Redeschidere si reluare urmarire penala


Pe rol soluţionarea cauzei penale având ca obiect confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul penal nr. 95/P/2010 al DNA Serviciul Teritorial Iaşi.

Fără citarea părţilor, întrucât în cauză nu există suspecţi sau inculpaţi, urmărirea penală redeschizându-se in rem. Judecătortul de cameră preliminară copnstată că se prezintă un domn avocat , împreună cu numita Vornicu, care solicită să ia parte la procedura de soluţionare a cererii de confirmare a re

Judecătorul de cameră preliminară constată că se prezintă un domn avocat, împreună cu numita VP, care solicită să ia parte la procedura de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale invocând faptul că are interes în cauză, întrucât a fost cercetată în dosarul  nr. 95/P/2010 al DNA Serviciul Teritorial Iaşi

Judecătorul de cameră preliminară aduce la cunoştinţa apărătorului prezent că, din eroare, Serviciul Registratură al Tribunalului Iaşi a citat persoanele care iniţial au făcut obiectul cercetărilor înainte de modificările aduse Codului de procedură penală şi care în prezent nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauză, deşi prin rezoluţia pusă la primirea dosarului, nu s-a dispus citarea vreunei persoane, deoarece persoanele cu privire la care s-a dispus neînceperea urmăririi penale  prin rezoluţia nr. 95/P/2010 din 20.12.2011 nu au în prezent calitatea de subiecţi activi principali.

Prin ordonanța nr. 53//II/1/2016 emisă la data de 08.06.2016 în acelaşi dosar, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi a dispus redeschiderea urmăriri penale numai cu privire la faptă („in rem”). Conform art. 335 alin.4 C.p.p., la această procedură pot participa numai suspecţii sau inculpații, ori, la acest moment, numita VP, care solicită să ia parte la procedura de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ( dar nici celelalte persoane care, anterior intrării în vigoare a noilor norme procesual  penale au fost cercetate în ds. nr. 95/P/2010 al DNA Serviciul Teritorial Iaşi) nu mai au aceste calităţi.

Reprezentantul Ministerului Public susţine opinia judecătorului de cameră preliminară.

Faţă de aceste aspecte, judecătorul de cameră preliminară respinge cererea de a participa la procedura privind confirmarea redeschiderii urmăririi penale.

Nemaifiind alte cereri prealabile, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul în susţinerea solicitării de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr. 95/P/2010.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea cererii şi confirmarea ordonanţei  53//II/1/2016 emisă la data de 08.06.2016 prin care s-a dispus redeschiderea şi reluarea urmăririi penale, apreciind că în  stadiul în care se aflau cercetările în momentul la care a fost dată soluţia de neîncepere a urmăririi penale nu existau elemente care să justifice concluzia că era incidentă cauza de împiedicare a punerii în mişcare sau exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 10 din  Codul de procedură penală de la 1969, ci dimpotrivă existau elemente care relevau o puternică suspiciune privind existența faptelor care nu au fost lămurite prin administrarea probelor necesare.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Iasi la data de 09.06.2016, sub nr. de mai sus, Parchetul de pe lângă ICCJ -.DNA – Serviciul Teritorial Iaşi  a solicitat confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul penal nr. în dosarul nr.95/P/2010. privind pe numiţii TP, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 6 din Lg 78/2000 cu referire la art. 254 al 1 C. PEN şi de art. 132 alin Lg 78/2000 cu referire la art. 246 , 248 ind. 1 C. PEN.,  NG – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 6 din Lg 78/2000 cu referire la art. 254 al 1 C. PEN şi de art. 132 alin Lg 78/2000 cu referire la art. 246 , 248 ind. 1 C. PEN., VP-Carmen – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzuteşi pedepsite de dispoziţiile art. 26 C. PEN raportat la art. 6 din Lg 78/2000 cu referire la art. 254 al 1 C. PEN şi respectiv , art. 26 C. PEN raportat la art. 132 din Lg 78/2000m cu referire la art. 246 ,248 ind. 1 C. PEN, OR sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 6 din Lg 78/2000 cu referire la art. 255 C. PEN şi , respectiv, art. 26 C. PEN raportat ia art 132 din Lg 78/2000m cu referire la art. 246, 248 ind. 1 C. PEN.

