Neprecizarea obiectului plângerii. Obligaţiile instanţei.


Prin sentinţa penală nr.569 din 04 decembrie 2008, pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr.1819/289/2008, în temeiul art.2781 alin.2 Cod pr.penală, s-a admis excepţia tardivităţii plângerii formulate de petentul XX şi în temeiul art.2781 alin.8 lit.a Cod procedură penală, a respins ca tardivă plângerea formulată de petent, împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, dată în dosar nr.726/P/2006, privind pe făptuitorii XX, XX şi XX, petentul fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 60 lei.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin plângerea înregistrată la instanţa de fond la data de 07.08.2008, petentul Xx a solicitat anularea rezoluţiei emise la data de 12.05.2008 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin, în dosar nr.726/P/2006 privind pe făptuitorii Xx şi Xx

În motivarea plângerii, petentul a arătat că organigramele din august 1995-august 1999 sunt eronate, inventate de Xx, existând 3 variante, rectificate, faţă de practica profesională, pentru că la data de 17.08.1995 în organigrama societăţii exista un Consiliu de administraţie şi 4 posturi de directori, iar AGA a hotărât încetarea activităţii Consiliului de Administraţie şi înlocuirea cu echipa de manageri. Hotărârea AGA nu a desfiinţat posturile de directori executivi. La sesizarea sa, privind lipsa funcţiei de director general, s-a rectificat organigrama, înscriindu-şi funcţia pe care o are şi pe care acum o neagă. Acesta arată că Xx foloseşte organigrama FPS în mod fraudulos, ca să inducă în eroare cercetările.

În probaţiune s-au anexat Hotărârea adoptată în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC”Metalurgica”SA, organigramele, adresa emisă de ITM Mureş.

La termenul din 27.10.2008 instanţa de fond, din oficiu, a invocat excepţia tardivităţii plângerii formulate de petent.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut că prin rezoluţia din 27.02.2007 s-a dispus confirmarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale faţă de făptuitorii Xx pentru comiterea infracţiunii prev.de art.215 alin.1,2 3 Cod penal şi Xx pentru comiterea infracţiunii prev.de art.292 Cod penal.

Potrivit dovezii de comunicare, rezoluţia a fost comunicată petentului la data de 14.03.2007, acesta având la dispoziţie termenul de 20 zile prev.de art.278 Cod pr.pen ală, pentru a formula plângere împotriva acestei rezoluţii.

Petentul a formulat plângere împotriva acestei rezoluţii soluţionată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, prin rezoluţia din 04.05.2007, astfel încât termenul de formulare a plângerii împotriva acestei soluţii este de 20 de zile de la data comunicării către petent. Petentul a formulat plângere la data de 25.06.2008, mult peste termenul de 20 de zile prevăzut de lege, având în vedere că la data de 28.05.2007 dosarul a revenit la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin.

În această situaţie, instanţa de fond a constatat că de la data comunicării rezoluţiei prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş şi până la depunerea plângerii petentului la oficiul poştal, a trecut mai mult de 1 an, situaţie în care termenul prev.de art.2781 Cod pr.penală era cu mult depăşit.

Faţă de cele sus arătate, instanţa de fond a admis excepţia invocată şi a respins plângerea petentului Xx ca tardiv formulată, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, acesta a fost obligat la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărârii, în termen legal, a declarat recurs petiţionarul XX, arătând că nu este adevărată afirmaţia potrivit căreia plângerea împotriva rezoluţiei a fost tardiv formulată, întrucât litigiul provine din dosarul nr.764/P/2002 şi nr.807/P/2002 nejudecate.

Examinând recursul prin prisma actelor aflate la dosar, a înscrisurilor depuse în faţa instanţei de recurs şi conform motivelor invocate, a dispoziţiilor art.278 alin.7, 10 Cod procedură penală, art.385 ind.6 Cod procedură penală, art.385 ind.8 Cod procedură penală, respectiv dispoziţiile art.385 ind.14 Cod procedură penală instanţa de control îl găseşte fondat, pentru următoarele considerente:

Lecturând conţinutul plângerii formulate observăm faptul că petiţionarul face referire la două dosare, respectiv la dosarul nr.2972/P/2007 şi rezoluţia din 12.05.2008, privind pe martorii Xx şi Xx, precum şi la dosarul nr.726/P/2006.

1.) În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin nr.726/P/2006 s-a pronunţat rezoluţia din 27.02.2007, prin care s-a dispus  confirmarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale privind pe făptuitorii:

– Xx, cercetat pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, prev. şi ped. de art.215 alin.1, 2 şi 3 C.pen. şi

– Xx, cercetat pentru comiterea infracţiunii de fals în declaraţii, prev. şi ped. de art.292 C.pen..

Împotriva acestei rezoluţii petiţionarul a formulat plângere care prin rezoluţia din 04.05.2007 dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, în dosarul nr.175/VIII/2/2007 a fost respinsă.

2.) În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin nr.2972/P/2007 s-a pronunţat rezoluţia din 12.05.2008, prin care s-a dispus  confirmarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale privind pe:

– Xx Eugen şi

– Xx Vasile, ambii cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. şi ped. de art.260 alin.1 C.pen..

Împotriva acestei rezoluţii petiţionarul a formulat plângere care prin rezoluţia din 27.06.2008 dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, în dosarul nr.153/VIII/II/2/2008 a fost respinsă.

Instanţa de fond în momentul analizării plângerii formulate s-a raportat la actele şi lucrările dosarului nr.726/P/2006, în care, aşa cum am menţionat, au fost cercetaţi făptuitorii Xx şi Xx, prim-procurorul parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, pronunţând în privinţa lor rezoluţia din 27.02.2007.

Din conţinutul plângerii promovate la instanţa de fond, rezultă că petiţionarul era nemulţumit de soluţia dispusă de procurorul de la Parchetul de pe lângă  Judecătoria Reghin, prin rezoluţia din 12.05.2008, dată în dosarul nr.2972/P/2007, în care au fost cercetaţi d-nii Xx Eugen şi Xx Vasile, în condiţiile în care a indicat expres  numele persoanelor, numărul dosarului, precum şi numărul rezoluţiei atacate.

Observăm că în speţa de faţă, prima instanţă nu a dat nici un fel de soluţie care să privească analiza rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin din data de 12.05.2008 emisă în dosarul nr.2972/P/2007, nerezolvând practic fondul cauzei cu care a fost investită, astfel încât instanţa de control să poată proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţate în acest context.

Dacă avea îndoieli sau neclarităţi asupra obiectului plângerii formulate, prima instanţă avea obligaţia de a-l cita pe petiţionar cu menţiunea de a se prezenta în faţa instanţei în vederea clarificării obiectului cauzei şi precizării actului atacat în această procedură.

De asemenea, odată clarificat obiectul cauzei, se impunea, în vederea respectării principiului contradictorialităţii, şi citarea persoanelor vizate de petiţionar în  motivarea plângerii faţă de care s-au efectuat actele de urmărire penală în cauza arătată.

Aşadar, în contextul arătat, soluţia care se impune este  aceea a admiterii recursului petiţionarului Xx, casarea integrală a hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe Judecătoria Reghin în vederea rezolvării pricinii sub toate aspectele, în atare situaţie, instanţa de control urmând să  facă aplicaţiunea prevederilor art.385 ind.15 pct.2 lit.c Cod procedură penală.

Pornind de la soluţia ce urmează să fie pronunţată în cauză, cheltuielile judiciare avansate în recurs, în sumă de 40 lei, vor fi suportate de stat, conform prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală.