RECURS.INCIDENTA CAZULUI DE CASARE PREVAZUT DE ARTICOL.385/9 PCT.11 COD PROCEDURA PENALA. ADMITEREA RECURSULUI SI RESPINGEREA APELULUI DECLARAT DE PARCHET CA TARDIV
DECIZIA PENALA NR.513/R/din 28 septembrie 2010
Curtea de Apel Oradea
Sectia penala si pentru cauze cu minori
Prin sentinta penala nr. 546/14.05.2009 pronuntata în dosar nr.6648/296/2007, Judecatoria Satu Mare a admis cererea de schimbare a încadrarii juridice formulata în cauza de reprezentantul Parchetului de pe lânga Judecatoria Satu Mare în ce priveste pe inculpatii D.B.V din infractiunile de fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 42 cod penal si uz de fals prevazuta si pedepsita de art. 291 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si 42 cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal în infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 42 cod penal, 85 cod penal si art. 36 alin. 1 cod penal si privind pe inculpatul M.C.V din infractiunile de complicitate la fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 cod penal, uz de fals prevazuta si pedepsita de art. 291 cod penal, fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 42 cod penal si uz de fals prevazuta si pedepsita de art. 291 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si 42 cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal în infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 42 cod penal.
A fost respinsa cererea de schimbare a încadrarii juridice formulata de inculpatul M.C.V si în consecinta:
În baza art. 290 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art.42 cod penal, 85 cod penal si art. 36 alin. 1 cod penal a fost condamnat inculpatul D.B.V pentru savârsirea infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art.85 Cod penal s-a anulat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 2 ani închisoare aplicata inculpatului D.B.V prin sentinta penala 80/2006 a Curtii de Apel Oradea, definitiva prin decizia penala 1042/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru savârsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 254 al. 1, 2 Cod penal raportat la art. 1 lit. a si c, art. 6 si 7 din Legea nr. 78/2000.
În baza art.36 al.1 Cod penal s-a contopit pedeapsa aplicata inculpatului D.B.V prin hotarârea atacata cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicata prin sentinta penala 80/2006 a Curtii de Apel Oradea definitiva prin decizia penala 1042/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
În baza art.71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 litera a teza a doua si b cod penal pe durata executarii pedepsei.
În baza art.81 cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata inculpatului pe durata prevazuta de art. 82 cod penal, respectiv 4 ani termen de încercare.
În baza art.359 Cod procedura penala s-au învederat inculpatului prevederile art. 83 Cod penal.
În baza art.75 alin.5 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei, s-a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
În baza art.11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala a fost achitat inculpatul M.C.V de sub învinuirea savârsirii infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 42 Cod penal.
În baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala a fost achitat inculpatul C. A de sub învinuirea savârsirii infractiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata, prevazuta si pedepsita de art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 si art. 42 Cod penal si abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevazuta si pedepsita de art. 246 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 si art. 42 Cod penal.
În baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala a fost achitat inculpatul P. A. de sub învinuirea savârsirii infractiunii de neglijenta în serviciu, prevazuta si pedepsita de art. 249 Cod penal.
În baza art. 14, 346 al. 2 Cod procedura penala, au fost respinse pretentiile formulate de partile civile L. F.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca în timpul cercetarii judecatoresti reprezentantul Parchetului a solicitat instantei schimbarea încadrarii juridice a faptelor pentru care au fost trimisi în judecata inculpatii D.B.V din infractiunile de fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 42 Cod penal si uz de fals prevazuta si pedepsita de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si 42 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 42 Cod penal, 85 Cod penal si art. 36 alin. 1 Cod penal si privind pe inculpatul M.C.V din infractiunile de complicitate la fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 Cod penal, uz de fals prevazuta si pedepsita de art. 291 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 42 Cod penal si uz de fals prevazuta si pedepsita de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si 42 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata prevazuta si pedepsita de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 42 Cod penal, cerere pe care instanta de fond a considerat-o întemeiata, motiv pentru care a admis-o.
În ce-l priveste pe inculpatul D.B.V, prima instanta a retinut ca acesta a redactat adresa înregistrata sub nr. 1C5 26.10.2005 în numele SC AGO DISTRIBUTION SRL Baia Mare, prin care se atesta în mod fals ca a îndeplinit functia de jurist-consult în baza contractului de colaborare din 11.10.2004, iar de la 1.02.2005 a îndeplinit cumulativ functia de jurist-consult cu cea de reprezentant vânzari. Adeverinta este datata 28.10.2005, ori fata de numarul de înregistrare fictiv dat de inculpatul D.B.V (nr.105 din 26 octombrie 2005), rezulta ca adeverinta a fost înregistrata anterior redactarii. Pe acest înscris sub semnatura privata inculpatul D.B.V a aplicat stampila punctului de lucru Satu Mare al societatii comerciale (aflata în folosinta lui în exercitiul functiei de reprezentant vânzari) si semneaza pentru directorul vânzari D.B.
Inculpatul D.B.V a redactat si scrisoarea de recomandare în numele directorului de vânzari D.B semnând în locul acestuia si aplicând stampila punctului de lucru Satu Mare pe care o avea în folosinta..
Adresa 105 din 26 octombrie 2005 si scrisoarea de recomandare au fost redactate stampilate si semnate de inculpatul D.B.V în prezenta martorei I. O.
De asemenea, atât în autobiografie, cât si în curriculum vitae inculpatul D.B.V a mentionat faptul ca a îndeplinit functia de jurisconsult, care nu corespunde adevarului, fapt ce rezulta din chiar declaratia inculpatului, care recunoaste ca a fost admis la concurs prin fraudarea conditiilor de participare în sensul ca a depus acte care atestau ca a îndeplinit functia de jurist consult, desi stia ca nu a îndeplinit niciodata aceasta functie, fapt ce rezulta si din declaratiile martorului D.B, precum si din carnetul de munca al inculpatului.
Situatia de fapt astfel retinuta în ce-l priveste pe inculpatul D.B.V este confirmata de materialul de urmarire penala, constând în dosarul de concurs al inculpatului D.B.V, nota S/6668 din 15.11.2005, adresa 105 din 26.10.2005, scrisoarea de recomandare, copia carnetului de munca, f.238-240; autobiografia, curriculum vitae, declaratia inculpatului D.B.V, declaratia martorilor audiati în cauza, , procesul-verbal de confruntare între inculpatul D.B.V si martora T.Z.R, cazier judiciar, procesul-verbal de ridicare a unor înscrisuri în original, procesele-verbale de predare-primire a dosarului de concurs si de personal al lui D.B.V, precum si cu probele administrate în faza cercetarii judecatoresti, constând în declaratia inculpatului prin care acesta recunoaste si regreta învinuirea adusa, declaratii martori, declaratia inculpatilor C. A si P.A. F.
În drept, fapta inculpatului s-a apreciat ca întruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata, prevazuta si pedepsita de art. 290 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal si art. 42 Cod penal.
La individualizarea pedepsei instanta de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social al faptei, modalitatea si împrejurarile concrete de savârsire a faptei, persoana inculpatului, vârsta acestuia, comportarea si pozitia procesuala a acestuia prin prezentarea sa în fata instantei si atitudinea sincera de recunoastere a savârsirii faptei, aplicând inculpatului o pedeapsa privativa de libertate orientata spre minimul prevazut de lege pentru infractiunea savârsita.
S-a constatat ca, fata de inculpati sunt aplicabile prevederile art. 85 si respectiv 36 al. 1 Cod penal raportat la condamnarea de 2 ani închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 80/2006 a Curtii de Apel Oradea definitiva prin decizia penala 1042/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie pentru savârsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 254 al. 1, 2 Cod penal raportat la art. 1 lit. a si c, art. 6 si 7 din Legea nr. 78/2000, motiv pentru care s-a dispus anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani închisoare, pedeapsa ce a fost contopita, având în vedere ca faptele sunt concurente, cu pedeapsa aplicata inculpatului prin sentinta atacata, iar în temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
În ce îl priveste pe inculpatul M.C.V, s-a retinut în actul de sesizare al instantei ca acesta n-a realizat vechime în munca la niciun angajator ca si consilier juridic.
