Proprietate. Aplicabilitatea prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991 si în cazul dreptului de superficie stabilit prin Hotarâre judecatoreasca.
Prin sentinta civila nr. 1711/2005 a Judecatoriei Satu Mare s-a admis în parte actiunea civila exercitata de reclamanti F.V. si F.E.M., în contradictoriu cu pârâtii Primaria municipiului Satu Mare si Prefectul judetului Satu Mare si a fost obligata primaria sa înainteze propune de atribuire în proprietate în favoarea reclamantilor a terenului de 630 mp. înscris în CF 46.690 Satu Mare cu nr. top. 4289/47/a.
S-a retinut în considerentele hotarârii ca situatiei în speta îi sunt aplicabile dispozitiile art. 36 din Legea nr. 158/1991, întrucât reclamantilor li s-a atribuit în folosinta terenul pe care si-au edificat o casa, dreptul de folosinta fiind obtinut printr-o hotarâre judecatoreasca si nu printr-un act administrativ.
Împotriva hotarârii a declarat apel Primaria municipiului Satu Mare, invocând gresita aplicare a legii, întrucât terenul din litigiu nu a fost atribuit în folosinta vesnica sau în folosinta pe durata existentei constructiei ca efect al preluarii în conditiile art. 30 din Legea nr. 58/1974 si nici ca urmare a cumpararii de la stat a unor locuinte.
Prin decizia civila nr. 143/Ap din 15 mai 2006, pronuntata de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. 1485/2006 a fost respins apelul declarat de Primaria municipiului Satu Mare, împotriva sentintei civile nr. 1711/2005 pronuntata de Judecatoria Satu Mare, în contradictoriu cu reclamantii intimati F.V. si F.E. si intimatul pârât Prefectul judetului Satu Mare.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta în acest mod, instanta de apel a avut în vedere faptul ca potrivit art. 36 din Legea nr. 18/1991, terenurile proprietate de stat situate în intravilanul localitatilor si care sunt în administrarea primariilor, la data mentionatei legi, trec în proprietatea comunelor, oraselor, sau municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevazute la art. 26 din aceeasi lege, respectiv regimul juridic al terenurilor proprietate privata si nu publica. Potrivit aliniatului 2 al aceluiasi articol terenurile proprietatea de stat, situate în intravilanul localitatilor atribuite în folosinta vesnica sau în folosinta pe durata existentei constructiei trecut în proprietatea actualilor proprietari, la cerere. Reclamantii au obtinut dreptul de folosinta pe durata existentei constructiei prin hotarâre judecatoreasca si prin act administrativ, însa ceea ce intereseaza este dreptul ca atare posibilitatea invocarii acestuia pentru a beneficia de prevederile legale mentionate. Legea nu distinge pe criteriul actului ce a stat la baza acordarii dreptului de folosinta, dreptul invocat în speta a fost dobândit conform legii de vreme ce hotarârea judecatoreasca nu a fost desfiintata si de bucura de putere de lucru judecat, astfel ca nu exista nici un temei care sa înlature pe reclamanti de la beneficiul art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, recunoscu de apelanta doar în cazul emiterii unor acte administrative, nefiind prezentate suficiente argumente care sa justifice din punct de vedere legal un tratament diferit pentru persoane aflate în aceeasi situatie juridica, respectiv titulare a unui drept de folosinta pe durata existentei constructiei.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs apelanta Primaria Municipiului Satu Mare , solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentintei.
Prin motivele de recurs s-a invocat aprecierea gresita a faptului ca terenului îi sunt aplicabile dispozitiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 întrucât al. 2 distinge situatiile în care se pot dobândii terenurile din intravilan cele atribuite potrivit legii în folosinta vesnica sau pe durata existentei constructiei, ori, în speta, terenul în folosinta s-a dobândit în baza unei sentinte, titlu ce nu se regaseste printre cele enumerate, instanta si-a depasit astfel competenta adaugând la lege.
Terenul nu a facut obiectul contractului de vânzare-cumparare, prin care reclamantii au dobândit proprietatea casei iar o eventuala atribuire cu titlu ar fi o îmbogatire fara justa cauza. Acest teren, se poate dobândi prin cumparare iar Consiliul Local a aprobat cumpararea prin negociere directa.
În drept s-au invocat dispozitiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, art. 304 pct. 4,9 Cod procedura civila.
Examinând decizia recurata, prin prisma motivelor de recurs cât si din oficiu, instanta de recurs constata urmatoarele:
Potrivit extrasului de carte funciara nr. 19763 din 12.09.2001- fila 4 dosar fond, imobilul înscris în CF nr. 46690 Satu Mare având nr. top. 4289/47/a reprezinta în natura casa, curte si teren în suprafata de 630 mp. Asupra casei este întabulat dreptul de proprietate cu titlu de cumparare din 1996 în favoarea intimatilor F., foaia B nr.5-6 iar asupra terenului Statul Român din 1927, foaia B nr.1, iar la foaia C nr. 4-5 dreptul de folosinta asupra acestuia apartine proprietarilor casei.
Dreptul de folosinta asupra terenului s-a întabulat initial în baza sentintei civile nr. 3619/23 mai 1996 a Judecatoriei Satu Mare, conform careia în contradictoriu cu Statul Român prin Consiliul Local s-a constatat ca numitii I., R. si D. au construit o casa de locuit si au dobândit un drept de folosinta a terenului cu titlu de superficie, proprietari de la care intimatii Florian au cumparat imobilul.
Art. 35 al. 2 din Legea nr. 18/1991 prevede faptul ca, terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localitatilor, atribuite potrivit legii în folosinta vesnica sau pe durata existentei constructiei în vederea construirii de locuinta proprietate personala sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor astfel de locuinte, trec la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor în proprietatea acestora, integral sau proportional cu cota detinuta din constructie.
Din analiza acestei dispozitii legale imperative, se retine faptul ca, pentru a beneficia de aceasta prevedere cel ce solicita atribuirea trebuie sa fie proprietar al constructiei si sa aiba un drept de folosinta asupra terenului dobândit conform legii, ori, în speta, acest drept s-a dobândit în baza unei hotarâri judecatoresti ce s-a pronuntat în baza legii si are implicit valoare de lege, criticile aduse fiind nefondate.
Câta vreme dreptul intimatilor s-a înscris în baza unei hotarâri judecatoresti irevocabile, acesta nu poate fi desfiintat decât prin caile procedurale instituite de Codul de procedura civila, hotarârea astfel cum corect a retinut instanta de apel, se bucura de efectele ce deriva din puterea lucrului judecat, ceea ce nu înseamna o îmbogatire fara justa cauza prin atribuirea terenului în proprietate, gresit sustinându-se contrariul.
Pentru toate considerentele expuse, raportat si la practica judiciara în materie, nefiind incidente dispozitiile art. 304 Cod procedura civila, instanta de recurs în baza art. 312 al. 1 Cod procedura civila va respinge recursul ca fiind nefondat si va mentine în întregime decizia recurata ca fiind legala si temeinica.
Dosar nr.2347/35/2006
Decizia civila nr. 1011/2006 -R