În motivarea sesizării s-a invocat de către Procuror sef serviciu Florin Bogdan Munteanu, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, netemeincia rezoluției din data de 20.12.2011 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

*

Pentru a se dispune astfel procurorul a motivat în esenţă următoarele:

La data de 10 august 2010, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași s-a sesizat din oficiucu privire la faptul că numiţii TP (director al Direcției de Investiții din cadrul Primăriri Municipiului Iași), NG (primar al Municipiului Iași) şi ID (director al CET SA Iași), prin modul în care au acţionat, în perioada 2007 – 2010, contrar atribuţiilor de serviciu, au contribuit la crearea unor situaţii de criză, prin tergiversarea deciziilor necesare constituirii stocurilor de combustibil necesare bunei funcționări a SC CET SA Iași (societate care presta serviciul de producere si distribuție a energiei termice in Municipiul Iași si al cărei unic acționar era Municipiul Iași), până în momentul declanşării sezonului rece şi prin favorizarea, în mod premeditat, a intereselor firmei S.C. U. S.A. Bucureşti, în procesul de atribuire şi executare a contractelor de achiziţie combustibil solid (cărbune) la nivelul SC CET SA Iaşi, fiind create în acest fel prejudicii semnificative bugetului local/central, prin amplificarea nejustificată a costurilor, in schimbul unor sume de bani.

Au fost astfel avute in vedere următoarele aspecte:

Modul de acţiune al factorilor decizionali locali şi ai SC CET SA Iaşi, stabilit de comun acord cu reprezentanţi ai grupului de firme U., s-a concretizat în crearea premeditată a unor situaţii de criză, respectiv tergiversarea achiziţionării stocurilor de combustibil până la momentul declanşării sezonului rece (septembrie – octombrie). Situaţiile de criză au fost create premeditat pentru a fi speculate, ulterior, de către firme din grupul U., prin efectuarea de livrări la preţuri mai mari faţă de cele practicate în sezonul cald şi obţinerea de importante profituri, fapt ce a condus la creşterea nejustificată a efortului financiar aferent suportat de termocentrala ieşeană, precum şi de bugetul local şi central (fapt ce a condus, in cele din urmă, la deschiderea procedurii insolventei acesteia). Astfel, în luna iulie 2007, ID, în calitate de director general şi membru al comisiei de licitaţie din cadrul SC CET SA Iaşi , a facilitat adjudecarea procedurii de achiziţie a cantităţii de 150.000 tone huilă de către SC U. SA Bucureşti, prin furnizarea de date nedestinate publicităţii (sursele miniere, parametri de calitate ai cărbunelui), incluse în ofertele depuse de firmele concurente, respectiv SIBTEX SERVICE (Federaţia Rusă) şi SC GRIGTON IMPEX SRL Bacău (împreună cu compania rusă Z.A.O. Ural). Ca urmare, contractul de livrare cărbune a fost încheiat cu SC U. SA Bucureşti la preţul de 97,4 dolari SUA/t (faţă de 96,25 dolari SUA/t din oferta iniţială), fapt ce a generat suplimentarea costurilor aferente cu 172.500 dolari SUA. De asemenea, în anul 2008, contractele de livrare au fost perfectate abia în perioada octombrie – noiembrie, context în care preţul impus de SC U. SA Bucureşti, sector 1  a fost de 242 dolari SUA/t, cu peste 60% mai mare faţă de cel de furnizare din luna mai -144 dolari SUA/t, costurile suportate de termocentrală, pentru cantitatea totală de 132.000 t huilă, fiind astfel majorate cu circa 13 milioane euro. în luna iulie 2009, pentru a demonta acuzaţiile vehiculate în unele medii de afaceri şi în mass-media locală, cu privire la favorizarea premeditată a grupului U. în procesul de achiziţii huilă necesară SC CET SA Iaşi, NG şi ID au încheiat contractele respective cu alţi furnizori, care nu şi-au respectat însă obligaţiile asumate. Ulterior, în luna octombrie 2009, firmei U. S.A. i-a fost acordat, în compensaţie, contractul privind furnizarea a 3.000 tone motorină către firma SC SALUBRIS SA Iaşi (acţionar unic Consiliul Local Municipal Iaşi), prin atribuire directă şi fără aprobarea Consiliului de Administraţie ai societăţii.

Conform informațiilor existente, susţinerea intereselor SC U. SA Bucureşti, în procesul de atribuire şi perfectare a unor astfel de relaţii contractuale, a fost realizată de către NG, în schimbul obţinerii unor foloase necuvenite de la OR, director al societatii comerciale, prin intermediul lui TP:

Foloasele respective ar fi constat în:

 – achitarea sumei de circa 31.200 lei de către firmele SC U. SA Bucureşti şi de catre  SC U. SA Bucureşti, reprezentând contravaloarea parţială a unor servicii de tipărire pliante şi afişe efectuate de firma SC PC SRL Iaşi, la solicitarea numitului NG, în contextul campaniei electorale parlamentare din 2008.  Plăţile respective au fost efectuate în perioada 2008 – 2009, cu implicarea directă a lui OR, precum şi a lui TP, care a intermediat legătura dintre numitul SB, asociat și administrator al SC PC SRL Iaşi şi directorul general al SC U. SA Bucureşti;

– transferul interbancar, la data de 25.11.2008, al sumei de 99.990 dolari SUA , din contul unei firme cu sediul in Cipru, controlată de grupul U., in contul SC “C” SRL Iaşi, aflate în sfera de influenţă şi control a numiților VP si TP (persoane de încredere ale numitului NG, in acea perioadă.

