Potrivit dispozitiilor art.517 C.CIV., uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însusi proprietarul lor, însa cu îndatorirea de a le conserva substanta.
Potrivit dispozitiilor art.517 C.CIV., uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însusi proprietarul lor, însa cu îndatorirea de a le conserva substanta.
Nudul proprietar, respectând atributele ce revin uzufructuarului, are dreptul de a dispune de lucru, conform art. 561 C.CIV., precum si dreptul de a exercita toate actiunile care intereseaza proprietatea asupra lucrului, având în general o singura obligatie negativa, aceea de a nu stânjeni exercitarea de catre uzufructuar a drepturilor sale.
Nudul proprietar, respectând atributele ce revin uzufructuarului, are dreptul de a dispune de lucru, conform art. 561 C.CIV., precum si dreptul de a exercita toate actiunile care intereseaza proprietatea asupra lucrului, având în general o singura obligatie negativa, aceea de a nu stânjeni exercitarea de catre uzufructuar a drepturilor sale.
Potrivit art. 545 C.CIV., reparatiile cele mari ramân în sarcina proprietarului, afara numai daca acestea s-ar fi cauzat din lipsa reparatiilor de întretinere de la deschiderea uzufructului, în care caz uzufructuarul este obligat a le face si pe acestea.
Potrivit art. 545 C.CIV., reparatiile cele mari ramân în sarcina proprietarului, afara numai daca acestea s-ar fi cauzat din lipsa reparatiilor de întretinere de la deschiderea uzufructului, în care caz uzufructuarul este obligat a le face si pe acestea.
Daca uzufructuarul nu permite accesul în imobil pentru efectuarea reparatiilor mari, titularii nudei proprietati nu solicita instantei obligarea pârâtei la efectuarea reparatiilor si respectiv, autorizarea reclamantilor în caz de refuz, ci obligarea pârâtei de a permite efectuarea reparatiilor respective, pornindu-se de la premisa ca reparatia cade în sarcina nudului proprietar.
Executarea lucrarii de catre pârâta în timpul procesului, în masura în care s-a acceptat ca scopul s-a atins si lucrarea este realizata corespunzator, influenteaza cursul procesului, deznodamântul acestuia privind ramânerea fara obiect a actiunii, fiind clar.
Dar, obligarea automata a pârâtei care a executat lucrarea în timpul procesului, la cheltuieli de judecata efectuate de catre reclamanti, era posibila numai în situatia în care obiectul actiunii era obligarea pârâtei de a efectua lucrarile si, în caz de refuz autorizarea reclamantilor sa le execute pe seama si cheltuiala pârâtei.
Cu alte cuvinte, în cazul de fata având ca obiect obligarea pârâtei de a permite accesul în vederea efectuarii lucrarilor de catre reclamanti, faptul ca pârâta a executat personal lucrarile, doar pune capat procesului pentru viitor, proces care nu se mai finalizeaza printr-o hotarâre susceptibila de executare silita. Dar, acest fapt nu are automat semnificatia recunoasterii pretentiilor reclamantilor, câta vreme dezacordul cu privire la existenta degradarilor care sa fi impus reparatii mari si care a generat litigiul, exista în continuare si instanta de apel nu l-a rezolvat pe fond, ci pe exceptie, nefiind confirmata , dar nici infirmata, starea de fapt retinuta de judecatorie.
Astfel, pentru o legala si temeinica solutionare a cererii accesorii privind cheltuielile de judecata, respectiv pentru stabilirea culpei procesuale în declansarea si perpetuarea litigiului pâna într-un anumit moment procesual, este absolut necesara lamurirea definitiva a starii de fapt preexistenta executarii lucrarii de catre pârâta în timpul procesului, nefiind suficienta lamurirea starii de fapt la momentul pronuntarii.
