Prin sentinţa penală nr. 206 pronunţată la data de 12oct..2016 de Tribunalul Olt ,, în baza art. 32 alin.1 rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 din C.pen. în vigoare cu începere de la 1.02.2014 cu aplicarea prevederilor art. 75 alin. 1 lit.a raportate la art. 76 alin. 1 din acelaşi C.pen privind circumstanţa atenuantă a provocării şi a art. 77 lit. a rap.la art. 78 şi la art.79 din acelaşi C.pen. privind circumstanţa agravantă a comiterii faptei de cel puţin 3 persoane şi cu aplicarea art. 5 alin.1 din acelaşi C.pen. privind aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei,a fost condamnat inculpatul G C, la pedeapsa principală de 4 ani închisoare şi la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. d (dreptul de a alege) din acelaşi C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracţiunea de omor în forma tentativei.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 din C. pen. actual i s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ) şi lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. din momentul rămânerii definitive şi până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată.
În baza art. 32 alin.1 rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 din C.pen. în vigoare cu începere de la 1.02.2014 cu aplicarea prevederilor art. 75 alin. 1 lit.a raportate la art. 76 alin. 1 din acelaşi C.pen privind circumstanţa atenuantă a provocării şi a art.77 lit. a rap.la art. 78 şi art.79 din acelaşi C.pen. privind circumstanţa agravantă a comiterii faptei de cei puţin 3 persoane, a art. 41 alin. 1 din acelaşi C.pen.privind recidiva şi cu aplicarea art.5 alin. 1 din acelaşi C.pen. privind aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, a fost condamnat inculpatul F A la pedeapsa principală de 4 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. d (dreptul de a alege) din acelaşi C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracţiunea de omor în forma tentativei.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 din C. pen. actual i s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ) şi lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. din momentul rămânerii definitive şi până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată.
În baza art. 15 alin. 2 din legea nr.187/24 oct. 20212 privind punerea în aplicare a legii nr.286/2009 privind Codul penal raportate la art. 85 alin. 1 din C.pen. în vigoare până la 1.02.2014 s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului Florica Adrian prin sentinţa penală nr. 29 pronunţată la data de 16 martie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 84/213/2012.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului Florica Adrian prin această din urmă sentinţă în 17 pedepse principale de câte 2 ani închisoare pentru infracţiuni de furt calificat prevăzute de art. 208-209 alin.1 din C.pen. din 1968.
În baza art. 15 alin. 2 din legea nr.187/24 oct. 2012 privind punerea în aplicare a legii nrt.286/2009 privind Codul penal raportate la art. 85 alin. 1 din C.pen. în vigoare până la 1.02.2014 s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată la contopirea de pedepse inculpatului Florica Adrian prin sentinţa penală nr. 106 pronunţată la data de 16 octombrie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 1373/213/2011.
S-a descontopit pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată la contopire inculpatului F A prin această din urmă sentinţă în pedepsele principale de 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 293 din C.pen. din 1968.
În baza art.10 din legea nr. 187/24 oct. 2012 rap. la art. 33 lit. a rap. la art.34 alin.1 lit. b din C.pen. din 1968 s-au contopit cele 17 pedepse principale de câte 2 ani închisoare pronunţate prin sentinţa penală nr. 29/16.03.2012 de Judecătoria C şi pedepsele principale de 8 luni închisoare şi 2 luni închisoare pronunţate prin sentinţa penală nr. 106/16.10.2012 de aceiaşi Judecătorie, în sensul că s-a aplicat inculpatului F A pedeapsa principală cea mai grea de 2 ani închisoare a fost sporit[ cu 3 luni închisoare,astfel că pedeapsa principală totală aplicată la această contopire este de 2 ani şi 3 luni închisoare.
În baza art. 41 alin. 1 din C.pen. actual s-a adaugat la pedeapsa principală de 4 ani şi 6 luni închisoare alături la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. d (dreptul de a alege) din acelaşi C.pen. pe durată de 2 ani pronunţată în cauza de faţă pentru infracţiunea de omor în forma tentativei pedeapsa principală de 2 ani şi 3 luni închisoare aplicată la contopirea de mai sus,astfel că pedeapsa principală totală aplicată inculpatului F A este de 6 ani şi 9 luni închisoare alături de pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. d (dreptul de a alege) din acelaşi C.pen. pe durată de 2 ani.
În baza art. 32 alin.1 rap. la art. 188 alin. 1 şi 2 din C.pen. în vigoare cu începere de la 1.02.2014 cu aplicarea prevederilor art. 75 alin. 1 lit.a raportate la art. 76 alin. 1 din acelaşi C.pen privind circumstanţa atenuantă a provocării, a art.77 lit. a rap.la art.78 şi art.79 din acelaşi C.pen.privind circumstanţa agravantă a comiterii faptei de cei puţin 3 persoane şi cu aplicarea art. 5 alin. 1 din acelaşi C.pen. privind legea mai favorabilă până la judecarea definitivă a cauzei,a fost condamnat inculpatul B A T la pedeapsa principală de 4 ani închisoare şi la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. d (dreptul de a alege) din acelaşi C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracţiunea de omor în forma tentativei.
În baza art. 65 alin. 1 şi 3 din C. pen. actual s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. din momentul rămânerii definitive şi până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată.
În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 s-a dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi prin metode non-invazive la eliberarea din penitenciar în vederea introducerii în Sistemul naţional de date genetice judiciare(S.N.D.G.J.) de personalul medical al penitenciarului cu sprijinul pazei şi în prezenţa unui poliţist.
În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008au fost informaţi inculpaţii că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului lor genetic.
S-a constatat că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru ca în baza art. 112 alin.1 lit. b C.pen. să se dispună confiscarea specială a corpurilor contondente folosite la comiterea infracţiunii de către inculpaţi.