Astfel, cu ocazia unei acţiuni de control realizată în luna decembrie 2009, reprezentanţii Gărzii Financiare -Secţia Judeţeană Iaşi, au identificat operaţiunea de transfer valută (99.990 dolari SUA), efectuată în data de 25.11.2008 în contul … deschis de SC C SRL Iaşi la aceeaşi dată, special pentru această operațiune, la Emporiki Bank România Sucursala Iaşi, din contul companiei off-shore W, Cipru deschis la Helenic Bank Public Company Ud – Limassol. Referitor la această tranzacţie, datele deţinute relevă că TP a beneficiat de sprijinul unor funcţionari ai Emporiki Bank România – Sucursala Iaşi (posibil BD, contactată în mod repetat de acesta în perioada respectivă), prin nedeclararea acesteia la nivelul Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, în conformitate cu reglementările bancare în materie privind monitorizarea operaţiunilor suspect a fi circumscrise spălării de bani (de peste 15.000 euro). Cu ocazia controlului fiscal, reprezentanţii SC”C”SRL Iaşi  au afirmat iniţial că nu au deţinut și nu deţin conturi în valută, modificându-şi ulterior punctul de vedere, în contextul în care membrii echipei de control au solicitat în mod expres extrasul contului …, precizand că ar fi efectuat doar operaţiunea identificată, iar ulterior contul respectiv a fost închis şi suma returnată firmei off-shore din Cipru, ca fiind necuvenită. În fapt, chiar dacă suma respectivă a fost restituită, este evident că deschiderea contului a fost făcută numai în scopul acestui transfer. Toate aceste elemente, coroborate, pot constitui indicii temeinice cu privire la faptul că operaţiunea bancară din 25.11.2008 a constituit modalitatea de transmitere a mitei de la reprezentantul firmelor U. către factorii de decizie din cadrul Primăriei Iași si al SC CET SA, prin intermediul unor persoane interpuse.

 De asemenea, prin ordonanța din data de 15.12.2010, procurorul a dispus extinderea cercetărilor cu privire la:

– TP – sub aspectul săvârşirii infracţiunii unor noi infracţiuni prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 6 din Lg. 78/2000 cu referire la ari 254 al 1 cpen şi, respectiv, art. 132 din Lg. 78/2000m cu referire ia art. 246, 248 ind. 1 cpen

– ST şi PC – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 6 din Lg. 78/2000 cu referire la art. 255 al 1 cpen şi, respectiv, art. 26 cpen raportat la art. 132 din Lg. 78/2000m cu referire la art. 246, 248 ind. 1 cpen

 – CN, BD şi PC sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 26 cpen raportat la art. 13 ind. 2 din Lg. 78/2000 cu referire la art. 246 cpen, 248 ind. 1 cpen

– CC -sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 13 ind. 2 din Lg. 78/2000 cu referire la art. 246 cpen, 248 ind. 1 cpen

In fapt, s-au reținut următoarele:

(a) Numitul TP, în baza funcţiei pe care o deţine, este implicat în acordarea preferenţială de contracte către diverse firme de construcţii, respectiv SC E Grup SRL Iaşi, SC I S.A Iaşi şi SC CC SRL Iaşi, întâlnirile cu reprezentanţii acestor firme având loc în biroul acestuia din cadrul Primăriei Iaşi, locaţie în care există indicii că primeşte foloase materiale în schimbul susţinerii intereselor societăţilor comerciale menţionate. Astfel, TP se implică activ şi în realizarea unor înţelegeri ilicite între firme care derulează lucrări în beneficiul Primăriei Iaşi, îndeosebi referitoare la favorizarea firmei S.C. “I” S.A. în acest sens, la data de 14.06.2010, la solicitarea lui ST, TP a acţionat pentru determinarea lui PC – patronul firmei SC „E Group” SRL Iaşi să efectueze, fără forme legale (contracte, angajamente de plată) lucrări în valoare de 200.000 lei pentru un obiectiv al Primăriei (bloc locuinţe sociale) la care realizează lucrări, legal, firma SC I S.A Iaşi. Ulterior, după recepţia lucrărilor, şi după încasarea de către SC I S.A Iaşi a sumelor cuvenite, o parte dintre acestea urmează a fi virate către firma SC E Group SRL Iaşi. Pentru a-l asigura pe PC asupra faptului că firma SC E Group SRL Iaşi va fi plătită de SC I S.A Iaşi pentru serviciile efectuate fără forme legale, TP a intermediat întâlniri între cel în cauză şi NG, acesta din urmă asigurând-ul pe interlocutor că va aproba decontarea rapidă a lucrărilor realizate de firma SC I S.A Iaşi. în contrapartidă, TP a acceptat eliberarea unei garanţii de bună execuţie către firma SC E Group SRL Iaşi înainte de recepţia lucrărilor, pentru intervenţii de modernizare la calea rulantă de tramvai executată de firma menţionată.