Deci, starea de fapt la momentul pronuntarii justifica solutionarea capatului principal de cerere, iar starea de fapt anterioara acestui moment procesual, respectiv cea invocata de reclamanti la momentul declansarii procedurii judiciare si legat de constatarea si evolutia careia, s-au administrat toate probele permise de lege, se impune a fi lamurita pentru o judicioasa solutionare a cererii accesorii privind cheltuielile de judecata ale ambelor parti din perspectiva existentei culpei procesuale
1.Prin sentinta civila nr. 5363 din 21 martie 2011, pronuntata de Judecatoria Craiova, a fost admisa în parte actiunea civila formulata de reclamantii PC si PN, în contradictoriu cu pârâta DG.
A fost obligata pârâta sa permita accesul reclamantilor în vederea efectuarii lucrarilor de reparatii a întreg acoperisului magazinului, situat în Craiova, cu cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut si constatat urmatoarele:
Prin contractul de întretinere autentificat în anul 1998 de BNP “GC” din Craiova, pârâta DG si sotul acesteia DP, în prezent decedat, au înstrainat reclamantilor, imobilul proprietatea lor situat în Craiova, compus din teren aferent si constructii, rezervându-si dreptul de uzufruct pâna la decesul ultimului dintre înstrainatori, iar reclamantii s-au obligat prin acelasi contract sa-i întretina pe înstrainatori.
În aceste conditii, reclamantii exercita prerogativele nudei proprietati asupra imobilului ce a format obiectul contractului de întretinere mentionat, iar pârâta exercita prerogativele uzufructului rezervat prin acelasi contract.
Prin urmare, dreptul de uzufruct ia nastere prin separarea atributelor dreptului de proprietate cu privire la acelasi bun, în sensul ca uzufructuarul va stapâni si va folosi bunul si-i va culege fructele în proprietate, iar proprietarul bunului astfel grevat ramâne numai cu dreptul de dispozitie asupra bunului, respectiv cu nuda proprietate.
Reparatiile cele mari sunt acelea ale zidurilor celor mari si ale boltelor, restabilirea grinzilor si acoperisului întreg, acelea ale zagazelor si ale zidurilor de sprijinire si de împrejmuire în total, iar toate celelalte reparatii sunt de întretinere.
În speta, coroborând probatoriul administrat în cauza, martori, înscrisuri, expertiza de specialitate, instanta a constatat ca cererea formulata de reclamanti, respectiv obligarea pârâtei de a le permite accesul în vederea efectuarii lucrarilor de reparatii la acoperisul magazinului, situat în Craiova, este întemeiat.
Astfel, prima constatare a expertului la fata locului a fost aceea ca acoperisul din tabla al constructiei cu destinatie comerciala, prezinta degradari care necesita reparatii urgente si anume ruginire totala si gauri prin care se preling apele pluviale, iar aceasta stare de gradare a determinat si degradari în interior, respectiv exfolieri vopsea la tavane si caderi tencuiala în anumite puncte, ce se pot accentua în conditiile în care nu se vor lua masuri urgente, iar cauza acestora se datoreaza patrunderii în interior a apelor pluviale.
Pentru aceste considerente, instanta a apreciat ca aceste lucrari de reparatie la acoperisul magazinului se impun, în cauza fiind incidente dispozitiile legale mentionate, astfel ca s-a admis actiunea sub a fost va obligata pârâta sa permita accesul reclamantilor în vederea efectuarii lucrarilor de reparatii la întreg acoperisul magazinului, situat în Craiova.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel pârâta DG, criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
2.Prin decizia civila nr. 17 din 18 ianuarie 2012, pronuntata de Tribunalul Dolj, s-a admis apelul declarat de pârâta, s-a dispus schimbarea în tot hotarârii apelate, s-a respins cererea ca lipsita de obiect, s-a admis în parte cererea intimatilor de cheltuieli de judecata si s-a dispus obligarea apelantei la plata sumei de 1916 lei reprezentând cheltuieli de judecata (onorariu avocat, taxa timbru, onorariu expert la instanta de fond si onorariu avocat partial – în apel).
Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut ca pârâta a efectuat lucrarile de reparatii ale acoperisului magazinului, lucrari pentru care reclamantii solicitau sa le fie permis accesul.
Din concluziile raportului de expertiza tehnica întocmit de expert ing. DN si depus în fata instantei de apel, a rezultat ca în luna octombrie a anului 2011 a fost refacut acoperisul magazinului.
Astfel s-a constatat ca nu mai este necesar ca reclamantii sa efectueze lucrarile de reparatii în vederea carora solicitau sa li se permita accesul în curtea imobilului, actiunea ramânând fara obiect.
Desi, solutia de admitere a apelului si de respingere pe fond a actiunii principale, ar duce, potrivit art. 274 C.proc.civ., la o solutie de admitere a cererii apelantei pârâte de obligare a reclamantilor intimati la plata cheltuielilor de judecata si, corelativ, la respingerea cererii formulate de acestia din urma tot cu privire la cheltuielile de judecata, în speta, constatând ca actiunea pârâtei de efectuare a lucrarilor de reparatii, lucrari ce facusera obiectul demersului judiciar al reclamantilor, a fost realizata în cursul judecatii în apel, dupa pronuntarea unei hotarâri de catre prima instanta, tribunalul a apreciat ca, în speta, culpa procesuala apartine pârâtei, neputându-se imputa reclamantilor o asemenea culpa.
În consecinta, tribunalul a admis în parte cererea intimatilor reclamanti de obligare a apelantei pârâte la plata cheltuielilor de judecata efectuate în fata instantei de fond, constând în onorariu avocat, taxa timbru, onorariu expert, precum si a onorariului de avocat din apel, onorariu ce a fost redus, conform disp. art. 274 alin. 3 C.proc.civ., tinându-se cont de obiectul cauzei, complexitatea redusa a cauzei de fata, de munca îndeplinita de aparatori, de dificultatea redusa a aspectelor asupra carora instanta a avut a se pronunta în apel, de la suma de 2000 lei la suma de 700 lei.
3. Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs atât reclamantii, cât si pârâta, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Criticile reclamantilor sunt în esenta urmatoarele : în mod gresit s-a facut aplicarea disp. art. 274 alin. 3 Cod procedura civila si s-a dispus admiterea în parte a cererii privind cheltuielile de judecata în apel, prin diminuarea onorariului de avocat în aceasta etapa procesuala. Cauza a fost una complexa, având un grad de dificultate ridicat, în apel a suferit 7 amânari, aparatorul a formulat întâmpinari si concluzii scrise. Împrejurarea ca, în final, actiunea s-a solicita pe exceptie, nu a lipsit procesul de gradul de dificultate initial si nu a diminuat importanta muncii avocatilor.
Reclamantii solicita admiterea recursului, modificarea deciziei Tribunalului Dolj, în sensul admiterii în totalitate a cheltuielilor de judecata efectuate de reclamanti, atât în dosarul instantei de fond cât si cele din dosarul instantei de apel.
Criticile pârâtei sunt în esenta urmatoarele: tribunalul a facut o gresita interpretare si aplicare în cauza a disp. art. 545 Cod civil si art. 274 alin. 3 Cod procedura civila si în mod gresit s-a stabilit culpa sa procesuala de catre tribunal si a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata în favoarea reclamantilor. În realitate, culpa procesuala în cauza nu apartine pârâtei, ci reclamantilor care au promovat actiunea abuziv si sicanatoriu, având în vedere procesele anterioare , dar si plângerile penale.
Recurenta face o analiza a probelor administrate în cauza, respectiv a expertizei ing. CD, sustinând ca cele aratate de acest expert nu au fost corecte, nu au reflectat realitatea si ca, în concluzie, nu erau degradari care sa fi impus reparatii mari din cele cerute de reclamanti prin actiune. Ca argument suplimentar al acestei concluzii, recurenta invoca expertiza realizata de expert asistent ing. PD. Reitereaza sustinerea potrivit careia a executat lucrarea la acoperis nu pentru ca era necesara ci, pentru a pune capat procesului, care i-a adus multe prejudicii de natura nepatrimoniala, aratând în final ca nu are nicio culpa procesuala
Solicita admiterea recursului, obligarea reclamantilor-intimati la plata cheltuielilor de judecata la fond si apel , sustinând ca a fost dovedita culpa procesuala a acestora.