Au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumelor de 4042,39 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile cu tratamentul medical,contravaloare medicamente, contravaloare combustibil pentru transport în vederea tratamentului medical şi plata serviciilor de îngrijire către o persoană pe perioada ulterioară externării din Spital şi de 45.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru daune morale (în parte corespunzător cotei de 75 % de vinovăţie a inculpaţilor), către partea civilă Rădoi Stelian domiciliat în comuna B. sat B., jud. Olt, la plata sumei de 174,72 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile de spitalizare a victimei şi la plata dobânzilor legale calculate asupra acestei sume pentru intervalul dintre data avansării cheltuielilor şi până la stingerea debitului prin plată sau altă modalitate legală, cu titlul de despăgubiri pentru daune moratorii,corespunzătoare aceleiaşi cote de vinovăţie a inculpaţilor, către partea civilă Spitalul jud. de urgenţă Slatina jud. Olt, la plata sumei de 2817,04 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile de spitalizare a victimei şi la plata majorărilor legale calculate asupra acestei sume pentru intervalul dintre data avansării cheltuielilor şi până la stingerea debitului prin plată sau altă modalitate legală , cu titlul de despăgubiri pentru daune moratorii, corespunzătoare aceleiaşi cote de vinovăţie a inculpaţilor, către partea civilă Spitalul mun. Caracal, jud Olt şi la plata sumei de 4920,34 lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile de spitalizare a victimei şi la plata dobânzilor legale calculate asupra acestei sume pentru intervalul dintre data avansării cheltuielilor şi până la stingerea debitului prin plată sau altă modalitate legală, cu titlul de despăgubiri pentru daune moratorii,corespunzătoare aceleiaşi cote de vinovăţie a inculpaţilor către partea civilă Spitalul clinic de ortopedie traumatologie si TBC Osteo-articular Foişor Bucureşti.”
Pentru a se pronunţa această sentinţă au fost avute în vedere cele ce urmează:
,,Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt cu nr. 1029/P/2013 emis la data de 07.05.2015 au fot trimişi în judecată inculpaţii G C, B A T şi F A comiterea faptei de de omor în forma tentativei prevăzută de art. 32 alin. 1 rap. la art.188 alin. 1 şi 2 C.pen.
În motivarea rechizitoriului se arată că în noaptea de 7/8 iulie 2013 inculpaţii au lovit pe victima R S cu obiecte contondente ce i-au produs acesteia leziuni traumatice între care fractură antebraţ stâng, plăgi contuze frontale,fractură oase gambă stângă ce au necesitat pentru vindecare un număr de 95-100 de zile de îngrijiri medicale.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Olt la nr. 1553/104/2015.
În cauză s-a efectuat procedurile ce ţin de obiectul camerei preliminare care s-au finalizat prin încheierea nr.76 pronunţată la data de 31 august 2015 prin care în baza art. 346 alin. 2 C. pr. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul menţionat, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi au fost respinse cererea şi excepţiile formulate de inculpaţii G C şi B A T ca nefondate. Totodată, s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe acest inculpat pentru fapta menţionată stabilindu-se termenul de judecată din data de 28 sept. 2015 cu citarea părţilor.
Ca urmare ,constatându-se prin încheierea din 11 ian.2016 că inculpaţii nu formulează cereri de recunoaştere a faptei penale în condiţiile art. 374 alin. 4 C.pr.pen.,în cauză s-a trecut la judecată prin efectuarea cercetării judecătoreşti în care sens au fost ascultate părţile ,martorii menţionaţi în rechizitoriu şi s-a administrat proba cu înscrisuri prezentă pentru inculpat prin raportare la probele administrate în cursul urmăririi penale.
Pe baza probelor administrate în cauză s-a reţinut situaţia de fapt în sensul că victima R S este o persoană violentă deoarece a agresat mai mulţi consăteni de ai săi din comuna B, jud….iar în alt caz nu a reuşit să facă din nou acest lucru deoarece nu a reuşit să prindă pe martorul P. S. după ce s-a dat jos din maşină. În acest context se reţine că în noaptea de 16/17 dec. 2012 persoana vătămată în jurul orei 22,00 s-a deplasat la localul T O unde s-a aflat împreună cu martorul F L F şi cu verişorul său numitul N D, a consumat băuturi alcoolice şi a exercitat acte de violenţă fizică asupra martorului S N-N pe care l-a strâns de gât şi apoi în toaleta localului l-a lovit dar şi asupra martorului B I pe care l-a lovit cu pumnii în piept în timp ce acesta se afla aceiaşi toaletă. Se mai constată că în local în acest timp s-a aflat inculpatul G C care era aşezat la o masă alăturată împreună cu numitul D A C şi cu martorul B I cu menţiunea că aceştia au plecat din local înainte ca de acolo să plece victima dar şi că până ca aceasta să iasă din local inculpatul G C a chemat pe ceilalţi doi inculpaţi care şi-au procurat bâte spre a le folosi în incident. Se mai reţine că în jurul orei 00,30 -01,00 victima R S şi cu martorul F L F au plecat pe jos către locuinţe iar la distanţă de circa 200 de metri de local în întâmpinarea victimei au ieşit mai multe persoane între care cei trei inculpaţi .În acest împrejurări se constată că mai întâi victima R S a lovit cu capul şi cu pumnul în zona feţei pe inculpatul G C în timp ce acest inculpat intervenea în favoarea martorului D A C pe care ,de asemenea , victima îl agresa. În aceste condiţii, se mai constată că inculpaţii B A T şi F A folosind bâtele pe care le aveau deja asupra lor iar inculpatul G C folosind o scândură dintr-un grad au lovit victima astfel : inculpatul G C în antebraţul drept care i-a fost fracturat şi cu o lovitură în cap provocându-i un traumatism cranio cerebral acut iar inculpatul F A peste picioare ceea ce a avut ca urmare căderea la sol a victimei după care toţi inculpaţii au continuat să lovească victima peste picioare şi pe tot corpul ceea ce a produs acesteia fractură 1/3 medie cu distală a osului cubitus drept în care victima a încercat să se apere cu antebraţul drept şi fractură cominutivă oase gambă stângă 1/3 medie cu distală şi cu deplasare. La incident se mai reţine că a asistat, fără a putea ajuta victima, martorul F L F care s-a întors la barul de unde plecaseră unde a anunţat cele petrecute martorilor Z L şi B P iar aceştia la rândul lor au anunţat pe martorul M I, soţul administratoarei localului.Ca urmare se constată că înspre locul incidentului s-au deplasat aceste persoane ,între care martorul M I cu autovehiculul iar în lumina farurilor acestui vehicul s-a putut observa grupul de 4 până la 6 persoane ce includea pe cei 3 inculpaţi care încă agresa prin lovituri pe victima R S ,grup care a fugit atunci când a observat că se apropie martorii. Se mai reţine că martorul M I a urmărit cu maşina grupul agresorilor după care a revenit la locul unde se afla victima unde au mai sosit martorii J F, soţia acestuia J V, F F L, Z L şi B P. Ca urmare a stării victimei ce prezenta leziuni vizibile martorul M I a anunţat organele de poliţie şi serviciul medical de urgenţă după care victima a fost transportată la unitatea de primiri urgenţe a Spitalului mun. Caracal şi apoi transferat la Spitalul jud. de urgenţă Slatina şi apoi la Spitalul mun. Caracal până în 28.12.2012.