Astfel, se arata ca M.C.V i-a cerut notarului public G. C sa încheie contractul de colaborare înregistrat sub nr.59/1 iulie 2004, în care se atesta ca inculpatul M.C.V va presta pe durata unui an de la data semnarii actului în favoarea beneficiarului – Biroul Notarului Public G. C: activitati de consultanta juridica preliminara pentru relatiile cu clientii; alte servicii de natura juridica prestate clientilor biroului notarial, tehnoredactari de acte si alte operatiuni, în principal cele legate de întabularea în cartea funciara. Potrivit clauzelor contractului de colaborare, prestatorul se obliga sa efectueze zilnic servicii în folosul beneficiarului, iar beneficiarul se obliga sa plateasca prestatorului un salariu de minimum 400 lei net/luna. Acest înscris oficial este un înscris fals, deoarece nu a fost înregistrat în registrul de corespondenta al biroului notarial .
Desi, contractul de colaborare nu este un înscris autentic, au fost verificate actele notariale autentice înregistrate sub nr.59/1 iulie 2004, fiind posibil ca din eroare sa fie înregistrat în registrul actelor notariale autentice.
Desi, contractul nu este înregistrat nici în registrul de corespondenta si nici în registrul privind actele notariale, notarul public a eliberat în considerarea contractului de colaborare nr.59/1 iulie 2004, o caracterizare înregistrata sub nr.8/31.10.2005, în care a facut aprecieri asupra activitatii desfasurate de inculpatul M.C.V în considerarea contractului de colaborare.
Caracterul fals al contractului de colaborare nr.59 din 1 iulie 2004, rezulta si din nerespectarea clauzelor înserate în acesta: inculpatul M.C.V nu a prestat zilnic servicii în favoarea beneficiarului, nu i s-a achitat nici un fel de salariu.
Cu privire la obiectul mentionat în contractul de colaborare, notarul public si salariatii biroului notarial au confirmat prezenta inculpatului la biroul notarial, fara a putea preciza frecventa (pe saptamâna, luna) a lui M.C.V în biroul notarial, precum si desfasurarea unor activitati constând în: xeroxare de acte; introducerea datelor clientilor în formularele actelor juridice tinute pe calculator si audierea discutiilor profesionale purtate de notarul public si clientii biroului.
Legea nr.577/23.12.2003 abroga dispozitiile art.1-7 din Legea nr.130/20.07.1999 (privind unele masuri de protectie a persoanelor încadrate în munca), ramânând în vigoare textele care încep cu art.8 si care se refera la încadrarea în munca a unei persoane prin contract individual de munca ce se depune la Inspectoratele Teritoriale de Munca împreuna cu dovezile de calculare a drepturilor salariale.
Inspectoratul Teritorial de Munca a comunicat ca începând cu data de 14.04.f003, persoanele juridice nu mai au obligatia înregistrarii conventiilor civile de prestari servicii, respectiv contractelor de colaborare la ITM.
O conventie civila de prestari servicii, nu produce vechime în munca pentru prestator, iar angajatorii nu au obligatia de a-i introduce în registrul general de evidenta a salariatilor, deoarece nu exista un contract de munca încheiat. Notarul public a cunoscut natura juridica a actului intitulat contract de colaborare nr.59/1 iulie 2004 si, ca atare, nu a comunicat cu ITM si nu l-a inclus pe M.C.V în registrul general de evidenta a salariatilor .
Pentru aceste argumentele , s-a început urmarirea penala fata de inculpatul M.C.V si notarul public pentru fals în înscrisuri oficiale (notarul public – autor, iar inculpatul M.C.V – complice la falsificarea înscrisului oficial – contract de colaborare nr.59 din 1 iulie 2004). Inculpatul M.C.V a uzat de acest înscris cu continut fals, savârsind si infractiunea de uz de fals atunci când depune în dosarul de concurs acest act.
Inculpatul M.C.V a falsificat alte doua înscrisuri sub semnatura privata, ca urmare a contractului de colaborare nr.59 din 1 iulie 2004 – arogându-si calitatea fictiva de consilier juridic în autobiografia de si aceea de consultant juridic la biroul notarial, în curriculum vitae.
Astfel, s-a considerat ca inculpatul M.C.V nu a îndeplinit functia de consilier juridic si nici aceea de consultant juridic motiv, pentru care s-a solicitat cercetarea acestuia sub aspectul savârsirii infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata, prevazuta si pedepsita de art. 290 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal si art. 42 Cod penal.
Fata de cele de mai sus, instanta de fond a retinut ca inculpatul M.C.V potrivit contractului de colaborare nr. 59/01.07.2004 încheiat cu Biroul Notarului public G. C si respectiv inculpatul M.C.V, se obliga sa presteze activitati de consultanta juridica preliminara pentru relatiile cu clientii precum si alte servicii de natura juridica prestate clientilor biroului notarial, inclusiv tehnoredactari de acte si alte operatiuni în principal cele legate de intabularea în cartea funciara a actelor supuse publicitatii imobiliare, contract care s-a încheiat pe o perioada de 1 an si care ar fi respectat potrivit declaratiile martorilor G. C, precum si a celorlalti angajati al biroului notarial. De asemenea, este de precizat faptul ca inculpatul M.C.V este absolvent al Facultatii de Stiinte Juridice Oradea cu diploma de licenta din 2004.
Potrivit art.290 al.1 Cod penal, infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata consta în falsificarea unui înscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate în art.288 Cod penal, daca faptuitorul foloseste înscrisuri falsificat ori îl încredinteaza altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinte juridice, astfel ca latura subiectiva a infractiunii presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei directe, deoarece prin savârsirea faptei, acesta urmareste producerea unei consecinte juridice. Intentia priveste atât actiunea de falsificare, cât si actiunea de folosire sau de încredintare a înscrisului falsificat altei persoane spre folosire în vederea producerii unei consecinte juridice – latura subiectiva a infractiunii.
Astfel, instanta de fond a considerat ca nu se poate retine în sarcina inculpatului savârsirea infractiunii de mai sus, deoarece lipseste latura subiectiva a infractiunii având în vedere faptul ca nu s-a putut proba faptul ca, cu intentie inculpatul a încheiat acel contract de colaborare în anul 2004 pentru a putea face dovada vechimii de 1 an în specialitatea studiilor absolvite, pentru o eventuala participare în anul 2005, adica peste 1 an la un concurs pentru trecerea în corpul ofiterilor, conditie ceruta cu ocazia examenului organizat de IPJ Satu Mare în luna noiembrie 2005. De asemenea, s-a retinut ca într-adevar una din conditiile cerute pentru participarea la concursul organizat de IPJ Satu Mare în perioada 17-21.11.2005 în vederea încadrarii a unui numar de 14 posturi de ofiter era aceea ca candidatul recrutat din sursa externa sa aiba cel putin un an vechime în specialitatea studiilor superioare absolvite, nefacându-se alte precizari în aceasta legatura în sensul ca vechimea sa fie înscrisa în carnetul de munca sau nu, astfel ca inculpatul a depus în acest sens acel contract, iar faptul ca în acesta si-a atribuit calitatea de consilier juridic nu s-a probat în nici un fel ca ar fi facut-o cu intentia de a falsifica actul, acesta neavând reprezentarea diferentei dintre notiunea de consilier juridic si consultant juridic cum era scris în contractul de colaborare, de altfel inculpatul desfasurând o activitate juridica potrivit acelui contract de colaborare la biroul notarului public.
Potrivit declaratiei ce i s-a cerut inculpatului, în cazul neîndeplinirii cumulative a conditiilor de recrutare urmeaza sa îi înceteze raporturile de serviciu neprevazându-se sanctiunea falsului în declaratii, ba mai mult dosarul inculpatului a fost verificat de întreaga comisie de concurs, precum si de organele abilitate din cadrul Ministerului de Interne, care au confirmat ca acesta poate participa la concurs.