(b)TP favorizează interesele arhitectului BD, asociat la SC MD SRL Iaşi, pentru câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Iaşi pentru o lucrare derulată la liceul Racoviţă din municipiul Iaşi. Pe acest fond, TP acţionează în sensul favorizării SC MD SRL Iaşi la licitaţia care va avea loc pentru lucrările de construcţie la liceul Emil Racoviţă, prin întocmirea caietului de sarcini în concordanţă cu proiectul tehnic al respectivei firme.

(c) TP, în complicitate cu consilierii locali CN (fost viceprimar) şi PC, a acţionat pentru vicierea organizării procedurii de achiziţiei publică vizând realizarea unor lucrări de reabilitare a Spitalului de Recuperare Iaşi, în favoarea firmei SC CC SRL Iaşi, controlată de cei doi consilieri. în acest sens, la data de 07.04.2010, TP şi-a dat acordul pentru întocmirea caietului de sarcini în înţelegere cu reprezentanţii firmei SC CC SRL Iaşi, dar şi cu directorul Spitalului de Recuperare, C.C. Legătura dintre PC şi C.C. a fost realizată de TP în scopul favorizării firmei SC CC SRL Iaşi prin întocmirea preferenţială a caietului de sarcini.

In cadrul actelor premergătoare efectuate in cauză, s-a procedat la solicitarea efectuării, de către ANRMAP, a unei proceduri de supraveghere a procedurii de achiziție a cărbunelui de către SC CET SA, ocazie cu care nu s-a constatat incalcarea prevederilor procedurale privind achizițiile (SC CET SA nu avea obligația de a aplica prevederile OUG 34/2006, iar ANRMAP nu a verificat eventuala majorare nejustificata a preturilor de achiziție)

De asemenea, s-a solicitat efectuarea unui control, de către Garda Financiara, ocazie cu care a fost evidențiata operațiunea de transfer internațional interbancar, astfel cum rezulta din evidentele contabile ale SC C SRL (s-a stabilit doar faptul  ca societatea a încasat suma respectiva si a restituit-o a doua zi, aspecte deja cunoscute).

De asemenea, s-a procedat, in baza autorizațiilor emise de către judecător, la interceptarea convorbirilor telefonice ale unora dintre persoanele implicate, in intervalul decembrie 2010 – aprilie  2011 (la peste doi ani din momentul comiterii faptelor).

In cuprinsul rezoluției din data de 20.12.2011, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, a fost descrisă situația de fapt ce a făcut obiectul sesizării inițiale, au fost enumerate autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice emise in cauză, iar apoi s-a reținut faptul că ”în urma punerii în aplicare a acestor autorizaţii nu au rezultat elemente care să confirme aspectele de natură penală cuprinse în sesizarea iniţială”, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

O analiză critică a informațiilor concrete existente in cauză si a verificărilor efectuate in faza actelor premergătoare, prin prisma obligației pe care o avea procurorul,  de a avea rol activ si de a administra, din oficiu, toate probele necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele, releva faptul că cercetările efectuate in cauză sunt incomplete, nefiind verificate aspecte esențiale pentru lămurirea situației de fapt.

Astfel, in ceea ce privește posibila infracțiune de abuz in serviciu, constând in achiziționarea, in mod deliberat, a combustibilului solid la preturi supraevaluate, verificările efectuate de ANRMAP au vizat doar modul de respectare a procedurilor privind achizițiile, neavând aptitudinea de a lamuri chestiunea privind supraevaluarea prețului cărbunelui. Nu au fost solicitate documentele privind achizițiile, a căror analiză s-ar fi impus si nu au fost identificați si audiați potențialii martori, care ar fi putut avea cunoștință despre împrejurările concrete in care a fost efectuata achiziția (este evidentă diferența uriașă dintre prețul de achiziție din luna mai – 144 USD/tonă și cel din luna octombrie – 242 USD/tonă).