Ca probe în sensul celor constatate se reţin elementele de fapt de mai jos. Astfel, din declaraţiile inculpatului G C se reţin în afară de condiţiile prealabile referitoare conduita victimei în interiorul, pe cele privind faptul că victima, după ce a ieşit din local, a agresat pe martorul D A C dar şi pe acest inculpat cu capul şi cu pumnul în zona feţei după care mai recunoaşte că a lovit victima cu o scândură pe care a smuls-o din gard, respectiv că a observat când inculpatul B A T a lovit victima în aceleaşi împrejurări şi că atunci când victima a căzut jos i-a aplicat acesteia alte lovituri cu o scândură din gard peste picioare şi în zona de mijloc a corpului .Aceste probe se coroborează cu cele din declaraţia inculpatului B A T care arată că a intervenit în incident deoarece este verişor cu inculpatul G C ,că a văzut cum inculpatul G C a lovit victima cu scândura după care aceasta a căzut la sol dar atunci când a observat că se ridică şi se deplasează spre acest inculpat a lovit-o cu pumnii şi picioarele ,respectiv că a văzut imediat după ce a lovit victima că la faţa locului a sosit martorul M I cu maşina dar că imediat ,de frică să nu fie agresat, a plecat. Aceste probe se coroborează cu cele din declaraţia martorului ocular F L F care arată că după ce s-a aflat în bar împreună cu victima a însoţit-o pe aceasta până la circa 200 de metri de local unde a văzut că în întâmpinarea victimei au ieşit mai multe persoane între care cei trei inculpaţi având bâte în posesia lor cu care au lovit victima care a încercat să se apere dar nu a reuşit acest lucru deoarece a fost lovit cu bâta în cap de inculpatul G C şi că alte persoane pe care nu le cunoaşte au lovit victima. Aceste probe se coroborează cu cele din declaraţia martorului M I,soţul administratoarei localului care arată că după ce ultimii consumatori, anume victima şi băiatul ce-l însoţea,au plecat din bar, acesta din urmă a revenit la circa 5 minute şi a spus faptul că se petrece o faptă de omor , astfel că s-a deplasat cu maşina către locul incidentului indicat de acest băiat unde a găsit pe victima ce se afla în poziţie orizontală şi se văieta ,că a plecat cu maşina în urmărirea celui care agresa victima dar că nu a reuşit să îl ajungă dar şi cu cele din declaraţiile martorilor J F , B P şi M C care arată că atunci când au sosit la locul incidentului au găsit victima pe jos, că se văieta că îl dor piciorul şi mâna şi că avea puţin sânge în zona frunţii respectiv că martorul J F a pretins victimei să nu adoarmă pentru că îi era frică să nu moară.
Ca probe cu privire la faptele ce au avut ca loc de desfăşurare interiorul localului se reţine împrejurarea că în seara şi noaptea incidentului înăuntru nu s-au aflat inculpaţii F A şi B A T , aşa cum rezultă în mod concludent nu numai din declaraţiile acestor doi inculpaţi dar şi din cea a inculpatului G C care se coroborează în acelaşi sens cu ceea a martorului V J –M care arată că s-a aflat în local începând cu ora 18,00 şi că a plecat în jurul orei 22,30-23,00, timp în care s-a aflat la masă cu inculpatul G C şi cu martorii D.A. C. şi D C iar în acest timp nu au intrat cei doi inculpaţi menţionaţi ,constatare care este confirmată şi de martorul F L-F care s-a aflat în local în compania victimei şi a însoţit-o la plecare. În aceste condiţii se înlătură susţinerea din declaraţia martorului M I potrivit căruia în local nu s-au aflat în seara incidentului nici unul din cei trei inculpaţi deoarece nu concordă cu declaraţiile unanime ale celor menţionaţi.