Fata de cele de mai sus, instanta de fond, având în vedere si prevederile art.5 Cod procedura penala, potrivit caruia în cazul în care probele referitoare la vinovatie nu sunt certe, sigure, complete si exista îndoiala cu privire la vinovatia inculpatului, se aplica regula in dubio pro reo, potrivit caruia orice îndoiala opereaza în favoarea inculpatului, iar pe baza acesteia solutia ce se impune este achitarea inculpatului de sub învinuirea savârsirii infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata, având în vedere si prevederile art. 6 al. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului .
În ce îl priveste pe inculpatul C. A s-a retinut în sarcina acestuia ca i-a cerut inculpatului D.B.V sa prezinte înscrisuri care sa ateste îndeplinirea conditiei vechimii de 1 an în specialitatea studiilor superioare juridice absolvite, instigându-l pe acesta sa aduca un înscris fals de la locul sau de munca, care sa ateste îndeplinirea functiei de jurist, precizându-se ca mama inculpatului D.B.V ar fi contactat-o telefonic pe martora T.Z.R pentru ca inculpatul C.A sa îl primeasca pe inculpatul D.B.V si în aceasta întâlnire inculpatul l-ar fi instigat .Aceste sustineri sunt confirmate doar de declaratia inculpatului D.B.V si a mamei acestuia, necoroborându-se cu nici o alta proba care sa duca la concluzia ca în cauza sunt întrunite elemente constitutive ale infractiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata, lipsind atât latura obiectiva, cât si latura subiectiva, iar în lipsa altor probe certe, sigure si complete cu privire la vinovatia inculpatului, instanta de fond a dispus achitarea acestuia, potrivit dispozitivului hotarârii atacate.
De asemenea, s-a retinut ca inculpatul C.A a savârsit un alt act material ce intra în continutul constitutiv al infractiunii de abuz în serviciu în forma continuata deoarece nu-si îndeplineste constiincios cu stiinta obligatiile ce-i reveneau în calitate de secretar al comisiei de concurs si sef Serviciu management si resurse umane (la pct. 1 au fost indicate actele normative pe cate le-a încalcat motiv pentru care nu se vor repeta la pct. 2) atunci când semneaza propunerea de participare la concurs a inculpatului M.C.V (fisa de personal S/6665/15.11.2005, f. 123 vol. II, în care este indicata functia de jurist la Biroul Notarial pentru M.C.V ), cu precizarea ca fisa de personal cu propunere de participare la concurs a fost redactata de inculpatul P. A.
Inculpatul C. A a verificat si aplicat rezolutia “vazut” pe nota de cunoastere (S/6665/9.12.2005 continând verificarea candidatului admis la concurs M.C.V), în acest act inculpatul M.C.V figureaza ca a îndeplinit functia de consilier juridic la Biroul notarial, nota de cunoastere a fost semnata de inculpatul P. A si nici unul dintre cei doi învinuiti nu s-au sesizat de neîndeplinirea conditiei de participare la concurs pentru cei selectati din sursa externa.
Fata de cele de mai sus, instanta de fond a retinut ca infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prin prisma laturii obiective a acestuia, se poate realiza printr-o inactiune sau printr-o actiune. Inactiunea consta în neîndeplinirea unui act, a unei atributiuni de serviciu iar actiunea consta în îndeplinirea defectuoasa a unui act, în sensul de atributiune de serviciu ori din probele administrate în cauza nu reiese ca inculpatul C.A nu a îndeplinit sau a îndeplinit defectuos un act ca urmare a atributiunilor sale de serviciu, acesta într-adevar a semnat propunerea de participare la concurs a inculpatului M.C.V propunere care, însa a fost confirmata si de organele superioare ale Ministerului de Interne si de asemenea în cauza lipseste si latura subiectiva a infractiunii în sensul ca nu exista probe certe din care sa reiasa intentia inculpatului de a semna participarea la concurs a inculpatului M.C.V cu “stiinta” ca acesta nu ar îndeplini conditiile de participare.
Astfel, în lipsa unor probe certe, sigure si complete care sa duca indubitabil la o vinovatie a inculpatului instanta de fond a dispus achitarea acestuia de sub învinuirea savârsirii infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
În ce-l priveste pe inculpatul P. A. F s-a retinut în sarcina acestuia ca împreuna cu C. I figureaza în nota de cunoastere privind pe M.C.V ca fiind persoanele care au efectuat verificari la finele concursului si admiterea candidatului M.C.V. Numitul C. I- agent sef la Serviciul de management resurse umane la IPJ Satu Mare a sustinut în declaratiile date ca nu a facut nici un fel de verificari cu referire la candidatul admis M.C.V si cum notele de verificare au fost distruse de inculpatul P. A. F, motiv pentru care s-a dispus fata de acesta scoaterea de sub urmarire penala, raspunderea pentru infractiunea de neglijenta în serviciu ramânând în sarcina celui are a semnat nota de cunoastere si anume a inculpatului P. A. F în care se mentioneaza “notele de cunoastere se încheie cu mentiuni referitoare la rezultatul verificarilor efectuate si se semneaza de lucratorul care a efectuat verificarile”.
Fata de acestea, prima instanta a retinut ca potrivit probelor administrate în cauza, mai exact declaratiile martorilor, reiese faptul ca în perioada concursului din luna noiembrie 2005 angajatii IPJ Satu Mare din cadrul Serviciului de Resurse Umane au fost ajutati de catre alti colegi din cadrul Biroului de Ordine Publica, de asemenea, ori de câte ori inculpatul P. A. F avea nelamuriri cu privire la vreun act din dosarele candidatilor cerea telefonic ajutorul colegilor din cadrul Serviciului de Resurse Umane din cadrul IGPR Bucuresti, care la rândul lor au avut obligatia de a verifica dupa promovarea examenului, daca cei admisi pot fi si angajati, în sensul ca îndeplinesc conditiile de angajare în structurile Ministerului de Interne.
Astfel, instanta de fond a considerat ca în cauza fata de inculpatul P. A. F nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta în serviciu, lipseste latura subiectiva a infractiunii, în sensul ca nu a fost probata vinovatia inculpatului chiar sub forma culpei, mai exact posibilitate inculpatului de a prevedea urmarea faptei sale, având în vedere împrejurarile concrete în care s-a desfasurat concursul, numarul mare de dosare verificate raportat la numarul mic de angajati al Serviciului de Resurse Umane, la faptul ca inculpatul a avut în permanenta la nelamuriri si a cerut parerea organelor sale superioare, motiv pentru care s-a dispus achitarea inculpatului de sub învinuirea savârsirii infractiunii de neglijenta în serviciu.
În ce priveste constituirea de parte civila a partii civile J. L. E, constând în diferenta de salariu pe un an de zile si trecerea acestui an în cartea de munca, precum si cea a partii civile L. F. V constând tot în diferenta de salariu pe un an de zile si trecerea acestui an în cartea de munca, instanta de fond a retinut ca acestea sunt nejustificate si neprobate, motiv pentru care au fost respinse.
Împotriva acestei sentinte au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare si inculpatii D.B.V si C. A.
Prin motivele de apel depuse în scris, Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare a solicitat desfiintarea hotarârii atacate si, dupa rejudecare, condamnarea inculpatilor M.C.V, C.A si P. A. F pentru faptele retine în sarcina acestora si, respectiv, redozarea pedepsei aplicate inculpatului D.B.V, în sensul majorarii acesteia si apoi anularea înscrisurilor false.