Astfel, in ceea ce privește posibila infracțiune de abuz in serviciu, constând in achiziționarea, in mod deliberat, a combustibilului solid la preturi supraevaluate, verificările efectuate de ANRMAP au vizat doar modul de respectare a procedurilor privind achizițiile, neavând aptitudinea de a lamuri chestiunea privind supraevaluarea prețului cărbunelui. Nu au fost solicitate documentele privind achizițiile, a căror analiză s-ar fi impus si nu au fost identificați si audiați potențialii martori, care ar fi putut avea cunoștință despre împrejurările concrete in care a fost efectuata achiziția (este evidentă diferența uriașă dintre prețul de achiziție din luna mai – 144 USD/tonă și cel din luna octombrie – 242 USD/tonă).

În ceea ce privește posibila infracțiune de luare de mită, constând in plata materialelor electorale, efectuata către SC PC SRL, nu a fost efectuată absolut nicio verificare (ridicarea si analiza documentelor, a eventualelor operațiuni bancare, audierea persoanelor, etc.).

În ceea ce privește posibila infracțiune de luare de mită, constând in plata materialelor electorale, efectuata către SC PC SRL, nu a fost efectuată absolut nicio verificare (ridicarea si analiza documentelor, a eventualelor operațiuni bancare, audierea persoanelor, etc.).

În ceea ce privește posibila infracțiune de luare de mită, constând in primirea, in contul SC C SRL, a sumei de 99.990 dolari, verificările efectuate de către Garda Financiara au stabilit doar existenta viramentului bancar si restituirea sumei, aspecte deja cunoscute. Deschiderea contului respectiv, in valuta, in chiar ziua in care s-a efectuat viramentul, restituirea sumei considerate ca nedatorata a doua zi, urmata de închiderea imediata a contului, apropierea dintre numiții NG, TP si VP, demersurile efectuate la Emporiki Bank de către TP, sunt elemente care generează o puternică suspiciune cu privire la caracterul ilicit al respectivei operațiuni bancare si cu privire la faptul că aceasta ar putea reprezenta plata mitei, in legătura cu respectivul contract de achiziție publică.  Nu s-a procedat la verificarea operațiunii comerciale ce a generat plata, nu au fost obținute informații privind societatea comerciala W din Cipru si privind eventuale legături ale acesteia cu reprezentanții grupului de firme U., nu au fost verificată proveniența respectivei sume de bani (analiza eventualelor circuite financiare ar putea releva originea sumei si o eventuala acțiune de disimulare a provenienței acesteia).

În ceea ce privește posibila infracțiune de luare de mită, constând in primirea, in contul SC C SRL, a sumei de 99.990 dolari, verificările efectuate de către Garda Financiara au stabilit doar existenta viramentului bancar si restituirea sumei, aspecte deja cunoscute. Deschiderea contului respectiv, in valuta, in chiar ziua in care s-a efectuat viramentul, restituirea sumei considerate ca nedatorata a doua zi, urmata de închiderea imediata a contului, apropierea dintre numiții NG, TP si VP, demersurile efectuate la Emporiki Bank de către TP, sunt elemente care generează o puternică suspiciune cu privire la caracterul ilicit al respectivei operațiuni bancare si cu privire la faptul că aceasta ar putea reprezenta plata mitei, in legătura cu respectivul contract de achiziție publică.  Nu s-a procedat la verificarea operațiunii comerciale ce a generat plata, nu au fost obținute informații privind societatea comerciala W din Cipru si privind eventuale legături ale acesteia cu reprezentanții grupului de firme U., nu au fost verificată proveniența respectivei sume de bani (analiza eventualelor circuite financiare ar putea releva originea sumei si o eventuala acțiune de disimulare a provenienței acesteia).

Simpla interceptare a convorbirile telefonice ale persoanelor implicate, purtate la mai mult de doi ani de la comiterea faptelor, in lipsa altor elemente care sa poată genera discuții despre aceste infracțiuni, are, in mod logic, o aptitudine redusă de a mai releva probe concludente cu privire la fapte comise cu mult timp în urmă.

De asemenea, in ceea ce privește posibilele infracțiuni menționate in  cuprinsul ordonanței din data de 15.12.2010, prin care s-a dispus extinderea cercetărilor penale, procurorul nici nu a efectuat verificări si nici nu a dispus vreo soluție cu privire la aceste fapte.

De asemenea, in ceea ce privește posibilele infracțiuni menționate in  cuprinsul ordonanței din data de 15.12.2010, prin care s-a dispus extinderea cercetărilor penale, procurorul nici nu a efectuat verificări si nici nu a dispus vreo soluție cu privire la aceste fapte.

