Suspendare judecată. Art.155 ind.1 Cod procedură civilă.
Cod procedură civilă: art.155 ind.1
Nedepunerea de către reclamant a înscrisului privind renunţarea la judecată nu este de natură să împiedice desfăşurarea normală a procesului, ci poate doar influenţa soluţia pronunţată în cauză.
Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale – Decizia civilă nr. 586/25 martie 2013.
Prin ÎNCHEIEREA din data de 21.01.2013 pronunţată de Tribunalul Hunedoara- secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. 7644/97/2012 s-a dispus în temeiul art. 155 ind.1 Cod procedură civilă suspendarea judecării cauzei pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligaţiei de a arată în scris dacă înţelege să renunţe la judecată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta SNTFC”CFR C.” SA, aducându-i critici de nelegalitate şi netemeinicie în temeiul art. 304 punct 8 şi 9 cod procedură civilă, solicitând, admiterea recursului şi repunerea pe rol a cauzei.
În expunerea de motive recurenta susţine că lipsa actului de renunţare la judecată nu este o cauză ce împiedică desfăşurarea normală a procesului aşa cum prev.art.155 ind.1 cod procedură civilă, motiv pentru care instanţa avea obligaţia continuării judecării cauzei în baza cererii introductive cu care a fost investită şi pronunţării în urma analizării probelor de la dosar.
Mai arată recurenta că prin suspendarea cauzei, reclamantul este lipsit de posibilitatea exercitării dreptului la muncă, iar societatea recurentă este în situaţia în care va plătii cheltuieli mult mai mari cu plata drepturilor salariale retroactiv, în cazul admiterii contestaţiei reclamantului, motiv pentru care suspendarea cauzei nu este benefică nici unei părţi.
În fine, recurenta mai susţine că faptul că reprezentantul reclamantului nu a putut lua legătura cu clientul său nu poate conduce la concluzia că acesta a renunţat la judecată.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
CURTEA, analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate cât şi din oficiu conform cerinţelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă în limitele statuate de art.306 alin.2 cod procedură civilă, a respins ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 155 ind.1 alin. (1) Cod procedură civilă „când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecăţii, instanţa poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate”.
În speţă, ceea ce i se impută reclamantului este neîndeplinirea obligaţiei de a arăta în scris dacă înţelege să renunţe la judecată. Or, nedepunerea de către reclamant a înscrisului privind renunţarea la judecată nu este de natură să împiedice desfăşurarea normală a procesului, ci poate doar influenţa soluţia pronunţată în cauză. Riscul nedepunerii actului menţionat şi-l asumă reclamantul, instanţa neavând motive să dispună suspendarea judecăţii în baza textului de lege indicat.
Faţă de considerentele arătate, instanţa, văzând şi prevederile art. 312 alin. (2) coroborat cu art.304 punct 9 Cod procedură civilă, a admis ca fondat recursul declarat de pârâtă, a casat încheierea de suspendare şi a dispus trimiterea dosarului pentru continuarea judecăţii.