S-a aratat, în esenta, urmatoarele:
S-a aratat, în esenta, urmatoarele:
Din probele existente la dosarul cauzei rezulta ca inculpatii M. C C.A si P. A. F au savârsit infractiunile pentru care au fost trimisi în judecata si, prin urmare, în mod gresit s-a dispus achitarea acestora;
În ce-l priveste pe inculpatul M.C.V, în mod corect, s-a procedat la schimbarea încadrarii juridice a faptei în infractiunea de fals în înscrisuri sub semnatura privata, în forma continuata; contractul de colaborare nr.59/01.07.2004, autobiografia si curriculum vitae sunt false; primul înscris, prin continutul si prin înregistrarea sub nr.59/01.07.2004 este fals, nefiind operat în evidentele notarului public; numarul fiind unul fictiv si astfel înscrisul a fost alterat în modalitatea de a produce consecinte juridice; s-au ignorat disp.Lg.nr.514/2003 si ale statutului profesiei de consilieri juridici, neexistând vreo dovada legala a exercitarii profesiei de consilier juridic cu o vechime de un an; în mod gresit se retine lipsa laturii subiective prin confuzia în care se afla inculpatul cu privire la notiunile de consilier juridic si consultant juridic;
În ce-l priveste pe inculpatul C.A, în mod gresit s-a retinut existenta îndoielii privind întrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata, la dosar existând probe în acest sens; existenta laturi subiective a acestei infractiuni este dovedita prin acceptarea la dosarul de concurs a înscrisurilor falsificate; cu privire la infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prima instanta nu a verificat conduita inculpatului raportat la înscrisurile semnate de acesta, desi cunostea situatia inculpatului D.B.V, respectiv ca acesta nu a îndeplinit functia de consilier juridic; gresit se invoca lipsa probelor în dovedirea celor doua infractiuni retinute în sarcina inculpatului, desi se retine existenta semnaturii inculpatului pe înscrisuri, iar confirmarea dosarelor de concurs de catre organele superioare nu exclude latura subiectiva;
În ce-l priveste pe inculpatul P. A. F, prin semnarea “notelor de cunoastere” a candidatilor acesta putea sa prevada rezultatul conduitei sale, neavând relevanta faptul ca era aglomerat cu sarcini de serviciu în acea perioada sau ca ar fi primit lamuriri de la organele superioare;
În ce-l priveste pe inculpatul D.B.V, pedeapsa aplicata acestuia este stabilita la minimul special, desi modul în care a comis fapta si efectul produs ar impune aplicarea unei pedepse orientate spre maximul special prevazut de lege; sub aspectul laturii civile, în mod gresit prima instanta nu a mentionat actele falsificate si apoi nu a dispus anularea acestora;
Inculpatul D. B.V nu a depus motive de apel în scris, iar cu ocazia prezentarii orale a acestora, prin aparator ales, la termenul de judecata din data de 29.10.2009, s-a solicitat redozarea pedepsei aplicate acestuia, în sensul reducerii cuantumului pedepsei închisorii în considerarea atitudinii de colaborare pe care inculpatul a avut-o pe parcursul procesului penal.
Prin motivele de apel depuse în scris de catre inculpatul C.A, prin aparator ales, se solicita desfiintarea hotarârii atacate si, în rejudecare, achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a Cod procedura penala, deoarece nu a comis nicio fapta penala.
Ordonanta DNA Oradea din 12.02.2007, data în temeiul art.220 Cod penal, prin care s-a infirmat ordonanta din data de 13.11.2006 a aceluiasi organ, este lovita de nulitate, deoarece la data emiterii acesteia, 12.02.2007, DNA Oradea îsi declinase competenta prin ordonanta din 13.11.2006, iar disp.art.220 Cod procedura penala nu erau aplicabile în cauza; procurorul ierarhic superior si-a depasit competenta, neputând infirma ordonanta de neîncepere a urmaririi penale, care putea fi facuta printr-o “rezolutie” de catre procurorul care instrumenteaza cauza;
Urmarirea penala si rechizitoriul întocmit de catre Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea sunt lovite de nulitate absoluta, fiind efectuate de catre un organ necompetent; dupa ce prin ordonanta din 12.02.2007 DNA Oradea si-a anulat ordonanta din 13.11.2006, dosarul având ca obiect autodenuntul lui D.B.V revenea spre solutionare DNA Oradea, iar Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea nu mai avea competenta sa cerceteze acestor dosar;
Inculpatul C.A nu a comis nicio fapta prevazuta de legea penala; cu privire la infractiunea de instigare la fals, inculpatul nu a cunoscut nicio clipa ca adeverinta este falsa; nu exista nicio proba si nici un martor care sa confirme autodenuntul inculpatului D. B.V, care a fost semnat de acesta la presiune; cu privire la infractiunea de abuz în serviciu, în calitatea de secretar al comisiei de examinare, inculpatul C.A nu avea obligatia sa verifice legalitatea documentelor prezentate de concurenti, obligatie ce revenea lucratorilor care se ocupau de întocmirea dosarelor; mentiunea “vazut” însemna ca dosarul cuprindea toate actele necesare; în plus, toate dosarele concurentilor au fost verificate de catre specialistii compartimentului cadre, de la IPJ, constatând ca acestea sunt complete, iar actele depuse sunt legale;
Prin decizia penala nr. 34/A din 04 februarie 2010 pronuntata de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala s-a respins ca nefondat apelul formulat în cauza de catre inculpatul-apelant C.A, împotriva sentintei penale nr.546/14.05.2009 pronuntata de catre Judecatoria Satu Mare, iar în baza art.379 pct.2 lit.a raportat la art.382 alin.1 Cod procedura penala s-au admis apelurile formulate în cauza de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare si inculpatul-apelant D.B.V, împotriva sentintei penale nr.546/14.05.2009 pronuntata de catre Judecatoria Satu Mare în dosar cu nr. de mai sus, pe care a desfiintat-o în întregime atât pe latura penala, cât si pe latura civila, si rejudecând:
În baza art.246 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 si a art.42 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul C.A, pentru savârsirea infractiunii de abuz în serviciu în forma continuata, la pedeapsa de:
– 6 luni închisoare;
În baza art.25 Cod penal raportat la art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 si a art.42 Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat, pentru savârsirea infractiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata în forma continuata, la pedeapsa de:
– 3 luni închisoare;
În baza art.33 lit.a Cod penal s-au contopit pedepsele stabilindu-se ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de:
– 6 luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, stabilind un termen de încercare de 2 ani si 6 luni în conditiile art.82 Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 alin.1 lit.a teza a 2-a, b si c Cod penal, a caror executare o suspenda pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii, conform art.71 alin.5 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedura penala i s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal, a caror nerespectare are ca efect revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
În baza art.359 Cod procedura penala i s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal, a caror nerespectare are ca efect revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
În baza art.249 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul P. A. F, pentru savârsirea infractiunii de neglijenta în serviciu, la pedeapsa de:
– 2000 lei amenda penala;
I s-a atras atentia inculpatului asupra consecintelor neplatii amenzii aplicate conform art.63 indice 1 Cod penal.
În baza art.290 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si a art.42 Cod penal a fost condamnat inculpatul M.C.V, pentru savârsirea infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata, la pedeapsa de:
– 3 luni închisoare;
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, stabilind un termen de încercare de 2 ani si 3 luni în conditiile art.82 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 alin.1 lit.a teza a 2-a si lit.b Cod penal, a caror executare o suspenda pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii, conform art.71 alin.5 Cod penal.
S-au mentinut dispozitiile privind condamnarea inculpatului D.B.V la pedeapsa rezultanta de 2 ani închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
În baza art.88 Cod penal s-a scazut din pedeapsa rezultanta de 2 ani închisoare aplicata inculpatului D.B.V durata executata de la 24.08.2006 la 25.10.2006.
În baza art.14 alin.3 litera a raportat la art.346 alin.1 si a art.445 Cod procedura penala s-a dispus restabilirea situatiei anterioare savârsirii infractiunilor, declara false în tot si dispune anularea urmatoarelor înscrisurilor false.
Au fost obligati inculpatii C.A si P. A. F în solidar cu partea responsabila civilmente IPJ Satu Mare la plata catre partile civile a diferentei dintre drepturile salariale ce li se cuveneau ca urmare a trecerii în corpul ofiterilor dupa concursul din 17-21 noiembrie 2005 si drepturile salariale încasate efectiv pâna la trecerea în corpul ofiterilor sau încetarea raporturilor de munca.