Astfel, pentru considerentele expuse mai sus, apreciez că, in stadiul in care se aflau cercetările in momentul in care s-a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale, nu existau elemente care să justifice concluzia că era incidentă cauza de împiedicare a punerii in mișcare sau a exercitării acțiunii penale prevăzuta de art. 10 C.p.p. din 1968 – ”fapta nu exista”, ci dimpotrivă, existau elemente care relevau o puternica suspiciune privind existenta faptelor, care însă nu au fost lămurite prin administrarea probelor necesare.

În aceste condiții, constat ca se impune infirmarea rezoluției nr. 95/P/2010 din data de 20.12.2011, intrucat împrejurarea pe care s-a bazat soluția dispusă (”fapta nu există” – caz de împiedicare a punerii in mișcare sau a exercitării acțiunii penale) nu a existat.

Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 335 al.1 C.p.p., si văzând si prevederile art. 304 al.2 C.p.p. si ale 64 al.3 din Legea 304/2004  și ale art. 332 al.1 lit.c) C.p.p.,  procurorul sef serviciu, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, a dispus infirmarea, din oficiu, a rezoluției nr. 95/P/2010 din data de 20.12.2011, prin care s-a dispus neînceperea urmării penale faţă de numiţii mai sus amintiţi, redeschiderea si reluarea urmăririi penale in dosarul cu numărul de mai sus şi, în conformitate cu prevederile art. 335 al. 4 C.p.p., ordonanţa, împreuna cu dosarul cauzei, a fost înaintată judecătorului de camera preliminară din cadrul Tribunalului Iași, pentru a analiza legalitatea si temeinicia actului si a dispune asupra confirmării acesteia.

 

 **

Aspecte de drept procesual cu privire la procedura aplicabila in această situație:

Modul de formulare a textul art. 335 C.p.p. poate genera controverse cu privire la aplicabilitatea acestuia in situații precum cea din prezenta speță, in care se pune problema infirmării unei soluții de neîncepere a urmăririi penale, dispusă in conformitate cu prevederile Codului de procedură penala anterior.

Textul prevede posibilitatea infirmării soluției de clasare, de către procurorul ierarhic superior celui care a dispus-o, in cazul in care se constată că situația pe care s-a întemeiat clasarea nu a existat, cu obligativitatea supunerii ordonanței de infirmare si redeschidere a urmăririi penale confirmării judecătorului de cameră preliminară, in termen de trei zile.

Astfel, textul reglementează instituția ”redeschiderii” urmăririi penale, aspect care, aparent, intr-o interpretare strictă, restrictivă, poate conduce la concluzia că aceasta procedură este aplicabilă doar in situația in care, in cauză, anterior dispunerii soluției de netrimitere in judecată, fusese începută urmărirea penală (care poate fi astfel ”redeschisă”). Intr-o astfel de situație, se poate argumenta (pe considerentul că, din formularea textului, rezultă că legiuitorul a prevăzut expres aplicabilitatea controlului judecătoresc numai pentru situațiile in care se dispune ”redeschiderea” urmăririi penale – aspect ce ar presupune ca aceasta sa fi inceput anterior clasării)  o eventuala inaplicabilitate a acestei proceduri, prevăzute de art. 335 C.p.p., caz in care infirmarea actului procurorului ar putea fi dispusă numai in baza prevederilor art. 304 al.2 C.p.p. si ale 64 al.3 din Legea 304/2004, fără ca actul prin care se concretizează controlul ierarhic să mai fie supus confirmării judecătorului de cameră preliminară.

O analiză sistematică a prevederilor procedurale (inclusiv o analiză comparativă a prevederilor din noul si vechiul Cod de procedură penală, incidente unei astfel de situații) si a jurisprudenței CEDO in materie relevă însă o concluzie contrară, însușită și de instanța supremă a României.

Astfel, vechiul Cod de procedură reglementa o etapa prealabila urmăririi penale, in cadrul căreia se puteau efectua minime verificări cu privire la aspectele conținute in actul de sesizare, pentru a se putea stabili daca era sau nu cazul sa se înceapă urmărirea penală.

Potrivit dispoziţiilor art. 224 C.proc.pen. anterior, în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală putea efectua acte premergătoare. Soluţia de neîncepere a urmăririi penale era dispusă atunci când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunţului rezulta unul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute de art. 10, cu excepţia celui de la lit. b1 (art. 228 alin. 4 şi 6 C.proc.pen. anterior).

In noua legislație procesuală, procurorul, pentru a putea efectua vreun act procedural, este obligat sa dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă.

