Prin sentinţa civilă nr.9759/05.11.2008 Judecătoria Bacău a admis excepţia autoriţăţii de lucru judecat şi a respins în consecinţă acţiunea formulată de reclamantul B.Gh. în contradictoriu cu pârâtul M.A.N.- D. L. A. J.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 14.03.2008 sub nr. 3747/180/2008, reclamantul B.Gh. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. A. N. obligarea acestuia să încheie contract de închiriere pentru apartamentul situat în Bacău.
A arătat reclamantul în motivare faptul că locuieşte în apartamentul situat în Bacău în baza contractului de închiriere pe care 1-a avut încheiat cu pârâtul până în decembrie 2005.
A mai susţinut reclamantul că după expirarea contractului a continuat să locuiască în acest apartament, să plătească chiria, din decembrie 2006 întocmindu-i-se fişa de calcul nerepzentând chiria stabilită pentru acest apartament.
În drept au fost invocate prevederile art. 1073 Cod civil şi Ordinul MAN nr.86/2000.
La termenul de judecată din data de 29.09.2008 pârâtul M. A. N. a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de SC nr. 665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău.
Asupra excepţiei invocate instanţa a reţinut următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău a fost admisă cererea introdusă de către reclamantul M. A. N. în cotradictoriu cu pârâţii B.Gh., B.M. şi B.B. M. fiind reziliat contractul de închiriere nr. A5624 din 18.12.2003 şi dispunându-se evacuarea pârâţilor din imobilul situat în Bacău .
S-a reţinut prin această sentinţă faptul că în timpul derulării raporturilor contractuale locative dintre M. A. N. şi reclamantul B.Gh., acesta a dobândit la data de 29.05.2002 dreptul de proprietate asupra unui apartament situat în Bacău.
În aceste condiţii, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. 1 lit. d din regulamentul CZ-50 aprobat prin Ordinul nr. 86/2000 al Ministrului A. N., constatând că a încetat dreptul de folosinţă al pârâtului asupra imobilului închiriat.
Prin introducerea prezentei cereri de chemare în judecată reclamantul a solicitai obligarea pârâtului M. A. N. să încheie contract de închiriere cu privire la acelaşi imobil arătând că are calitatea de militar în rezervă.
Instanţa a apreciat că prin promovarea acestei cereri, reclamantul urmăreşte practic recunoaşterea pe cale judiciară a dreptului său locativ asupra imobilului din Bacău deşi printr-o altă hotărâre judecătorească s-a constatat că reclamantul nu mai are acest drept.
În consecinţă, instanţa a urmat să admite excepţia autorităţii de lucru judecat a respins cererea ca atare.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul B.Gh. pentru următoarele considerente:
– instanţa s-a pronunţat cu neobservarea lipsei condiţiei esenţiale a triplei identităţi care ar fi putut-o îndreptăţi să admită excepţia autorităţii de lucru judecat.
– în cauza soluţionată prin sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 obiectul l-a constituit acţiunea în constatarea rezilierii unui contract de închiriere anterior şi acţiunea în evacuare din locuinţa de serviciu dobândită în perioada în care era cadru militar activ iar această cauză a izvorât dintr-un contract de închiriere deja încheiat care a produs efecte cu începere din 2001.
– în prezenta cauză, obiectul în constituie o obligaţie de a face, reclamantul solicitând ca pârâtul să fie obligat să încheie cu el un nou contract de închiriere şi prin urmare nu a dorit să obţină un drept locativ asupra imobilului în virtutea unui contract de închiriere, anterior ci a pretins încheierea unui contract nou în temeiul altui text normativ în contextul în care şi împrejurările s-au schimbat, reclamantul nemaifiind cadru activ ci, militar în rezervă.
– întrucât cele două cauze nu au avut obiect identic şi nici acelaşi temei de drept, nu este îndeplinită condiţia triplei identităţi cerute de art. 1201 Cod civil.
– Instanţa nu a avut în vedere că sentinţa civilă nr. 665/2005 fusese desfiinţată de instanţa de apel astfel încât la data pronunţării sentinţei apelate, hotărârea invocată ca putere de lucru judecat nu era definitivă şi irevocabilă.