În baza art.191 alin.1 Cod procedura penala au fost obligati inculpatii C.A, P.A.F, D.B.V si M.C.V la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat cu ocazia judecarii în fond, câte 500 lei fiecare.
În baza art.192 alin.2 Cod procedura penala a fost obligat apelantul C.A la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
În baza art.192 alin.3 Cod procedura penala restul cheltuielilor judiciare în apel ramân în sarcina statului.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, Tribunalul Satu Mare analizând hotarârea atacata pe baza motivelor invocate, dar si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, în conditiile art.371 Cod procedura penala, dar în limitele apelurilor formulate în cauza, a retinut urmatoarele:
În mod corect prima instanta de judecata a retinut cu privire la inculpatul D.B.V ca în vederea prezentarii la concursul organizat de catre IPJ Satu Mare în intervalul 17-21 noiembrie 2005 pentru ocuparea a 14 functii de ofiteri din sursa externa si pentru a face dovada îndeplinirii conditiei de vechime în munca de minim 1 an în specialitatea studiilor absolvite, acesta a întocmit în fals adeverinta nr.105/26.10.2005 în numele SC Aco Distribution SRL, unde acesta lucra în calitate de reprezentant vânzari, prin care se atesta în mod fals ca ar fi îndeplinit functia de jurist-consult în baza unui contract de colaborare din 11.10.2004 si ca din 01.02.2005 ar fi cumulat functia de jurist-consult cu cea de reprezentant vânzari; aceasta adeverinta este semnata de catre inculpat, în numele directorului de vânzari si tot inculpatul D.B.V este cel care aplica stampila punctului de lucru Satu Mare; acelasi inculpat redacteaza tot în numele directorului de vânzari si “scrisoarea de recomandare” din 27.10.2005, pe care o semneaza personal si aplica stampila punctului de lucru Satu Mare a societatii la care era angajat. Totodata a întocmit “autobiografia” si “curriculum vitae” în care a mentionat în mod fals ca a îndeplinit functia de jurist consult.
Faptele inculpatului D.B.V s-a apreciat ca întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata în forma continuata, prevazuta de art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Aceste fapte au fost comise mai înainte de condamnarea inculpatului D.B.V la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea conditionata executarii pedepsei prin sentinta penala nr.80/2006 a Curtii de Apel Oradea, situatie în care în mod corect s-a dispus anularea suspendarii conditionate, conform art.85 Cod penal si apoi contopirea celor doua pedepse. Cu aceasta ocazie, prima instanta avea obligatie de a deduce din pedeapsa rezultanta de 2 ani închisoare, perioada executata în stare de arest preventiv cu ocazia judecarii faptei concurente, de la 24.08.2006 la 25.10.2006, aspect ce a fost îndreptat prin admiterea apelului formulat în cauza de catre inculpat.
Instanta de apel a apreciat ca, în mod gresit prima instanta de judecata a retinut, cu privire la inculpatul M.C.V, ca lipseste latura subiectiva a infractiunii retinute în sarcina sa, respectiv ca ar fi aplicabile prevederile art.5 Cod procedura penala, potrivit carora în cazul în care probele referitoare la vinovatie nu sunt certe, sigure si complete si exista îndoiala cu privire la vinovatia inculpatului se aplica regula “in dubio pro reo” si astfel se impune achitarea acestuia, având în vedere si prevederile art.6 alin.2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Din probele aflate în dosar a rezultat cu privire la acest aspect ca, inculpatul M.C.V, în vederea prezentarii la concursul organizat de catre IPJ Satu Mare, în intervalul 17-21 noiembrie 2005, privind ocuparea a 14 functii vacante de ofiter, din sursa externa si pentru a face dovada îndeplinirii conditiei de vechime în munca de minim 1 an în specialitatea studiilor absolvite, a întocmit o “autobiografie” în care îsi aroga calitatea fictiva de consilier juridic si apoi în “curriculum vitae” a mentionat tot în mod fals calitatea de consultant juridic, desi cunostea faptul ca a îndeplinit functia de consilier juridic.
În acelasi scop, a semnat si contractul de colaborare nr.59/01.07.2004 cu notarul public G.C , contract care este unul fals, pentru urmatoarele motive: nu a fost înregistrat în registrul de corespondenta al biroului notarial, nu a fost pastrat în arhiva biroului notarial, nu au fost respectate clauzele inserate în cuprinsul acestuia, respectiv inculpatul Maxim nu a prestat zilnic servicii în favoarea notarului public si nu a fost recompensat sub nicio forma pentru serviciile desfasurate, constând în xerocopiere acte, introducerea datelor clientilor în formularele actelor juridice aflat în format electronic, participarea la discutiile profesionale purtate de notarul public cu clientii biroului (activitati ocazionale).
Faptele inculpatului M.C.V, care a întocmit înscrisurile sub semnatura privata, intitulate “autobiografie” si “curriculum vitae” si în care a mentionat în mod fals ca “între anii 2004-2005 ar fi lucrat la BNP G. C, având functia de consilier juridic”, respectiv ca ar fi ocupat functia de consultant juridic în cadrul aceluiasi birou notarial în perioada 01.08.2004-01.08.2005, si de a semna înscrisul intitulat “contract de colaborare nr.59/01.07.2004” desi acesta atesta aspecte necorespunzatoare adevarului, fiind fals, dupa care s-a folosit de toate aceste înscrisuri prin depunerea lor în dosarul necesar prezentarii la un concurs organizat de catre IPJ Satu Mare, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata, în forma continuata, prevazuta de art.290 Cod penal raportat la art.41 alin.2 Cod penal.
Inculpatul M.C.V a actionat cu intentie directa, atât atunci când a întocmit, respectiv a semnat cele trei înscrisuri sub semnatura privata false, cât si în momentul în care le-a folosit prin depunerea la dosarul personal; acesta în calitate de absolvent al Facultatii de Stiinte Juridice, specialitatea drept, din cadrul Universitatii Oradea, cunostea faptul ca nu îndeplinea conditia privind vechimea în munca de cel putin 1 an în specialitatea studiilor absolvite, sens în care nu a depus la dosar copia cartii de munca, neavând deschisa o carte de munca, ci a întocmit autobiografia si curriculum vitae, a obtinut contractul de colaborare nr.59/2004 de la BNP G.C, pe care le-a depus la dosarul de concurs.
Prin urmare, Tribunalul Satu Mare a apreciat ca se impune admiterea apelului formulat în cauza de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare pentru gresita achitare a inculpatului M.C.V.
Instanta de apel a constatat ca în mod gresit prima instanta de judecata a retinut, cu privire la inculpatul C.A, ca lipseste atât latura obiectiva, cât si latura subiectiva privind infractiunile de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata si abuz în serviciu contra intereselor persoanelor si, în lipsa unor probe certe, sigure si complete cu privire la vinovatia acestuia, se impune achitarea sa.