Noul Cod de procedură penală a eliminat etapa actelor premergătore, urmărirea penală desfăşurându-se în două faze distincte: faza de investigare a faptei şi faza de investigare a persoanei. Astfel, de la momentul luării la cunoştinţă despre săvârşirea unei infracţiuni, dacă sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi nu sunt incidente impedimente la punerea în mişcare sau la exercitarea acţiunii penale, potrivit art. 305 alin. 1 C.proc.pen. organele de urmărire penală sunt obligate să înceapă urmărirea penală cu privire la faptă. Atunci când din actele şi probele existente în cauză rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârşit infracţiune pentru care s-a început urmărirea penală, procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect (art. 305 alin. 1 C.proc.pen.).

Se constată, aşadar, că noţiunea de redeschidere a urmăririi penale urmare a infirmării ordonanţei de clasare, folosită în art. 335 C.proc.pen., corespunde noii structuri a urmăririi penale, astfel cum a fost reglementata de legiuitor. Dacă, potrivit reglementării anterioare, organele de urmărire penală aveau facultatea de a efectua acte premergătoare în vederea verificării sau completării informaţiilor din actul de sesizare, dispoziţiile în vigoare obligă ca toate aceste verificări prealabile să fie făcute după începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Se remarcă astfel o anumită ”similaritate” intre etapa actelor premergătoare, din veghea reglementare si etapa in care urmărirea penală se desfășoară cu privire la faptă din reglementarea actuală. In mod similar, soluţia de clasare adoptată în urma cercetărilor preliminare ulterioare începerii urmăririi penale ”in rem” corespunde pe deplin soluţiei de neîncepere a urmăririi penale instituită de art. 228 alin. 4 şi 6 C.proc.pen. anterior.

Pornind de la concordanţa dintre cele două soluţii anterior menţionate, având în vedere şi scopul urmărit de legiuitor prin dispoziţiile art. 335 alin. 5 C.proc.pen.. acela de a supune cenzurii toate situaţiile în care anchetarea unei fapte este reluată din dispoziţia procurorului,  se consideră că, prin folosirea sintagmei redeschiderea urmăririi penale nu s-a avut în vederea scoaterea din sfera controlului de legalitate şi temeinicie exercitat de judecătorul de cameră preliminară a soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale infirmate, termenul fiind utilizat doar pentru a corespunde noii structuri a procesului penal.

Acest punct de vedere a fost împărtășit de către Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, in cuprinsul Încheierii nr. 655/11.09.2015 (prin care s-a dispus confirmarea redeschiderii urmăririi penale dispuse de către procurorul ierarhic superior, in urma infirmării unor rezoluții de neîncepere a urmăririi penale), fiind expresia unei practici deja constante a instanței supreme, relevata de Încheierile nr. 11 din 12 ianuarie 2015, nr. 437 din 18 iunie 2015, nr. 257 din 6 aprilie 2015, nr. 169 din 9 martie 2015 ale acestei instanțe.

De asemenea,  posibilitatea ca procurorul să poată oricând infirma o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, fără a fi necesar un control din partea judecătorului, a fost criticat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, in cauza Stoianova şi Nedelcu contra României.

***

***

Judecătorul de cameră preliminară, reevaluând probatoriul administrat în dosarul nr. 95/P/2010 al Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Iaşi, din perspectiva analizei critice a informațiilor concrete existente in cauză si a verificărilor efectuate in faza actelor premergătoare, prin prisma obligației pe care o avea procurorul,  de a avea rol activ si de a administra, din oficiu, toate probele necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele, releva faptul că cercetările efectuate in cauză sunt incomplete.

Astfel, pentru considerentele expuse mai sus, se constată că în mod judicios s-a apreciat în sensul redeschiderii si continuării urmăririi penale, fiind necesară completarea cercetărilor în condiţiile în care in stadiul in care se aflau cercetările in momentul in care s-a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale, nu existau elemente care să justifice concluzia că era incidentă cauza de împiedicare a punerii in mișcare sau a exercitării acțiunii penale prevăzuta de art. 10 C.p.p. din 1968 – ”fapta nu exista”, ci dimpotrivă, existau elemente care relevau o suspiciune privind existenta faptelor, care însă nu au fost lămurite prin administrarea probelor necesare.

Pentru aceste motive, în baza art. 335 al.4 Cod procedură penală, va confirma redeschiderea urmăririi penale dispusă prin Ordonanţa procurorului şef serviciu din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Iaşi nr.53/II/1/2016 emisă la data de 08.06.2016 în dosarul nr.95/P/2010.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de solutionarea prezentei cereri, vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art. 335 al.4 Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale dispusă prin Ordonanţa procurorului şef serviciu din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Iaşi nr.53/II/1/2016 emisă la data de 08.06.2016 în dosarul nr.95/P/2010.

