Asupra cauzei civile de faţă:
Prin cererea înregistrată la nr. 2065/99/2015, contestatoarea RRR a chemat în judecată pe pârâta PPP solicitând obligarea pârâtei la înregistrarea demisiei fără preaviz formulată la data de 07.03.2015 şi transmisă la 9.03.2015; încetarea raporturilor de muncă.
În motivarea acţiunii se arată că de la data de 20.08.2013 a fost angajata la societatea parata in funcţia de asistent farmacie având un program de munca de 8ore/zi la punctul de lucru E al farmaciei. Începând cu luna ianuarie a anului 2015 atmosfera de lucru la serviciu s-a deteriorat de la o zi la alta, ajungând insuportabila, motiv pentru care încă de la sfârşitul lunii februarie a cerut sa i se aprobe demisia întrucât nu mai putea lucra in astfel de condiţii.
A fost refuzata pe diverse pretexte – i s-a replicat inclusiv faptul ca la inventarul realizat in luna ianuarie a anului 2015 a rezultat un plus la inventar pe care reprezentantul legal al farmaciei a apreciat ca 1-ar avea din produse aduse de dânsa in farmacie.
Arată contestatoarea că după câteva zile, în data de 07.03.2015 s-a desfăşurat o noua inventariere la care a fost solicitata sa participe. A participat si la acest inventar si a formulat din nou cu aceasta ocazie demisia pe care a dorit să o şi depună, fiind refuzată din nou primirea acesteia.
Prin urmare, din nou luni, in data de 09.03.2015 s-a prezentat la punctul de lucru al farmaciei din I si a solicitat sa- i fie primita demisia, dar nici de aceasta data nu a dorit sa i-o înregistreze nimeni. In atare situaţie, a transmis demisia prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire la sediul societăţii din sat …, judeţul … – asa cum este acest sediu consemnat in contractul individual de munca. A solicitat sa îi fie acordata demisia fara preaviz întrucât nu i-au fost achitate drepturile salariale aferente lunii februarie ( nici avans şi nici lichidare).
Dupa câteva zile de la expedierea plicului cu demisia, acesta a fost returnat cu menţiunea „destinatar necunoscut pe raza comunei …”. In aceasta situaţia a transmis demisia si prin adresa de email a societăţii.
La cateva zile după aceasta a primit acasă o convocare prin care i se aduce la cunoştinţa faptul ca, întrucat prin eliberarea RP-urilor, OTC-urilor cat si a produselor para farmaceutice s-a cauzat o diferenţa cantitativ valorica la inventar, este convocata la cercetarea disciplinara. De asemenea, i s-a transmis si decizia de suspendare a contractului nr. 2 din 10.03.2015,având ca temei art. 52, alin.l, lit. a din Codul muncii. Or, in condiţiile in care şi-a prezentat demisia inca din data de 07.03.2015 – lucru ce il poate proba cu martori întrucât i-a fost refuzata înregistrarea demisiei, aceasta cercetare disciplinara este neîntemeiata si nelegala raportat la faptul ca, la data iniţierii cercetării disciplinare nu mai avea calitatea de angajat al societăţii PPP.
Intimata a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea acţiunii contestatoarei ca neîntemeiată şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Precizează intimata că referitor la intenţia contestatoarei de a demisiona doar in data de 10.03.2015, s-au făcut discuţii, aceasta alegând sa-si trimită demisia prin posta. Demisia angajatei a fost comunicata societăţii prin email in data de 18.03.2015.
Precizează ca salariul angajatei, conform contractului individual de munca, se achita pe data de 20 ale lunii.
Demisia angajatei transmisa legal prin email in data de 18.03.2015, nu poate fi încadrata in dispoziţiile art. 81 pct.8 din Legea 53/2003 – Codul Muncii, republicat, deoarece motivul demisiei – acela de neîndeplinire a obligaţiilor de catre angajat, respectiv plata salariului pentru luna februarie 2015- nu era unul temeinic intrucât ziua de plata a salariului era data de 20 a lunii următoare.
Având in vedere faptul ca potrivit contractului individual de munca in cazul demisiei, termenul de preaviz este de 20 de zile, angajata in mod legal a fost cercetata disciplinar, fiind angajata societăţii in perioada cercetării disciplinare. Cercetarea disciplinara s-a încheiat in data de 18.03.2015, când s-a emis si decizia numărul 3 de sancţionare disciplinara cu desfacerea contractului de munca.
Astfel, conform dispoziţiilor Codului Muncii orice demisie care nu este justificata de neîndeplinirea obligaţiilor de catre angajator, urmează a-si produce efecte după împlinirea termenului de preaviz, in cazul de fata după 20 de zile de la înregistrarea acesteia de către angajator.
Solicită să se constate că demisia a fost comunicata societăţii pe data de 18.03.2015, fiind înregistrată in aceeaşi zi sub nr. 19 din 18.03.2015 si având in vedere faptul ca angajatorul nu poate fi acuzat de încălcarea vreunei obligaţii contractuale, era o demisie cu termen de preaviz – de 20 de zile .
În cauză au fost încuviinţate probele cu înscrisuri, audierea a patru martori şi cu interogatoriul intimatei .
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Conform contractului individual de muncă nr. 29/19.08.2013, contestatoarea RRR a fost angajată la PPP în funcţia de asistent farmacie, începând cu data de 20.08.2013.
La punctul H din contract se menţionează că durata timpului de lucru este de 8 ore/zi, 40 ore/săptămână, iar durata concediului anual de odihnă este de 21 zile lucrătoare.
În contractul individual de muncă nu s-a menţionat data la care sunt achitate drepturile salariale, dar din statele de plată depuse la dosar, rezultă că acestea se întocmeau în jurul datei de 20 ale lunii. De altfel, şi martorii R L N, B A D şi P I au declarat că plata drepturilor salariale se făcea în jurul datei de 20 ale lunii.
Potrivit disp. art. 81 alin.1 din Codul Muncii, prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz, iar potrivit aliniatului 5, pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele.
La dosar, la fila 12, reclamanta RRR a depus o cerere de demisie datată 9.03.2015, cerere ce nu cuprinde un numar de înregistrare sau o dovadă că a fost comunicată la acea dată angajatorului.
Mai mult, aşa cum recunoaşte chiar salariata, cererea de demisie comunicată în localitatea …, a fost returnată cu menţiunea destinatar necunoscut.
La fila 16 dosar există dovada comunicării demisiei la angajator prin mail, la data de 18.03.2015.
Contestatoarea a invocat în cererea formulată că înţelege să demisioneze întrucât nu i s-au plătit drepturile salariale aferente lunii februarie 2015.
Având în vedere data comunicării la angajator, 18.03.2015 , şi data stabilită pentru plata drepturilor salariale ( 20 ale lunii), instanţa reţine că în mod corect a susţinut intimata că în speţă nu sunt aplicabile disp. art. 81 alin.8 Codul Muncii privind demisia fără preaviz.
Pentru considerentele expuse , se reţine că sunt neîntemeiate cererile privind obligarea intimatei la înregistrarea demisiei fără preaviz formulată la data de 7.03.2015 şi încetarea raporturilor de muncă în conformitate cu această demisie.