Prin aceste retineri, instanta de fond a nesocotit probele administrate în cauza,din coroborarea carora, a rezultat ca inculpatul D.B.V, care ocupa functia de reprezentant vânzari la SC Aco Distribution SRL Baia Mare, fiind licentiat în drept, dorea sa devina politist, sens în care s-a prezentat în cursul lunii august 2005 la un concurs de încadrare organizat de politia de frontiera la Iasi, dar fara succes. Dupa ce, în perioada august-septembrie 2005 în presa locala din Satu Mare au aparut anunturi privind organizarea unui concurs de catre IPJ Satu Mare pentru ocuparea unor posturi de ofiteri, inculpatul D.B.V a luat hotarârea de a se prezenta la acest concurs. Cunoscând preocuparile inculpatului, mama acestuia, D. R, a intrat în discutii pe aceasta tema cu matora T. Z, fost lucrator în cadrul IPJ Satu Mare, cu care s-a întâlnit ocazional la tratament fizioterapeutic, care i-a acordat sprijinul în acest demers, luând legatura telefonic cu inculpatul C.A – seful Serviciului Managementul Resurselor Umane din Cadrul IPJ Satu Mare. În acest context, inculpatul s-a prezentat la biroul inculpatului CA, care l-a îndrumat sa-si depuna dosarul pentru angajare. Dupa ce inculpatului D.B.V i s-a comunicat faptul ca nu îndeplineste conditia privind vechimea minima de 1 an în specialitatea studiilor absolvite, la insistenta lui D. R, mama inculpatului, martora T. Z l-a contactat telefonic din nou pe inculpatul C.A si astfel l-a primit din nou pe inculpatul D.B.V, ocazie cu care l-a îndrumat sa aduca o adeverinta de la actualul loc de munca care sa ateste îndeplinirea functiei de jurist. În acest sens inculpatul s-a adresat sefului sau direct B. V. D, care însa l-a refuzat, dupa ce s-a consultat si cu administratorul societatii. În aceste conditii inculpatul D.B.V a redactat adresa nr.105/2005, o recomandare, autobiografie si curriculum vitae, în care a facut mentiunea falsa ca a îndeplinit functia de jurist consult, dupa care a depus toate aceste documente la dosarul personal în vederea prezentarii la concurs.
În acest mod inculpatul C.A a comis infractiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata în forma continuata, prevazuta de art.25 Cod penal raportat la art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Sub aspectul retinerii în sarcina inculpatului C.A a acestei infractiuni, Tribunalul Satu Mare a apreciat ca nu are relevanta împrejurarea ca acesta nu recunoaste comiterea faptei, fapta rezultând din celelalte probe administrate în cauza.
Inculpatul C.A, care ocupa functia de sef Serviciu Management Resurse Umane din cadrul IPJ Satu Mare, a fost numit prin dispozitia de zi pe unitate S/6546/26.10.2005 si secretar al comisiei de concurs organizat în intervalul 17-21 noiembrie 2005 pentru ocuparea a 14 functii de ofiteri si 16 functii de agenti în cadrul IPJ Satu Mare.
În aceasta calitate inculpatul C.A a semnat propunerea de participare la concurs a inculpatului D.B.V nr.S/6668 din 15.11.2005, în care acesta din urma apare ca si jurist consult la SC Aco Distribution SRL Baia Mare, desi cunostea împrejurarea ca nu a îndeplinit aceasta functie. Totodata, dupa finalizarea concursului, a verificat nota de cunoastere nr.S/691 din 09.12.2005, dupa care a semnat-o si a aplicat mentiunea “vazut”, desi în acest act se mentioneaza ca inculpatul D.B.V a îndeplinit functiile de reglor si reprezentant vânzari, care nu i-ar fi permis participarea la concurs, deoarece, provenind din sursa externa, nu avea vechimea de cel putin 1 an în specialitatea studiilor superioare absolvite.
În acest mod, inculpatul C.A a comis infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în forma continuata, prevazuta de art.246 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea ca i-a permis candidatului D.B.V sa participe la concurs, iar dupa ce a fost declarat admis a permis numirea acestuia în functia de ofiter, desi avea cunostinta ca nu îndeplinea conditia de vechime în specialitatea studiilor.
Sub acest aspect, a apreciat instanta de apel, ca este nefondata apararea inculpatului C.A, potrivit careia nu se face vinovat de savârsirea acestei infractiuni, deoarece, în calitate de secretar al comisiei de concurs, nu avea obligatia verificarii legalitatii documentelor prezentate de candidat, nu a redactat si nu raspunde de continutul documentelor pe care si-a pus semnatura. În calitate de sef al Serviciului Management Resurse Umane este direct raspunzator de organizarea si desfasurarea activitatilor de selectie, cunoastere si încadrare a personalului politiei, conform punctului 4 din Ordinul 13904/12.10.2005 a I.G.P.R., iar în calitate de secretar al comisiei de concurs avea atributul de a prezenta comisiei de concurs dosarele de recrutare ale candidatilor, conform art.7 lit.b din Metodologia pentru organizarea si desfasurarea concursului. Obligatia de verificare a formei si continutului documentelor necesare constituirii dosarelor de candidat revenea întregului compartiment de resurse umane pe care îl conducea (conform art.7 lit.e din Ordinul MAI nr.300/2004), iar dosarele de recrutare se întocmeau numai pentru candidatii care îndeplinesc conditiile si care au depus documentele necesare în perioada destinata activitatilor de recrutare conform art.7 lit.g din Ordinul MAI nr.300/2004.
Tribunalul Satu Mare a apreciat ca în mod gresit prima instanta de judecata a retinut, cu privire la inculpatul P. A.F, ca lipseste latura subiectiva a infractiunii, respectiv ca nu ar fi probata culpa acestuia, constând în posibilitatea de a prevedea urmarea faptei sale, având în vedere împrejurarile concrete în care s-a desfasurat concursul, numarul mare de dosare verificate raportat la numarul mic de angajati al Serviciului de Resurse Umane si faptul ca inculpatul s-a aflat în permanenta în contract cu organele sale superioare carora le cerea parerea.
Instanta de apel a observat ca prima instanta face referire doar la fapta inculpatului în legatura cu documentele din dosarul de concurs al inculpatului M.C.V, desi prin rechizitoriul întocmit în cauza se imputa acestuia neglijenta în serviciu cu privire la dosarele de concurs ale ambilor inculpati D.B.V si M.C.
Inculpatul P.A.F detinea functia de ofiter principal I în cadrul Serviciului Managementul Resurselor Umane din cadrul IPJ Satu Mare. În aceasta calitate si potrivit atributiilor de serviciu stabilite prin fisa postului, inculpatul a întocmit fisele de personal cu propunere de participare la concurs cu nr.S/6668/15.11.2005 si S/6665/15.11.2005 privind pe candidatii D.B.V si M. C. Întocmirea acestora presupunea verificarea dosarelor de concurs ale candidatilor, în exercitarea atributiilor prev.de art.7 lit.e si g din Ordinul MAI nr.300/2004. Ori, daca ar fi procedat la verificarea dosarului de concurs al candidatului D.B.V, trebuia sa propuna scoaterea acestuia din concurs, deoarece nu îndeplinea conditia privind vechimea minima în specialitatea studiilor absolvite; cele mentionate în adeverinta nr.105/2005, scrisoarea de recomandare, autobiografie si curriculum vitae, depuse de catre candidat fiind în contradictie cu înscrisurile din cartea de munca a acestuia. La fel si în cazul candidatului M.C, inculpatul P.A.F trebuia sa constate ca acesta nu a depus dovada privind vechimea minima în specialitatea studiilor absolvite, nedepunând la dosar copia cartii de munca, asa cum au procedat toti ceilalti candidati, desi fiind vorba de selectarea candidatilor din sursa externa trebuia sa verifice îndeplinirea acestei conditii.
Dupa încheierea concursului, inculpatul P.A.F a semnat si notele de cunoastere nr.S/6661/09.12.2005 si S/6665/09.12.2005, care se întocmeau doar pentru candidatii admisi, în care se consemneaza functiile de reglor si reprezentant vânzari ca fiind îndeplinite de inculpatul D.B.V, ceea ce nu reprezinta vechime în specialitatea studiilor absolvite, si respectiv functia de consilier juridic la Biroul Notarial pentru inculpatul M.C.
Responsabilitatea întocmirii defectuoasa a acestor înscrisuri revine inculpatului P.A.F , care le-a semnat, ori asa cum rezulta din atributiile înscrise în fisa postului, notele de cunoastere sunt semnate de lucratorul care a efectuat verificarile.
Tribunalul Satu Mare a constatat ca, tot în mod gresit instanta de judecata, solutionând latura civila a cauzei, a respins pretentiile formulate de partile civile L. F.V si J. L. E, retinând ca acestea sunt nejustificate si neprobate.
