Prin cererile adresate acestei instanţe şi înregistrate sub nr.1333/2.03.2009, 1479/6.03.2009, 1884/25.03.2009, 1852/24.03.2009, 1491/6.03.2009, 1482/110/6.03.2009, SC S. SA Bacău a fost chemată în judecată solicitându-se obligarea acesteia la recunoaşterea grupei I de muncă pentru perioada 1.09.1992-01.04.2001 (pentru reclamanta I.E.), 18.09.1980-28.03.2005(pentru reclamanta L.M.), 14.11.1980-31.12.1990 (pentru reclamanta M.G.), 16.10.1978-1.10.1980 şi 1.01.1988-31.12.1989 (pentru reclamanta T.L.), 1.0.1992-3.06.2002 (pentru reclamantul S.C.), 8.08.1991-31.12.2002 şi 7.02.2003-28.03.2005 (pentru reclamantul C.I.).
În motivarea cererilor lor, reclamanţii au arătat că au fost angajaţii pârâtei în perioadele menţionate, ocupând posturi de electrician, gestionar, inginer chimist, operator chimist, lăcătuş mecanic, şofer şi că în aceste perioade au lucrat în condiţii grele de muncă, într-un mediu toxic, având în vedere obiectul de activitate al pârâtei, respectiv producerea de îngrăşăminte chimice, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de O. nr.50/1990 pentru acordarea grupei I de muncă.
Motivând în drept acţiunea, reclamanţii a invocat dispoziţiile Ordinului nr.50/1990, dispoziţiile art.248 alin.(1) şi(3) din L.nr.53/2003 iar în dovedirea susţinerilor lor au depus la dosar înscrisuri, şi au solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtei precum şi a probei cu expertiză chimică, efectuată în cauză de d-na P.C., specialist judiciar din cadrul Biroului de Expertize Tehnice şi Contabile de pe lângă Tribunalul Brăila (f.46-223).
Acţiunile sunt legal scutite de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar potrivit dispoziţiilor art.285 Codul muncii.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Prin încheierea din 22.05.2009 instanţa a dispus conexarea cauzelor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat că cererile sunt întemeiate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Astfel cum s-a consemnat în cărţile de muncă depuse la dosar, reclamanţii au fost angajaţii ai SC S. SA Bacău în perioadele 1.09.1992-01.04.2001 (reclamanta I.E.), 18.09.1980-28.03.2005(reclamanta L.M.), 14.11.1980-31.12.1990 (reclamanta M.G.), 16.10.1978-1.10.1980 şi 1.01.1988-31.12.1989 (reclamanta T.L.), 1.0.1992-3.06.2002 (reclamantul S.C.), 8.08.1991-31.12.2002 şi 7.02.2003-28.03.2005 (reclamantul C.I.), având funcţiile de electrician, gestionar, inginer chimist, operator chimist, lăcătuş mecanic, conducător auto.
Concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză sunt categorice şi nu au fost combătute de către pârâtă printr-o probă de aceeaşi valoare: pentru reclamanţi, care au lucrat pe toată platforma SC S. SA Bacău, în locuri de muncă ce au fost încadrate în grupa I de muncă potrivit Deciziei nr.39/3.02.1997 se impune acordarea acestei grupe de muncă deoarece s-au expus la aceleaşi noxe şi pericole ca şi ceilalţi salariaţi cărora li s-a recunoscut această grupă, timpul de lucru în aceste condiţii fiind de 100%.
Angajatorul avea obligaţia să includă în contractul colectiv de muncă şi respectiv contractele individuale de muncă „condiţii deosebite de muncă” şi a făcut-o în ambele, dar nu a ţinut cont la acordarea grupei de mediul în care lucrează în concret reclamanţii, acordându-li-se grupa de muncă strict după profesie.
Concluzionează expertul arătând că afectarea sănătăţii organismului în prezenţa acestor factori nocivi – fizici, chimici sau biologici, precum şi mecanismul de acţiune al acestora asupra organismului, zilnic pe durata anilor, constituie, chiar şi numai aceasta, factor pentru atribuirea grupei I de muncă, mai ales că, oricâte măsuri s-ar lua, este imposibilă îndepărtarea nocivităţii acestora în spaţiul în care sunt folosiţi.
În consecinţă, instanţa a constatat aplicabile dispoziţiile ordinului nr. 50 din 5 martie 1990 pentru precizarea locurilor de munca, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de munca în vederea pensionării, care are în vedere perioada lucrată după data de 18.03.1969 până la intrarea în vigoare a ordinului şi în continuare (pct.13).
Potrivit acestui act normativ, beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de munca, potrivit celor menţionate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
Beneficiază, de asemenea, de aceleaşi drepturi personalul muncitor din construcţii-montaj sau din alte activităţi, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I şi II de munca (pct.3).
Încadrarea în grupele I şi II de munca se va face în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condiţiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activităţile, meseriile, funcţiile) prevăzute în aceste grupe depăşeşte nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecţie a muncii (pct.4).
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de munca se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de munca concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.) (pct.6).
Încadrarea în grupele I şi II de munca se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze în aceste locuri cel puţin 50%, iar pentru grupa II, cel puţin 70% din programul de lucru (pct.7).
Locurile de muncă în condiţii deosebite au avizul Inspectoratului Teritorial de Muncă, menţionându-se că acordarea grupei de muncă se face în concordanţă cu grupa de muncă a secţiei sau instalaţiei unde îşi desfăşoară salariatul activitatea, indiferent de funcţie, meserie, conform Deciziei 39/3.02.1997 a S. SA.
Prin urmare, acţiunile reclamanţilor au fost admise, astfel cum au fost formulate.