Recursurile se vor admite, pentru considerentele ce se vor arata în continuare, având prioritate în examinare recursul pârâtei.
Pentru o analiza logica si rationala a unei cai de atac, instanta de recurs este în drept sa aprecieze care din recursuri se analizeaza cu prioritate, respectiv care din motivele de recurs este determinant pentru lamurirea raporturilor juridice dintre parti, urmând sa faca prioritar anumite analize, apreciind ca discutarea si rezolvarea acestui recurs/ motiv de recurs face inutila cercetarea celorlalte motive subsumate, dupa caz, dar si a celorlalte argumente prezentate.
Dupa caz, dar si în functie de solutie, în masura între recursuri exista interdependenta, pentru o rezolvare unitara, cel de-al doilea recurs poate fi solutionat ca urmare.
Procedând astfel, Curtea retine si analizeaza cu prioritate urmatoarele:
În mod gresit s-a analizat si solutionat cererea având ca obiect cheltuieli de judecata, doar din perspectiva reformarii sentintei si a solutiei date actiunii introductive, ca urmare a ramânerii fara obiect a actiunii, deci ca un automatism procesual si fara alte verificari suplimentare, care în speta de fata se impuneau cu necesitate.
În cauza, pârâta uzufructuara a fost chemata în judecata pentru a permite reclamantilor titulari ai nudei proprietati, accesul pentru efectuarea lucrarilor mari de reparatii (întregul acoperis al magazinului), la imobilul situat în Craiova. S-au invocat în drept disp. art. 545 si 546 Cod civil (vechi), privitoare la reparatiile cele mari care ramân în sarcina proprietarului. Deci, în cauza nu s-a cerut obligarea pârâtei la efectuarea reparatiilor si respectiv, autorizarea reclamantilor în caz de refuz, ci obligarea pârâtei de a permite efectuarea reparatiilor respective, pornindu-se de la premisa ca reparatia cade în sarcina nudului proprietar.
Deci, dezacordul dintre parti nu a fost în privinta titularului obligatiei si/sau a modului de interpretare a dispozitiilor legale invocate, ci în privinta starii de fapt propriu-zise, în sensul ca reclamantii sustineau necesitatea unor reparatii mari la acoperisul magazinului (neinvocând ca stricaciunile ar fi cauzate de proasta întretinere, ci de ploi si vijelii), iar pârâta nega aceasta împrejurare, afirmând în întâmpinarea depusa în prima instanta ca “acoperisul magazinului este în perfecta stare de conservare” .
În aceste conditii, instanta trebuie sa se preocupe în a stabili pe deplin starea de fapt prin administrarea probelor apte sa furnizeze informatii relevante si complete asupra chestiunii în litigiu, astfel ca prima instanta a dispus corect administrarea unui probatoriu amplu, inclusiv efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
La data de 17.12.2010 s-a depus Raportul de expertiza ing. CD, care a concluzionat în sensul existentei degradarilor la acoperis, care au generat si degradari interioare, impunându-se reparatii urgente. În cauza s-a dispus refacerea lucrarii de catre acelasi expert, dar din motive exclusiv procedurale
S-a depus la dosar si Raportul expertului asistent ing. PD, care concluzioneaza, contrar celor aratate de expertul desemnat, ca acoperisul imobilului în litigiu nu prezinta degradari care sa necesite reparatii urgente.
Prima instanta a admis actiunea privind necesitatea unor reparatii mari la acoperisul magazinului, confirmând expertiza realizata de expertul desemnat ing. CD.