În ce priveste latura civila a cauzei, tribunalul a retinut ca cei doi au formulat fiecare plângeri penale, înregistrate initial sub dosar cu nr.143/P/27.09.2006 si 144/P/27.09.2006 la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea, prin care au solicitat efectuarea de cercetari penale fata de persoanele care se fac vinovate de admiterea la concursul organizat de catre IPJ Satu Mare în perioada 17-21 noiembrie 2005, a unor candidati care nu îndeplineau conditiile de concurs.
Printr-o rezolutie a procurorului de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea din data de 03.01.2007 s-a dispus reunirea dosarelor.
Prin declaratiile date în cursul urmaririi penale, ambele parti vatamate se constituie parti civile în cauza, solicitând plata diferentei dintre salariul de subofiteri si cel de ofiteri ca urmare a încadrarii lor în aceste posturi în urma concursului la care au participat în luna noiembrie 2005.
Potrivit dispozitiilor art.14 alin.3 Cod procedura penala, repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile, prin restabilirea situatiei anterioare savârsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui înscris prin orice alt mijloc de reparare ori prin plata unei despagubiri banesti, în masura în care repararea în natura nu este cu putinta.
Asa cum s-a aratat mai sus, instanta de apel a apreciat ca inculpatii C.A si P.A.F, în calitate de sef serviciu, respectiv ofiter principal I în cadrul Serviciului Management Resurse Umane din cadrul IPJ Satu Mare si-au îndeplinit în mod defectuos atributiile de serviciu în legatura cu concursul organizat de catre IPJ Satu Mare privind ocuparea a 14 functii de ofiteri, în intervalul 17-21 noiembrie 2005, prin faptele lor cauzându-se o vatamare a intereselor legale ale celor doua parti vatamate, deoarece au fost acceptati la concurs 2 candidati care nu îndeplineau conditiile de participare la concurs, iar dupa concurs au fost numiti în functia de ofiteri la IPJ Satu Mare, desi în cazul în care acestia nu erau acceptati la concurs, urmau a fi declarati admisi candidatii L. F si J. L, pe baza rezultatelor obtinute în urma concursului.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, tribunalul a apreciat ca fondate atât apelul, formulat de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare, vizând ambele laturi ale procesului penal, cât si apelul inculpatului D.B.V, numai în ce priveste deducerea pedepsei executate din pedeapsa aplicata pentru fapta concurenta, motiv pentru care, în baza art.379 pct.2 lit.a raportat la art.382 alin.1 Cod procedura penala, acestea au fost admise, cu consecinta desfiintarii în întregime a hotarârii atacate, pe latura penala si latura civila a cauzei.
Cu ocazia rejudecarii pe fond a cauzei, s-a retinut vinovatia inculpatului C.A privind savârsirea infractiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata în forma continuata, prevazuta de art.25 Cod penal raportat la art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal si abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în forma continuata, prevazuta de art.246 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; vinovatia inculpatului P. A. F privind savârsirea infractiunii de neglijenta în serviciu prevazuta de art.249 alin.1 Cod penal, precum si vinovatia inculpatului M.C.V, privind savârsirea infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata.
Pe cale de consecinta s-a dispus condamnarea acestor inculpati, dupa cum urmeaza: la pedepse de 3 luni închisoare si 6 luni închisoare în ce-l priveste pe inculpatul C.A, acesta urmând sa execute pedeapsa rezultanta de 6 luni închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani si 6 luni, conform art.82 Cod penal, fiind îndeplinite conditiile prevazute de art.81 Cod penal; la pedeapsa de 2000 lei amenda penala în ce-l priveste pe inculpatul P.A.F, cu executarea acesteia si la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani si 3 luni, conform art.82 Cod penal, în ce-l priveste pe inculpatul M. C, fiind îndeplinite conditiile prevazute de art.81 Cod penal.
Din pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului D.B.V, de 2 ani închisoare, a fost scazuta perioada executata în stare de arest preventiv cu ocazia judecarii faptei concurente, de la 24.08.2006 la 25.10.2006.
În ce priveste latura civila a cauzei, s-a dispus restabilirea situatiei anterioare savârsirii infractiunilor, conform art.14 alin.3 lit.a raportat la art.346 alin.1 Cod procedura penala, prin încadrarea în corpul ofiterilor de la data finalizarii concursului din luna noiembrie 2005 a persoanelor vatamate de catre IPJ Satu Mare si plata catre acestia a diferentei dintre drepturile salariale ce li se cuveneau ca urmare a trecerii în corpul ofiterilor fata de drepturile salariale încasate efectiv pâna la trecerea în corpul ofiterilor sau încetarea raporturilor de munca. Acest prejudiciu urmeaza a fi suportat atât de catre inculpatii C.A si P. A. F cât si de catre IPJ Satu Mare, în calitate de parte responsabila civilmente, a carei raspundere este angajata pentru faptele prepusilor sai, conform disp.art.1000 alin.3 Cod civil.
Totodata, conform disp.art.14 alin.3 lit.a raportat la art.346 alin.1 si art.445 Cod procedura penala, au fost declarate false si s-a dispus anularea urmatoarelor înscrisuri: adeverinta nr.105/2005, scrisoarea de recomandare fara numar din 27.10.2009, autobiografia si curriculum vitae, toate privindu-l pe inculpatul D.B.V, precum si contractul de colaborare, autobiografia si curriculum vitae privind-l pe inculpatul M. C. V.
Tribunalul Satu Mare a apreciat ca apelul formulat în cauza de catre inculpatul C.A este nefondat, si în baza disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedura penala, l-a respins ca atare.
Instanta de apel a apreciat ca în cauza dedusa judecatii, faptele retinute în sarcina inculpatilor întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor retinute în actul de sesizare, asa cum s-a aratat mai sus.
Împotriva acestei decizii, inculpatul recurent C.A a declarat recurs în termen solicitând admiterea acestuia, casarea si modificarea hotarârilor recurate în sensul de a se dispune achitarea lui în baza art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 lit. a Cod procedura penala. În motivarea recursului a aratat ca pe baza autodenuntului inculpatului D.B.V s-au facut cercetari în urma carora a fost emisa ordonanta din 13 noiembrie 2006, prin care Serviciul Teritorial Oradea – D.N.A a dispus neînceperea urmaririi penale fata de inculpat pentru savârsirea infractiunilor de luare de mita, instigare la fals intelectual si uz de fals. Prin aceeasi ordonanta D.N.A Oradea si-a declinat competenta materiala în favoarea Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Oradea pentru solutionarea autodenuntului facut de inculpatul D.B.V. Dupa ce a fost investit cu solutionarea dosarului, Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea a solicitat D.N.A Oradea, prin adresa din 15 ianuarie 2007 infirmarea ordonantei din 13 noiembrie 2006, cu referire la inculpatul C.A. Prin ordonanta din 12.02.2007, data în temeiul art. 220 Cod procedura penala, D.N.A Oradea a infirmat ordonanta din 13 noiembrie 2006 în ceea ce priveste solutia de neîncepere a urmaririi penale fata de inculpatul C.B.V. Fara sa se administreze nici o proba, Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea a întocmit rechizitoriul, prin care inculpatul a fost trimis în judecata pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 25 raportat la art. 290 cu art. 41 alin. 2 si 42 Cod penal, art. 246 cu art. 41 alin. 2 si 42 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si, a sesizat Judecatoria Satu Mare. Pe baza acelorasi probe D.N.A Oradea a dispus prin ordonanta din 13 noiembrie 2006, neînceperea urmarii penale fata de inculpat pentru savârsirea infractiunilor de luare de mita, instigare la fals intelectual si uz de fals, iar Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea a întocmit rechizitoriul prin care inculpatul a fost trimis în judecata. A mai învederat instantei ca parchetul a declarat apel împotriva hotarârii instantei de fond, în ceea ce-l priveste pe inculpat, peste termen. A aratat ca instanta de apel nu numai ca a admis un apel tardiv declarat de Parchet, dar a pronuntat o hotarâre gresita de condamnare a inculpatului. A mentionat ca ordonanta din 12 februarie 2007 a D.N.A Oradea, data în temeiul art. 220 Cod procedura penala, prin care s-a infirmat ordonanta din 13 noiembrie 2006 a aceluiasi organ, este lovita de nulitate. D.N.A Oradea, la 12 februarie 2007, nu mai putea sa dea nici o ordonanta în cauza deoarece dosarul fusese trimis la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea, prin ordonanta din 13 noiembrie 2006, prin declinarea competentei materiale. A precizat ca urmarirea penala si rechizitoriul întocmit de catre Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea sunt lovite de nulitate absoluta, fiind efectuate de catre un organ necompetent.