Referitor la comportamentul violent menţionat pentru victimă se constată ca probă incidentul petrecut în interiorul localului iar în acest sens sunt elementele de fapt ce rezultă din declaraţia inculpatului G C care arată că deşi înăuntru nu a fost agresat de victimă pe care o cunoaşte ca o persoană violentă , în local înaintea incidentului petrecut afară,aceasta a lovit mai multe persoane care se coroborează cu cele din declaraţia martorului B G care arată că în local a observat prezenţa inculpatului G C şi a victimei dar şi că aceasta din urmă a avut o altercaţie cu martorul S N pe care l-a strâns de gât din cauză că acest din urmă martor a avut un incident cu fiica numitului N D care îi este rudă. De asemenea , probele din aceste declaraţii se coroborează cu cele cuprinse în declaraţia martorului B I care arată că a fost chemat în toaleta localului de către martorul B G unde a fost lovit cu doi pumni în piept de victima R S ,de faţă fiind martorul S N şi martorul F F L. De asemenea, se reţin tot ca probe în acest sens cele privind comportamentul agresiv verbal de care a dat dovadă victima în raporturile cu martorul G M care a lucrat în echipa de constructori coordonată de victimă şi, ulterior, în perioada incapacităţii de muncă a îngrijit pe victimă prin aceea că martorul arată că s-a certat cu victima însă nu a fost bătut şi mai adaugă faptul că victima a mai avut scandaluri deoarece îi certa pe băieţi dar nu ştie dacă i-a bătut. Mai mult aceste probe se coroborează cu cele din declaraţia martorului B G care arată că îl cunoaşte pe R S, victima, ca fiind o persoană violentă deoarece la rândul său a fost bătut de acesta iar în altă împrejurare spre a-l agresa pe martor victima a oprit şi s-a dat jos din maşină dar nu a reuşit să-l prindă pe martor şi din declaraţia martorului Ţ. M.-G. care caracterizează la fel pe victimă şi arată că are cunoştinţă că aceasta a bătut alte persoane şi chiar că a fost martor în dosarul penal cu privire la agresarea unei persoane de către victima R S.
Cu privire la împrejurarea că inculpatul G C după ce a ieşit din local înaintea victimei a luat legătura cu ceilalţi doi inculpaţi dar şi cu alte persoane cărora le-a solicitat să intervină pentru ca împreună să agreseze victima se reţine ca probă concludentă prezumţia că atâta timp cât inculpaţii B A T şi F A nu s-au aflat în local dar la scurt timp după plecarea primului inculpat au fost prezenţi alături de acesta şi îşi procuraseră bâte în mod necesar acest lucru nu putea avea loc decât dacă erau informaţi de acesta despre actele de violenţă comise în local de victimă împotriva martorilor aflaţi în compania inculpatului G C şi dacă erau instigaţi de acesta spre a agresa victima. În plus, se reţin aici şi raporturile de rudenie dintre inculpaţii B A T şi G C care sunt verişori iar că pe acest considerent au raporturi de afectivitate, ceea ce impune concluzia că solicitarea de ajutor din partea ultimului inculpat nu putea rămâne fără răspunsul dorit din partea celuilalt.
Pe de altă parte, aceste probe se coroborează cu cele menţionate în certificatul medico-legal fără număr din 15 ian. 2013 şi din Raportul de expertiză medico legală cu nr. 133/E din 29 ian. 2014 ale Serviciului jud. de medicină legală Olt în care sunt consemnate leziunile victimei arătate mai sus,că data producerii poate fi cea de 16/17 dec. 2012 dar şi că mecanismul de producere este lovirea cu corp dur respectiv că este necesar pentru vindecare un numărul de 95-100 zile de îngrijiri medicale menţionat în suplimentul la certificatul menţionat .
Susţinerea inculpatului B A T potrivit căreia în timpul incidentului din afara localului victima R S, după ce a agresat pe martorul D A C şi pe inculpatul G C, a avut în mână un cuţit cu care s-a îndreptat către inculpatul B A T ceea ce a necesitat intervenţia inculpatului G C care a lovit-o cu bâta peste mână din care i-a sărit cuţitul ,deşi este confirmată de acest din urmă inculpat, se înlătură. Argumentele sunt acelea că situaţia relatată nu este confirmată de victimă şi de martorul ocular F. L.-F., ceea ce se coroborează cu constatarea că nici unul din martorii ce au sosit în scurt timp la locul incidentului nu au relatat prezenţa pe jos sau în altă parte a unui astfel de obiect şi că această susţinere a inculpaţilor are sensul de a constitui o bază faptică, dar neconformă cu realitatea, pentru ca în favoarea lor să opereze legitima apărare.
Susţinerile aceluiaşi inculpat cu privire la caracterul incert al depoziţiei martorului F. L. – F. se constată ne neconcludente. Chiar dacă acest martor relatează că a fost la rândul său lovit dar nu poate preciza de cine anume se constată că depoziţia sa cuprinzând elemente de fapt cu valoare de probe cu privire la actele de agresiune ale tuturor celor trei inculpaţi împotriva victimei este indubitabilă deoarece precizează în mod expres că i-a recunoscut pe cei trei inculpaţi că au participat la agresiune văzând că aceştia au lovit cu bâtele pe victimă, în condiţiile în care locul incidentului era iluminat stradal de la distanţa de 10 metri până la maximum 20 de metri.