Or, pârâta a formulat apel, sustinând punctual ca starea de fapt nu este cea descrisa de expertul desemnat ing. CD, ci cea aratata de expert ing. asistent PD, solicitând respingerea actiunii ca neîntemeiata. În sustinerea punctului de vedere potrivit caruia acoperisul nu necesita reparatii mari a invocat si alte probe administrate în cauza, aducând argumente în acest sens.
Nu în ultimul rând, prin întâmpinarea din apel, intimatii reclamanti au solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei ca legala si temeinica.
De asemenea, apelanta pârâta a depus la dosar un raport de expertiza tehnica extrajudiciara ing. BC si o diagnoza meteorologica comunicata la cerere de AMR-CMR Oltenia, privind fenomenele meteorologice din Craiova din ziua de 29.97. 2011. Concluziile expertizei extrajudiciare au fost în sensul ca acoperisul magazinului nu prezinta degradari care sa necesite reparatii mari. Prin concluziile scrise din apel, pârâta arata ca în mod gresit s-a dat eficienta exclusiva raportului ing. CD si ca eventualele reparatii care s-ar impune, nu sunt din cele mari care cad în sarcina proprietarului, ci ar fi din cele curente de întretinere si care sunt ale uzufructuarului.
La data de 2.11.2011, pârâta a aratat instantei ca a realizat lucrari de acoperire a magazinului cu tabla noua pe toata suprafata, sustinând în acelasi timp ca a facut-o nu pentru ca erau necesare în mod obiectiv, ci din motive subiective care tin de relatiile conflictuale dintre parti si de evitarea unui nou disconfort din aceasta perspectiva.
Pentru a constata împrejurarile de fapt invocate de pârâta, in mod corect tribunalul a dispus efectuarea unei expertize, iar prin raportul întocmit de ing. DN, s-a constatat ca lucrarile de refacere (renovare) a învelitorii imobilului în litigiu s-au executat la finele lunii oct. 2011, neexistând la momentul constatarii nici un motiv de interventie la acoperis din partea reclamantilor.
Prin concluziile scrise depuse la dosar si semnate personal de catre reclamanti, acestia solicita respingerea apelului pârâtei, subliniind în esenta ca reparatia a fost facuta de pârâta prin abuz de drept, ca a fost realizata fara autorizatie, nu a fost executata de o firma specializata, nu respecta normele legale si ca, în orice caz, acoperisul a avut degradari reale care impuneau reparatii mari, asa cum au fost constatate prin proba stiintifica realizata în cauza de expertul desemnat ing. CD. Într-adevar, prin concluziile orale aparatorul reclamantilor a solicitat oral sa se ia act ca actiunea a ramas fara obiect, dar a sustinut ca trebuie retinuta culpa procesuala exclusiva a pârâtei, solicitând în acest sens toate cheltuielile de judecata efectuate de-a lungul întregului proces.
Într-adevar, prin executarea lucrarii de catre pârâta, în masura în care s-a acceptat de catre reclamanti ca scopul s-a atins si lucrarea este realizata corespunzator, cursul procesului a fost influentat, deznodamântul acestuia privind ramânerea fara obiect a actiunii, fiind clar.
Dar, Curtea apreciaza ca obligarea automata a pârâtei care a executat lucrarea în timpul procesului, fie si prin invocarea unor motive subiective, la cheltuieli de judecata efectuate de catre reclamanti, era posibila numai în situatia în care obiectul actiunii era obligarea pârâtei de a efectua lucrarile si, în caz de refuz autorizarea reclamantilor sa le execute pe seama si cheltuiala pârâtei.
Cu alte cuvinte, în cazul de fata având ca obiect obligarea pârâtei de a permite accesul în vederea efectuarii lucrarilor de catre reclamanti, faptul ca pârâta executa personal lucrarile, doar pune capat procesului pentru viitor, proces care nu se mai finalizeaza printr-o hotarâre susceptibila de executare silita. Dar, acest fapt nu are automat semnificatia recunoasterii pretentiilor reclamantilor, câta vreme dezacordul cu privire la existenta degradarilor care sa fi impus reparatii mari si care a generat litigiul, exista în continuare si instanta de apel nu l-a rezolvat pe fond, ci pe exceptie, nefiind confirmata , dar nici infirmata starea de fapt retinuta de judecatorie.