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs în termen si inculpatul recurent P. A. F solicitând admiterea acestuia si, în principal, casarea deciziei si mentinerea hotarârii instantei de fond ca temeinica si legala. În subsidiar, a solicitat a se dispune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. e Cod procedura penala coroborat cu art. 47 sau art. 51 Cod penal. În motivarea recursului a aratat ca fapta ce i se retine în sarcina inculpatului nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii lipsind latura subiectiva a acesteia. A aratat ca inculpatul nu a comis nici o fapta cu vinovatie. Inculpatul, raportat la actele depuse la dosarele de concurs de catre inculpatii D.B.V si M.C.V, nu avea cum sa prevada ca acestea nu reflecta realitatea. Inculpatul D.B.V a depus la dosarul de concurs inclusiv certificatul care atesta ca era membru al Uniunii Juristilor din România. Inculpatul M.C.V a depus acte notariale care atestau vechimea în specialitatea studiilor absolvite. A mai aratat ca nici un regulament sau ordin privind desfasurarea concursului nu prevedea depunerea cartii de munca. A precizat ca aceleasi atributii de verificare a dosarelor candidatilor le aveau si membrii comisiilor cât si cei din Serviciul de Resurse Umane din I.G.P.R.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs în termen si inculpatul recurent M.C.V solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei si modificarea hotarârii instantei de fond în sensul de a se dispune, în principal, respingerea ca tardiv a apelului declarat de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Oradea cu referire la inculpat. În subsidiar, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, considerând ca schimbarea de încadrare juridica s-a facut în mod nelegal, respectiv dintr-o infractiune pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecata (complicitate la infractiunea fals material în înscrisuri sub semnatura privata) într-o alta infractiune, fals în înscrisuri sub semnatura privata în forma continuata retinându-se ca si participatie autoratul, deoarece trimiterea în judecata s-a facut pentru complicitate la fals intelectual. A mai solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, apreciind ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii atât în ce priveste latura obiectiva, cât si în ce priveste latura subiectiva. În cu totul subsidiar, a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. b/1 Cod procedura penala, cu referire la art. 18/1 Cod penal, apreciind ca în concret fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Cu privire la incidenta motivului de recurs cuprins în art. 385/9 pct. 11 Cod procedura penala, a aratat ca hotarârea instantei de fond a fost pronuntata în data de 14 mai 2009, termenul de recurs pentru procuror curge de la pronuntare.
Împotriva acestei decizii, a mai declarat recurs în termen inculpatul recurent D. B.V solicitând admiterea acestuia, casarea si modificarea hotarârilor recurate si a se dispune redozarea pedepsei ce i-a fost aplicata inculpatului spre minimul special prevazut de lege si a se retine în favoarea acestuia circumstante atenuante prevazute de art. 74,76 Cod penal. În sustinerea motivelor de recurs a aratat ca inculpatul a fost sincer, a fost constant în declaratii în toate fazele procesuale, posibilitatile reale de îndreptare având în vedere vârsta inculpatului, regretul ca a comis o asemenea fapta.
Împotriva acestei decizii a mai declarat recurs si IPJ Satu-Mare, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate si achitarea inculpatilor C.A sub aspectul savârsirii infractiunii prevazuta de art.246 c. pen si respectiv inculpatul P. A.F sub aspectul savârsirii infractiunii prevazuta de art.249 alin.1 cu consecinta înlaturarii pedepsei de 6 luni închisoare, respectiv anularea amenzii administrative aplicate si a respingerii cererilor formulate de partile vatamate cu privire la cheltuielile reprezentând diferenta dintre drepturile salariale ce li se cuveneau ca urmare a trecerii în corpul ofiterilor dupa concursul din 17-21 noiembrie 2005 si drepturile încasate efectiv pâna la trecerea în corpul ofiterilor sau încetarea raporturilor de munca.
Verificând recursurile declarate în cauza prin prisma motivelor invocate si ale celor care potrivit legii se verifica din oficiu, instanta de control judiciar a constatat ca sunt fondate, cu exceptia recursului declarat de IJP Satu-Mare si de inculpatul recurent D.B.V,
1. În ceea ce priveste recursul declarat de inculpatii C.A, P.A. F, M.C.V
Verificând exceptia invocata de inculpatul M.C.V cu privire la faptul ca apelul declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu-Mare este tardiv cu privire la inculpatii C.A, , P.A. F ,M.C.V, instanta a apreciat-o ca fiind întemeiata.
Astfel, sentinta penala 546 a fost pronuntata de Judecatoria Satu-Mare la data de 14 mai 2009, iar apelul a fost declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu-Mare la data de 21.05.2009 dupa cum rezulta din adresa nr.978/111/2 aflata la dosarul cauzei, însa, în cuprinsul acesteia se arata ca se declara apel împotriva s.p.546/14.05.2009 privind pe inculpatii D.B.V s.a. Formularea nu este în masura sa indice cu certitudine care sunt ceilalti inculpati cu privire la care se declara apel de catre Parchet, astfel ca, instanta de recurs apreciaza ca apelul este declarat în termen doar în ceea ce priveste pe inculpatul D.B.V. Dat fiind faptul ca Parchetul a indicat numele celorlalti inculpati fata de care a declarat apel doar în cuprinsul motivelor de apel expuse pe larg si înaintate Tribunalului Bihor la data de 29.07.2009, astfel cum reiese din adresa de înaintare aflata la f.4 dosar apel, Curtea apreciaza ca fata de inculpatii C.A, , P.A. F, M.C.V apelul este tardiv, fiind declarat cu mult peste termenul de 10 zile prevazut de art.363 Cod procedura penala care pentru procuror curge de la pronuntare.
Fata de exceptia de mai sus, apreciind-o întemeiata, instanta nu a mai analizat celelalte motive învederate de inculpati în motivele de recurs, vizând fondul cauzei.
Ca atare, instanta de recurs a admis recursul prin raportare la art.385/9 pct.11 Cod procedura penala – instanta a admis o cale de atac introdusa tardiv, a casat decizia recurata si a respins ca fiind tardiv introdus apelul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Satu-Mare.
2. În ceea ce priveste recursul declarat de inculpatul D.B.V prin care acesta a solicitat reducerea pedepsei aplicate, instanta l-a apreciat ca fiind nefundat
. 3. În ceea ce priveste recursul declarat de IPJ Satu-Mare, având în vedere faptul ca a fost admise recursurile inculpatilor C.A, , P.A. F, M.C.V si, în consecinta a fost respins ca tardiv introdus apelul penal declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu-Mare, ramânând în vigoare solutia de achitare a inculpatilor în baza art.10 lit. d Cod procedura penala si de respingere a pretentiilor civile formulate de partile civile pronuntata de Judecatoria Satu-Mare, instanta nu a mai analizat motivele de recurs depuse de recurenta IPJ Satu-Mare.
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. ” d ” Cod procedura penala, a admis recursul penal declarat de inculpatii recurenti C.A, , P.A. F, M.C.V împotriva deciziei penale nr.34/A din 4.02.2010 pronuntata de TRIBUNALUL Satu-Mare si a sentintei penale nr.546 din 14.05.2009 pronuntata de JUDECATORIA Satu-Mare pe care le-a casat si modificat în sensul ca:
În baza art.379 alin.1 lit. a Cod procedura penala raportat la art.363 Cod procedura penala a respins ca tardiv apelul penal declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu-Mare cu privire la inculpatii C.A, P.A.F, M.C.V.