Susţinerea inculpatului F. A. potrivit căreia în seara şi noaptea incidentului nu a participat la actele de agresiune comise împotriva victimei deoarece s-a aflat într-o comună învecinată în vizită la naşii săi se înlătură ca nefondată. În acest sens se constată că deşi această apărare a inculpatului se coroborează cu susţinerile făcute în acelaşi sens de ceilalţi doi inculpaţi totuşi este înlăturată în sensul că nu poate constitui un alibi faţă de probele din declaraţia victimei care arată că toţi cei trei inculpaţi l-au agresat în modalitatea reţinută mai sus şi în condiţiile de loc şi timp menţionate anterior,fapt confirmat şi de martorul ocular F L –F. În acest context relatarea martorului Ţ. M. – G, care susţine că este cel care l-a transportat cu maşina în comuna vecină S în satul S jud. Olt se înlătură ca nefiind concludentă deoarece nu este relevantă pentru obiectul probaţiunii atâta timp cât se relatează împrejurări despre care nu s-a putut stabili în mod cert că au avut loc în chiar seara şi noaptea incidentului,atâta timp cât martorul relatează că nu îşi aminteşte dacă serviciul de transport prestat inculpatului la care se referă a avut loc înainte sau după revelion şi nici ziua în care a avut loc acest lucru. În mod similar se înlătură probele din declaraţia martorului Ş C-C cu privire la participarea inculpatului F. A. la petrecerile organizate la finele săptămânii dar şi în cursul acesteia de naşul său ,C. F. pentru acelaşi argument că acesta nu poate preciza data la care au avut loc aceste întâlniri spre a fi considerată o probă certă. În fine, pe motiv de subiectivitate date fiind raporturile de alianţă cu martorul C F care este naşul inculpatului F A se înlătură probele din declaraţia acestuia privind prezenţa acestui inculpat în data de 16/17 dec. 2012 în domiciliul său până după lăsarea întunericului înainte de ora 23,00 timp de 3-4 ore alături de viitoarea mireasă şi de alte persoane. Tot pe motive de subiectivitate se înlătură declaraţia martorului C I potrivit căreia aflându-se în maşina martorului Ţ M-G s-a deplasat cu acesta în noaptea de 16/17 dec.2012 spre a lua pe inculpatul F A de la naşii săi din satul S jud. Olt pe considerentul că aceasta se află în raporturi apropiate cu acest martor şi cu acest inculpat determinate de convieţuirea într-o comunitate rurală restrânsă ca număr ceea ce prezumă că a avut disponibilitatea de a ajuta pe acesta chiar la limita legii. În acest context se mai reţine prezumţia că atâta timp cât inculpatul F A prezintă antecedente penale care îi pot agrava răspunderea juridică în cazul unei soluţii de condamnare era necesar pentru acesta să-şi construiască o apărare pe care instanţa să o accepte cu valoare de alibi că să excludă pentru acesta calitatea de infractor participant la comiterea faptei penale.
În favoarea inculpaţilor nu seva reţine legitima apărare cu valoare de cauză de neinputabilitate prevăzută de art. 19 alin. 2 din C.pen. actual deoarece nu sunt întrunite condiţiile pretinse de norma penală arătată atât cu privire la atac cât şi la apărare. În acest sens se constată că deşi sunt probate din partea victimei acte de violenţă atât în interiorul localului cât şi în afara acestuia acestea( în local împotriva martorilor aflaţi în anturajul inculpatului G C şi în apropierea localului împotriva inculpatului G C şi a martorului D A C)acestea nu constituie un atac un atac în condiţiile normei în cauză deoarece actele de violenţă ale victimei nu erau directe atâta timp cât inculpaţii şi cei din grupul lor părăsiseră localul în care se afla victima pe care au aşteptat-o , nici imediate deoarece nu mai erau în curs de desfăşurare la acel moment şi nici injuste cu raportare la cele din afara localului deoarece victima s-a apărat faţă de atacul iminent a inculpaţilor care îl aşteptau având asupra lor obiecte contondente iar actele de violenţă ale celor trei inculpaţi nu constituie apărare întrucât nu întrunesc condiţia de fi proporţionale cu gravitatea actelor de violenţă ale victimei. În acest ultim sens se constată că violenţa victimei a fost de mică intensitate (anume lovirea cu pumnul şi respectiv cu capul )pe când actele materiale de lovire aplicate victimei de cei trei inculpaţi au fost comise prin utilizarea de obiecte contondente şi cu intensitate mare probată prin producerea de fracturi ale antebraţului fractură 1/3 medie cu distală a osului cubitus drept şi fractură cominutivă oase gambă stângă 1/3 medie cu distală şi cu deplasare dar şi în mod repetat profitând de căderea la sol a victimei. Nici excesul de apărare justificat la care face referire art. 44 alin. 3 din C.pen. din 1968 în vigoare anterior datei de 1.02.22014 şi la data incidentului (ca lege penală mai favorabilă inculpaţilor)cu valoare de cauză care înlătură caracterul penal al faptei nu se poate reţine deoarece nu se poate constata că drept cauză a depăşirii limitelor unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului este starea subiectivă a inculpaţilor de a fi sub imperiul tulburării sau temerii deoarece pentru aceştia trebuie reţinut ca mobil(cauză) a faptei dorinţa de răzbunare faţă de conduita violentă a victimei în general şi în particular, în cauza de faţă ,ce rezultă în raport de actele de pregătire şi punere în executare a faptei menţionate ( instigarea celorlalţi doi inculpaţi de către G C, procurarea de bâte şi lovirea repetată şi cu intensitate mare a victimei căzută la sol).
Cu privire la încadrarea juridică a faptei de tentativă de omor sesizată prin rechizitoriu, în şedinţa din data de 5 sept. 2016 s-a respins cererea de schimbare a acestei din cea precizată mai sus ca menţionată în acest act de sesizare a instanţei în cea prevăzută de vătămare corporală de art. 194 alin. 1 lit.b C.pen. deoarece deşi urmările materiale constau în leziuni care au necesitat un numărul de zile de îngrijiri medicale la care se referă ultima normă menţionată acest criteriu este irelevant în stabilirea încadrării juridice a faptei. Argumentaţia este aceea că atitudinea inculpaţilor de a fi utilizat la comiterea actelor de agresiune obiecte contondente dar şi că a fost vizată cu ocazia punerii în executare a rezoluţiei infracţionale o parte a corpului victimei cu caracter vital(capul),antebraţul şi membrele victimei denotă manifestarea de către inculpat a intenţiei de a ucide victima. Pe de altă parte,această concluzie are la bază şi caracterul repetat,folosirea de corpuri contondente şi intensitatea mare a loviturilor aplicate cu acestea probată conform celor menţionate mai sus(prin producerea de fracturi )denotă punerea în executare a intenţiei de a ucide victima şi nu doar pe aceea de a o vătăma. În acest context se mai reţine că încadrarea juridică dată de procuror prin rechizitoriu corespunde cerinţelor art. 5 alin. 1 din C.pen. deoarece legea penală mai favorabilă este cea în vigoare de la data de 1.02.2014 întrucât aceasta nu mai prevede drept circumstanţe ce determină forma agravată a infracţiunii împrejurări ce sunt incidente în cauză(locul public de comitere a faptei). În acest context se reţine că instanţa în aceiaşi şedinţă a dispus tot în cadrul operaţiunii de schimbare de încadrare juridică să se aplice la încadrarea juridică a faptei din rechizitoriu şi alineatul 2 alături de alineatul 1 al art. 188 din C.pen. actual pe motiv că este incident în cauză deoarece se referă la tentativă dar şi cele ale art. 5 alin. 1 din C.pen. actual ce se referă la legea penală mai favorabilă identificată ca incluzând Codul penal în vigoare de la 1.02.2014 pe baza criteriilor enunţate mai sus.
Fapta comisă de inculpaţi se constată că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor prevăzută de art.32 alin.1 rap.la art.188 alin. 1 şi 2 din C.pen.în vigoare după 1.02.2014 cu aplicarea art.5 alin.1 din acelaşi C.pen. Astfel, sub aspectul laturii subiective a acesteia se reţin actele materiale ale inculpaţilor împotriva victimei menţionate mai sus care reprezintă acţiunea ce constituie elementul material al acesteia ce se află în raport de la cauză la efect cu urmarea materială vizată anume uciderea victimei. Aceste constatări au în vedere modalitatea de comiterea a faptei penale, anume prin folosirea unor corpuri contondent,zona cu caracter vital a corpului victimei vizată de lovitură şi anume capul şi membrele acesteia şi, nu în ultimul rând, intensitatea ridicată a loviturilor probată prin elementele de fapt menţionate în alineatul precedent. Fapta se constată în forma tentativei deoarece nu a survenit ca urmare a actelor de agresiune decesul victimei. Sub aspectul laturii subiective a acestei infracţiuni se reţine în raport de conduita inculpaţilor vinovăţia acestora sub forma intenţiei directe deoarece în condiţii de discernământ păstrat aceştia au prevăzut fapta inclusiv sub aspectul urmărilor sale iar sub aspect volitiv pentru că inculpaţii şi-au propus scopuri ilicite cu caracter letal. În plus tot pentru latura subiectivă a infracţiunii se constată mobilul acesteia ca fiind răzbunarea faţă de atitudinea violentă a victimei stabilită în raport de cele menţionate anterior. .
Ca urmare acţiunea penală va fi soluţionată prin condamnarea inculpaţilor.
La individualizarea pedepselor principală şi complementară ce se vor aplica inculpaţilor, instanţa are în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. 1 din C.penal atât cu caracter real cât şi personal. Între aceste criterii se reţin ca fiind concludente cele privind împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii , natura şi gravitatea rezultatului produs, mobilul infracţiunii care constă în răzbunarea faţă de atitudinea violentă a victimei , scopul urmărit , anume suprimarea vieţii victimei şi caracterizarea inculpaţilor de către martorul Ţ M –G ca fiind persoane de treabă. În favoarea inculpaţilor va fi reţinută circumstanţa atenuantă legală de la art. 75 alin. 1 C.pen. în condiţiile normei în cauză sub forma iritării faţă de atitudinea violentă a victimei ,în raport de elementele de fapt susmenţionate,circumstanţă care nu este incompatibilă cu mobilul (motivul,cauza)atitudinii agresiv extreme a acestora, anume răzbunarea ca impuls intern. În condiţiile în care după cum s-a arătat nu s-a reţinut legitima apărare în favoarea inculpaţilor pentru că nu sunt întrunite condiţiile legale nici cu privire la atac şi nici la apărare, nu se mai pune nici problema depăşirii limitelor acesteia cu valoare de circumstanţă atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. b C pen. şi nu se regăsesc nici condiţiile pentru a fi reţinute cele privind depăşirea limitelor stării de necesitate(art. 75 alin. 1 lit. c C.pen.) şi că nu este aplicabilă la speţă (dar nici nu există vreun temei faptic în conduita inculpatului) circumstanţa privind acoperirea integrală a prejudiciului de la art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. De asemenea , se mai constată că în cauză nu se regăseşte vreuna din împrejurările care pot constitui circumstanţe atenuante judecătoreşti deoarece nu se poate constatat vreo manifestare a inculpaţilor spre a înlătura sau diminua consecinţele infracţiunii,concluzie care se impune în condiţiile în care după ce victima a fost agresată aceştia au fugit fără a-i acorda vreun ajutor nici imediat şi nici mai târziu. În plus, nici vreo împrejurare legată de faptă care să reducă gravitatea infracţiunii şi periculozitatea inculpatului ca infractor nu se poate reţine în raport de elementele de fapt menţionate mai sus. Tot cu valoare de criteriu de individualizare pe baza cooperării obiective cât şi subiective a celor trei inculpaţi la comiterea infracţiunii se va reţine circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a din C.pen. în concurs cu circumstanţa atenuantă prevăzută de norma de la art. 75 alin. 1 lit. a C.pen. în condiţiile art.79 alin. 1, 2 şi 3 din C.pen.