Astfel, Curtea apreciaza ca pentru o legala si temeinica solutionare a cererii accesorii privind cheltuielile de judecata, respectiv pentru stabilirea culpei procesuale în declansarea si perpetuarea litigiului pâna într-un anumit moment procesual, este absolut necesara lamurirea definitiva a starii de fapt preexistenta executarii lucrarii de catre pârâta în timpul procesului, nefiind suficienta lamurirea starii de fapt la momentul pronuntarii.
Deci, starea de fapt la momentul pronuntarii justifica solutionarea capatului principal de cerere, iar starea de fapt anterioara acestui moment procesual, respectiv cea invocata de reclamanti la momentul declansarii procedurii judiciare si legat de constatarea si evolutia careia, s-au administrat toate probele permise de lege, se impunea a fi lamurita pentru o judicioasa solutionare a cererii accesorii privind cheltuielile de judecata ale ambelor parti din perspectiva existentei culpei procesuale
În conditiile în care tribunalul nu a avut o asemenea abordare a culpei si subsecvent, a cheltuielilor de judecata, acesta a socotit ca este suficient a surprinde starea de fapt la momentul pronuntarii si , în mod automat, a apreciat ca este de prisos a face vreo cercetare asupra starii de fapt anterioare acestui moment procesual, stare de fapt care sa fi justificat si legitimat fie actiunea reclamantilor, fie apararea pârâtei.
Curtea, ca instanta de recurs – cale extraordinara de atac, nu poate statua decât asupra legalitatii solutiei recurate, potrivit art. 304 partea introductiva Cod procedura civila în raport cu starea de fapt definitiv stabilita de instanta de apel – instanta superioara de fond care solutioneaza o cale de atac devolutiva. Or, câta vreme starea de fapt anterioara executarii lucrarilor de catre pârâta si relevanta în stabilirea culpei procesuale, nu a fost lamurita si nu s-a transat de instanta de apel, Curtea nu poate exercita controlul judiciar, nu poate aprecia supra legalitatii solutiei date fie si asupra unei cereri accesorii privind cheltuielile de judecata, deci nu poate verifica daca o anumita premisa de lucru si un anumit rationament logico-juridic, duc în mod necesar la solutia pronuntata.
Este incident cazul de recurs de casare prev. de art. 304 pct. 5 si de trimitere prev. de art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, urmând a fi admis recursul, a se casa sentinta si a se trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante, Tribunalul Dolj, pentru ca partile sa nu fie lipsite de un grad de jurisdictie.
În conditiile în care nu s-a stabilit care dintre parti este în culpa procesuala, recursul reclamantilor care vizeaza exclusiv cuantumul cheltuielilor de judecata, ca urmare a diminuarii acestora în apel prin aplicarea disp. art. 274 alin. 3 Cod procedura civila, nu poate fi solutionat pe fond, cuantumul cheltuielilor fiind o chestiune accesorie. Deci recursul reclamantilor se va admite ca urmare, impunându-se reluarea judecatii si în aceasta privinta.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 22/1969, gestionarul are obligatia de a constitui o garantie în numerar sau garantii suplimentare, constând în obligatii asumate de terti fata de societate cu scopul de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o suma determinata.Fata de solutia de casare cu trimitere care s-a impus, apare de prisos analizarea celorlalte critici si aparari din ambele cereri de recurs, precum si din întâmpinari si concluzii scrise care vizeaza culpa procesuala si/sau cuantumul cheltuielilor de judecata, acestea urmând a fi analizate în rejudecare, pentru o justa solutionare a pricinii în raport cu toate dispozitiile legale de drept material si de procedura aplicabile.
1
