Bacău iar în prezenta cauză a  fost investită cu soluţionarea unei  cereri având ca obiect obligarea M. A. N. la încheierea unui contract de închiriere pentru acelaşi spaţiu cu aceeaşi parte, în cele două acţiuni sunt deduse judecăţii aceleaşi pretenţii constând în recunoaşterea drepturilor locative ale  reclamantului B.Gh. asupra imobilului din  Bacău .

 Cauza rezidă în fundamentul juridic  al acţiunii şi se materializează faptic, în situaţia de fapt calificată juridic.

Din cele două acţiuni rezultă îndeplinirea condiţiilor privind identitatea de cauză, în  ambele cereri prevederile Ordinului M.A. N.  nr. 86/2000  de aprobare a instrucţiunilor Cz – 50 constituind justificarea pretenţiilor deduse judecăţii fiind lipsită de relevanţă, calitatea reclamantului de cadru militar activ sau în rezervă.

 Fundamentul  lucrului judecat rezidă în necesitatea de a da eficienţă hotărârii judecătoreşti  şi de a evita o nouă  judecată  asupra aceleaşi chestiuni litigioase. În  speţă,  sunt îndeplinite condiţiile pentru a opera conform art.166 Cod procedură civilă  coroborat cu art.1201 Cod civil autoritatea de lucru judecat atâta vreme cât în  prezenta cauză reclamantul a formulat o cerere având  drept finalitate recunoaşterea  unui drept locativ în temeiul regulamentului CZ- 50 aprobat prin Ordinul M.A. N.  nr. 86/2000  asupra apartamentului din Bacău, deşi  prin  sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 s-a constatat în baza aceluiaşi act normativ  că reclamantul nu mai are  acest drept  deoarece  pe parcursul derulării raporturilor  contractuale locative cu M. A. N. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui  apartament.

În consecinţă, văzând şi prevederile art. 296 Cod procedură civilă, urmează a respinge apelul ca nefondat.