În ce priveşte pe inculpatul F A se vor mai reţine cu valoare de criteriu de individualizare la care se referă art. 74 alin. 2 lit. e C.pen. antecedentele penale ale acestuia constând în condamnări anterioare menţionate în dispozitivul sentinţei de faţă care constituie primul termen al recidivei prevăzută de art. 41 alin. 1 din C.pen. actual, cel de al doilea termen fiind infracţiunea de faţă.
În funcţie de cele menţionate condamnarea inculpaţilor se va pronunţa la pedepse principale şi complementare cu niveluri care să corespundă acestor criterii şi scopului preventiv al acestora.
Tot în cazul inculpatului F A în baza art. 15 alin. 2 din legea nr.187/24 oct. 2012 privind punerea în aplicare a legii nr.286/2009 privind Codul penal raportate la art. 85 alin. 1 din C.pen. în vigoare până la 1.02.2014 se vor anula suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului F A prin sentinţa penală nr. 29 pronunţată la data de 16 martie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 84/213/2012 şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată la contopirea de pedepse acestui inculpat prin sentinţa penală nr. 106 pronunţată la data de 16 octombrie 2012 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 1373/213/2011 întrucât toate infracţiunile pentru care s-au pronunţat pedepse în aceste dosare penale au fost comise înainte de rămânerea definitivă a acestor sentinţe. Întrucât infracţiunile care constituie aceste antecedentele penale ale acestui inculpat se află în concurs real se va proceda la descontopirea pedepselor aplicate pentru aceste infracţiuni concurente şi apoi la contopirea tuturor acestor pedepse în condiţiile normelor de la art.10 din legea nr. 187/24 oct. 2012 rap. la art. 33 lit. a rap. la art.34 alin.1 lit. b din C.pen. din 1968. Pe de altă parte cu privire la acest inculpat ca urmare a reţinerii stării de recidivă prevăzută de art. 41 alin.1 din C.pen. actual conform celor menţionate anterior în baza art. 43 alin. 1 din acelaşi C.pen. se va adăuga pedeapsa principală aplicată la această contopire la pedepsele principală şi complementară pronunţate în cauza de faţă.
De asemenea , pedepsele complementare pronunţate constau în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a(de a fi ales în autorităţile publice ori în alte funcţii publice) , b(dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi d(dreptul de a alege) din Codul penal actual pe durată de câte 2 ani pentru infracţiunea de omor în forma tentativei . În acest sens s-au avut în vedere,conform art. 67 C.pen.,la stabilirea drepturilor interzise cu titlul de pedeapsă complementară natura şi gravitatea infracţiunii comise,împrejurările cauzei şi persoana inculpaţilor faţă de care s-a constatat că pedeapsa menţionată este necesară dar şi cele impuse de jurisprudenţa Curţii E.D.O. din cauza HIRST contra Marii Britanii,hotărârea din 30 martie 2004 prin raportare la art. 3 din Protocolul nr. 1 al convenţiei EDO în care se constată că acela care atentează la viaţă ca valoare supremă ocrotită de normele de incriminare penală nu se poate bucura doar de dreptul de a fi ales ci şi de acela de a alege întrucât nu este apt să decidă asupra componenţei forurilor legislative.
În baza art. 65 alin. 1 din C.pen. actual se vor interzice inculpaţilor cu titlul de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (de a fi ales în autorităţile publice ori în alte funcţii publice) ,lit. b(dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. d(dreptul de a alege) din Codul penal actual ,fiind îndeplinită condiţia din prima normă ca aceste drepturi să fie interzise cu titlul de pedeapsă complementară.
În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi prin metode non-invazive la eliberarea din penitenciar în vederea introducerii în Sistemul naţional de date genetice judiciare(S.N.D.G.J.) de personalul medical al penitenciarului cu sprijinul pazei şi în prezenţa unui poliţist deoarece infracţiunea de faţă este cuprinsă în anexa la acest act normativ pentru care există această obligaţie..
În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008 vor fi informaţi inculpaţii că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.
Se va constata că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru ca în baza art. 112 alin. 1 lit. b C.pen. să se dispună confiscarea specială a corpurilor contondente folosite de inculpaţi la comiterea infracţiunii deoarece acestea nu au fost ridicate şi predate instanţei.
Concluzia din dezbateri ce se referă la necesitatea unei soluţii de achitare a inculpatului Florica Adrian pe temeiul că nu a participat la comiterea infracţiunii şi pentru că fapta a fost comisă de ceilalţi inculpaţi se înlătură deoarece probele de mai sus atestă dimpotrivă , adică participarea sa la infracţiune.