În temeiul disp.art.275 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea prezentei cauze, rămân în sarcina statului.

Numai aspecte procedurale:

 1. Deşi în alte cauze s-au admis cererile unor persoane cercetate pe vechea procedură de a participa la această procedură (vezi înch. nr. 38/CP-G din 24 Martie 2016 din ds.nr 1460/99/2016, judec. S) în această cauză am adus  la cunoştinţa apărătorului prezent că, din eroare, Serviciul Registratură al Tribunalului Iaşi a citat persoanele care iniţial au făcut obiectul cercetărilor înainte de modificările aduse Codului de procedură penală şi care în prezent nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauză, deşi prin rezoluţia pusă la primirea dosarului, nu s-a dispus citarea vreunei persoane, deoarece persoanele cu privire la care s-a dispus neînceperea urmăririi penale  prin rezoluţia nr. 95/P/2010 din 20.12.2011 nu au în prezent calitatea de subiecţi activi principali.

Prin ordonanța nr. 53//II/1/2016 emisă la data de 08.06.2016 în acelaşi dosar, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi a dispus redeschiderea urmăriri penale numai cu privire la faptă („in rem”). Conform art. 335 alin.4 C.p.p., la această procedură pot participa numai suspecţii sau inculpații, ori, la acest moment, numita VP, care solicită să ia parte la procedura de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ( dar nici celelalte persoane care, anterior intrării în vigoare a noilor norme procesual  penale au fost cercetate în ds. nr. 95/P/2010 al DNA Serviciul Teritorial Iaşi) nu mai au aceste calităţi.

Faţă de aceste aspecte, am respins cererea de a participa la procedura privind confirmarea redeschiderii urmăririi penal, a persoanelor cercetate anterior în acelaşi ds. dar care în prezent nu mai au calităţi procesuale.

Extras din înch. nr. 38/CP-G din 24 Martie 2016 din ds.nr1460/99/2016) judec. S:

 „La  ordine  fiind  solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Iasi  de  confirmare a  redeschiderii urmăririi penale dispusă prin Ordonanţa prim-procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iasi nr.42/II/2/2016, emisă la data de 04.03.2016, pronunţată în dosarul nr.1083/P/2015.

La apelul nominal făcut în şedinţa  din camera  de  consiliu se  prezintă:  avocat  T pentru persoana vătămata MCA- lipsă la  acest termen, avocat C pentru persoanele cercetate  BS si BR, lipsă la  acest termen.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care.

Avocat C solicită acordarea unui termen  pentru a  studia  dosarul, având  în vedere  că în cursul  zilei de ieri a încheiat contractul de asistentă juridică cu BS  si  BR.

Avocat T arată că la Parchet cererile de  studiu dosar  se resping  daca  persoanele care fac astfel de cereri nu au nicio calitate procesuala de subiecți activi  principali. Precizează că, BS si BR au  calitatea  de  martori în acest dosar. Avocat T  arată că se opune cererii  de amânare având în vedere că BS si BR  nu au  nicio  calitate în acest dosar.

Avocat C  arată că  nu a  reușit  să vadă  dosarul. Precizează că, BS si BR au fost persoane cercetate în prezenta cauză sub aspectul infracțiunii de tentativa  de  omor. In atare situație, cei doi au  tot  dreptul de  a-şi  angaja  un avocat  şi de  a-şi  expuse  situația  de  fapt şi  de  a  o  încadra  in drept.

Având  cuvântul cu  privire  la  cererea de amânare formulată de  avocat C, reprezentantul Parchetului arată că este un  termen  strict delimitat de  lege iar  judecătorul de  cameră  preliminară  este  obligat să se  pronunțe  imediat, practic, în  3 zile, sub sancțiunea  nulității, şi in aceste condiții nu se poate dispune  amânarea  cauzei. In situația  în care,  totuși,  se  dorește a se lua cunoştinţă în concret de  soluția procurorului ierarhic superior,  judecătorul de  cameră preliminara  poate lăsa cauza la a doua strigare.

Judecătorul de cameră  preliminara lasă cauza la a doua  strigare  si pune  la  dispoziția  domnului  avocat C, dosarul  cauzei”.

2. În aceeaşi încheiere am relevat şi celelalte aspecte de drept procesual cu privire la procedura aplicabila in această situație:

„….Modul de formulare a textul art. 335 C.p.p. poate genera controverse cu privire la aplicabilitatea acestuia in situații precum cea din prezenta speță, in care se pune problema infirmării unei soluții de neîncepere a urmăririi penale, dispusă in conformitate cu prevederile Codului de procedură penala anterior…”