Constată că s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu acţiunea în răspundere patrimonială formulată de reclamanta S.C. ,,A” S.R.L. Sibiu în contradictoriu cu pârâtul O. Ş. având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 416 euro prejudiciu produs societăţii.
În susţinerea acţiunii, reclamanta învederează instanţei de judecată că pârâtul a fost angajat al societăţii în calitate de şofer în perioada 07.05.2009-20.08.2010.La data de 25.05.2010, societatea îl numeşte pe pârât şofer la coloana 3 Bucureşti, şofer 1 pe autovehiculul cu nr. de înmatriculare A. În perioada 09.06.2010-17.06.2010 pârâtul a efectuat cursa de linie Bucureşti-Huelva-Bucureşti iar la data de 18.06.2010 impiegata de coloană în urma operării foii de parcurs a constatat o depăşire de combustibil de 445,45 litri. În urma verificărilor efectuate de către departamentul contabilitate prin decontul de cursă a reieşit un prejudiciu de 448 euro. Pârâtul a achitat benevol în tranşe următoarele sume:233euro în data de 19.07.2010, 38 euro în data de 20.08.2010, 90 euro în data de 18.08.2010 deci în total suma de 361 euro, rămânând un prejudiciu de acoperit de 86 de euro. Din verificarea foii de parcurs din perioada 17.07.2010-23.07.2010 pentru cursa Bucureşti-Padova-Bucureşti a reieşit o depăşire de combustibil de 331,72 litri rezultând un prejudiciu de 344 euro, sumă din care pârâtul a achitat 14 euro. Reclamanta îşi întemeiază acţiunea pe prevederile art.270 C.M.
Pârâtul legal citat nu şi-a formulat întâmpinare.
Din probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
În baza contractului individual de muncă înregistrat la ITM la data de 27.05.2009 pârâtul a fost angajat de societatea reclamantă în calitate de conducător auto cu contract pe durată determinată cuprinsă între 07.05.2009-06.05.2012(filele 6-9).În baza deciziei din data de 19.08.2010 emisă de societate se dispune desfacerea contractului de muncă al pârâtului.
La data de 24.05.2010 pârâtul este numit şofer 1 pe maşina cu nr. de înmatriculare A urmând să-şi desfăşoare activitatea conform sarcinilor de serviciu(fila13).Potrivit sarcinilor de serviciu pârâtul avea obligaţia potrivit pct.23 de a semnala şeful de coloană atunci când apar depăşiri ale consumului de combustibil iar potrivit pct.25 avea obligaţia de a semna Nota de constatare în parcurs a consumului de combustibil.
La filele 19-20 s-a depus Foaia de parcurs din data de 16.07.2010 pentru cursa Bucureşti-Padova-Bucureşi iar la filele 21-22 s-a depus Foaia de parcurs din data de 08.06.2010 pentru cursa Bucureşti-Huelvo-Bucureşti.
Din decontul cursei din data de 17.06.2010 s-a constatat o depăşire de 445,45 litri de combustibil în valoare de 448 euro(fila 23) iar din decontul din 17.08.2010 s-a constatat o depăşire de combustibil de 331,72 litri în valoare de 344 euro(fila 26).
La dosarul cauzei s-a depus Procesul-verbal de predare-primire a autovehiculul înmatriculat sub nr. A (filele 37-41).
Din probatoriul administrat în cauză, instanţa de judecată constată următoarele:
Potrivit art.270 din C.M. salariaţii răspund în cazul în care au produs angajatorilor un prejudiciu material din vina şi în legătură cu munca sa. Instanţa de judecată constată că pentru antrenarea răspunderii civil-contractuale în cadrul raportului juridic de muncă trebuie întrunite în mod cumulativ următoarele cerinţe:calitatea de salariat, fapta ilicită, prejudiciu, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia. Prin raportare la aceste cerinţe, instanţa constată că pârâtul avea printre obligaţiile menţionate în contractul individual de muncă şi cele referitoare la aducerea la cunoştinţa patronului sau directorului general, în mod operativ, orice neregulă constatată şi, după caz, să ia măsurile de prevenire a pagubelor sau altor probleme negative în limita competenţelor ce i-au fost stabilite iar potrivit sarcinilor de serviciu pârâtul avea obligaţia potrivit pct.23 de a semnala şefului de coloană depăşirile de consum de combustibil iar potrivit pct.25 avea obligaţia de a semna Nota de constatare în parcurs a consumului de combustibil.
Prin raportare la aceste sarcini dar şi la obligaţia de a utiliza combustibil potrivit normativelor stabilite pentru fiecare cursă, instanţa constată că tocmai datorită nerespectării sarcinilor de serviciu s-a produs prejudiciul în patrimoniul societăţii, drept pentru care pârâtul este vinovat de depăşirea consumului de combustibil ce reprezintă un prejudiciu pentru societate şi pe cale de consecinţă va răspunde sub aspect patrimonial. Prejudiciul s-a concretizat în diminuarea patrimoniul societăţii cu suma de 792 euro din care s-a recuperat suma de 376 euro prin plată făcută de pârât. În acest context, instanţa a constatat că prejudiciul este material, efectiv, produs direct în patrimoniul reclamantei iar între fapta săvârşită de pârât, respectiv neîndeplinirea sarcinilor de serviciu şi prejudiciu există raport de cauzalitate, astfel încât, a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele antrenării răspunderii civil-contractuale şi pe cale de consecinţă a admis acţiunea, a obligat pârâtul la plata sumei de 416 euro în vederea acoperirii prejudiciului creat în patrimoniul societăţii.