Sub aspectul laturii civile a cauzei se constată că sunt întrunite în cazul inculpaţilor condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prevăzute de art. 1349 , art. 1357 şi art. 1382 din Codul civil spre a fi obligaţi inculpaţii în solidar la plata de despăgubiri pentru daune materiale şi morale către partea civilă R S . Astfel,cu privire la existenţa faptei şi a inculpaţilor ca autori ai acesteia pe baza caracterului accesoriu al acţiunii civile faţă de cea penală ce rezultă din norma de la art. 28 C.pr.pen., se reţin cele menţionate mai sus pentru latura penală a cauzei. Cu privire la prejudiciul material actual produs acestei părţi civile se constată că acesta rezidă în cheltuielile cu tratamentul medical,contravaloare medicamente, contravaloare combustibil pentru transport în vederea tratamentului medical şi plata serviciilor de îngrijire către o persoană pe perioada ulterioară externării din Spital la nivelul sumei de 4.042,39 lei. Astfel, cheltuielile cu medicaţia necesară pentru tratamentul victimei sunt în cuantum de 244,13 lei şi sunt dovedite cu chitanţele emise de farmaciile de la care acesta şi-a achiziţionat medicamentele. Cheltuielile ocazionate de serviciile de îngrijire primite de victimă prestate de martorul G M se constată că au fost în cuantum valoric de 4.000 lei potrivit precizărilor acestui martor şi constau în sume de bani ce i s-au achitat de victimă dar şi în bunuri de consum precum mâncare , băutură şi ţigări pe care i le achita aceasta. În acest context se constată ca neconcludente probele din declaraţia martorului F L-F potrivit căruia cheltuielile pentru tratamentul medical al victimei s-au situat la nivelul sumei de 70.000 lei incluzând pe cele necesare pentru intervenţiile chirurgicale se înlătură deoarece acelaşi martor arată că pentru toate aceste cheltuieli victima a promit chitanţe care se prezumă că în totalitate sunt cele depuse la dosar şi sunt în limita sumei arătată anterior. În plus declaraţia aceluiaşi martor se înlătură în privinţa susţinerii că persoana ca a îngrijit pe victimă în perioada de incapacitate de muncă nu era plătită pentru acest serviciu cu sume de bani întrucât era un prieten al victimei se înlătură deoarece persona în cea mai mare măsură să cunoască realitatea este martorul G M care a relatat dimpotrivă, anume că a primit sume de bani pentru aceste prestaţii. Pe de altă parte, se mai constată că acest prejudiciu material mai constă în cheltuielile cu achiziţionarea de combustibil pentru transportul victimei în vederea tratamentului medical care potrivit bonurilor fiscale emise de staţiile de alimentare sunt în cuantum de 699,79 lei. Se constată aici că atâta timp cât partea civilă Rădoi Stelian nu s-a constituit ca parte civilă cu despăgubiri pentru diferenţa de venituri nerealizată datorită stării de incapacitate de muncă datorită leziunilor ce i s-au produs prin agresiune nu se pot stabili drepturi de despăgubire pentru acest gen de daune materiale întrucât excedează obiectului acţiunii civile stabilit potrivit principiului disponibilităţii în materie civilă prin declaraţia de parte civilă. Sub aspectul prejudiciului pentru daune morale se reţine că acesta constă în trauma fizică şi psihică produsă acestei părţi civile prin actele de agresiune comis de inculpat probate în mod concludent prin menţiunile de leziuni din Raportul de expertiză medico-legală emis victimei ,prin cele din acelaşi Raport cu privire la perioada de spitalizare relativ îndelungată , în numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesar în vederea refacerii sănătăţii şi în faptul că aceste leziuni produse prin agresiune au necesitat ca victima să fie supusă unei intervenţii chirurgicale la antebraţul drept dar şi că a fost supus unei imobilizări femuro-podală timp de 8 săptămâni dar şi prin menţiunile din declaraţia martorului G M care arată că în perioada de incapacitate de muncă a victimei după ce a fost agresată a îngrijit-o pe aceasta în sensul că îi efectua igiena personală deoarece îl spăla ceea ce prezumă că victima singură nu mai avea această posibilitate fiind deci vorba de un disconfort. Ţinând cont de faptul că incidentul în care victima a fost agresată de inculpaţi a fost cauzat în principal de inculpaţi prin punerea în executare a rezoluţiei infracţionale de a ucide victima dar circumstanţiat de atitudinea provocatoare a victimei prin actele de violenţă ale acesteia la adresa persoanelor din anturajul inculpaţilor dar şi împotriva acestora se va constata o cotă de vinovăţie de 75% ce revine inculpaţilor ,cotă în limita căreia se va stabili obligaţia solidară a inculpaţilor de despăgubire a părţii civile R S. Deci din totalul sumelor de mai sus cu titlul de prejudiciu pentru daune materiale, anume 5389,86 lei se va exclude suma corespunzătoare cotei de 25 % de vinovăţie a victimei astfel că va rezulta suma de 4042,39 lei. În mod similar se va proceda în cazul despăgubirilor pentru daune morale dar cu menţiunea că baza de calcul va fi suma de 60.000 lei care reprezintă echivalentul bănesc al acestui prejudiciu proporţional cu aceasta din care se va exclude suma corespunzătoare cotei de 25 % de vinovăţie a victimei în producerea acestui prejudiciu,rezultând deci suma de 45.000 lei în limita căreia se va stabili obligaţia de despăgubire a victimei pentru acest gen de prejudiciu. Se mai constată că aceleaşi condiţii ale răspunderii delictuale sunt dovedite pentru a se stabili pentru inculpaţi obligaţia civilă către partea civilă Spitalul jud. de urgenţă Slatina,Spitalul mun. Caracal şi Spitalul clinic de ortopedie traumatologie şi TBC osteo-articular Foişor Bucureşti cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale compensatorii pentru cheltuielile de tratament şi internare medicală avansate victimei ,modalitate prin care a avut loc operaţiunea juridică de subrogare a acestuia în drepturile victimei împotriva inculpaţilor. Nivelul acestor cheltuieli este dovedit prin deconturile de cheltuieli anexate la adresele de constituire ca părţi civilă din dosarul instanţei iar sumele care se stabilesc ca obligaţii de despăgubire se vor calcula în limita aceleiaşi cote de vinovăţie a inculpaţilor(75%).De asemenea se constată că aceleaşi condiţii ale răspunderii delictuale sunt dovedite pentru prejudiciul material produs acestor din urmă părţi civile prin întârzierea în plata despăgubirilor ,caz în care se constată existenţa de daune moratorii al căror nivel se va stabili prin actualizarea acestor despăgubiri materiale compensatorii cu dobânzile respectiv majorările legale aferente perioadei dintre data avansării acestor cheltuieli şi data stingerii debitului prin plată sau altă modalitate legală calculate tot asupra bazelor de calcul menţionate, rezultate în limita ponderii de 75% de vinovăţie a inculpaţilor
Data publicarii pe portal: 08.11.2016