– în acest moment cauza în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 665/2005 se află pe rolul instanţei, respectiv în recurs pe rolul Curţii de Apel Bacău.
Prin întâmpinare, intimatul pârât M. A. N. a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat arătând că există identitate de obiect chiar dacă reclamantul l-a formulat în mod diferit, ceea ce prevalează fiind scopul urmărit de acesta, acela de a se stabili existenţa dreptului locativ. A mai arătat intimatul pârât că sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 151 din 10.03.2006 a Tribunalului Bacău şi a devenit irevocabilă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Bacău prin decizia civilă nr. 1282/16.11.2006.
Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:
Prima instanţă a reţinut existenţa autorităţii de lucru judecat raportat la sentinţa civilă nr.665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău. Puterea de lucru judecat se raportează nu numai la hotărârile irevocabile ci şi la hotărârile definitive. La data pronunţării sentinţei apelate, sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 a Judecătoriei Bacău era definitivă, apelul declarat de pârâtul B. M. fiind respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 303/A/13.10.2008 a Tribunalului Bacău. În apel intimatul a depus la dosar certificatul nr. 1937/110/2007 din care rezultă că prin decizia civilă nr. 148/23.02.2009 Curtea de Apel Bacău a respins recursul declarat de pârâtul B. M. împotriva deciziei civile nr. 303/A/13.10.2008.
Aşadar în apel s-a făcut dovada că sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 este irevocabilă. În dosar nu există acte care să confirme susţinerile apelantului privind desfiinţarea acestei sentinţe în apel.
Elementele care structurează şi determină efectele lucrului judecat sunt cele care rezultă din prevederile art. 1201 Cod civil, text care se referă la tripla identitate ale părţi, obiect şi cauză.
Pentru a exista autoritate de lucru judecat nu este necesar ca obiectul în sensul de pretenţie concretă dedusă judecăţii, să fie formulat în ambele acţiuni în acelaşi mod, fiind suficient ca din cuprinsul acestora să rezulte că scopul final este identic. Sub acest aspect, deşi în cauza soluţionată prin sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 instanţa s-a pronunţat asupra cererii de reziliere a contractului de închiriere încheiat de B.Gh. pentru apartamentul situat în Bacău iar în prezenta cauză a fost investită cu soluţionarea unei cereri având ca obiect obligarea M. A. N. la încheierea unui contract de închiriere pentru acelaşi spaţiu cu aceeaşi parte, în cele două acţiuni sunt deduse judecăţii aceleaşi pretenţii constând în recunoaşterea drepturilor locative ale reclamantului B.Gh. asupra imobilului din Bacău .
Cauza rezidă în fundamentul juridic al acţiunii şi se materializează faptic, în situaţia de fapt calificată juridic.
Din cele două acţiuni rezultă îndeplinirea condiţiilor privind identitatea de cauză, în ambele cereri prevederile Ordinului M.A. N. nr. 86/2000 de aprobare a instrucţiunilor Cz – 50 constituind justificarea pretenţiilor deduse judecăţii fiind lipsită de relevanţă, calitatea reclamantului de cadru militar activ sau în rezervă.
Fundamentul lucrului judecat rezidă în necesitatea de a da eficienţă hotărârii judecătoreşti şi de a evita o nouă judecată asupra aceleaşi chestiuni litigioase. În speţă, sunt îndeplinite condiţiile pentru a opera conform art.166 Cod procedură civilă coroborat cu art.1201 Cod civil autoritatea de lucru judecat atâta vreme cât în prezenta cauză reclamantul a formulat o cerere având drept finalitate recunoaşterea unui drept locativ în temeiul regulamentului CZ- 50 aprobat prin Ordinul M.A. N. nr. 86/2000 asupra apartamentului din Bacău, deşi prin sentinţa civilă nr. 665/28.01.2005 s-a constatat în baza aceluiaşi act normativ că reclamantul nu mai are acest drept deoarece pe parcursul derulării raporturilor contractuale locative cu M. A. N. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui apartament.
În consecinţă, văzând şi prevederile art. 296 Cod procedură civilă, urmează a respinge apelul ca nefondat.