Prin sentinţa nr. 2456/CA/2011 pronunţată de Tribunalul Bihor, s-a admis excepţia de nelegalitate formulată de către reclamanta INSTITUŢIA PREFECTULUI împotriva pârâtului CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI S. şi împotriva pârâtului PRIMARUL COMUNEI S..
S-a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către intervenienta H. F. în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI S. şi PRIMARUL COMUNEI S..
S-a constatat nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local al Comunei S. nr. 58/2010 privind aprobarea Organigramei şi a Statului de funcţii pentru funcţiile publice şi personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului Comunei S., raportat la prevederile OUG nr. 63/2010, ale Legii nr. 188/1999. pe cale de consecinţă s-a dispus anularea Dispoziţiei Primarului Comunei S. nr. 34/01.04.2011 privind eliberarea d-nei H. F. din funcţia publică de referent contabil şi reintegrarea intervenientei în funcţia deţinută anterior şi obligat pârâtul Primarul Comunei S. să plătească intervenientei drepturile salariale la care ar fi fost îndreptăţită, începând cu data de 01.04.2011 şi până la reintegrarea sa efectivă în funcţie.
Pentru a hotărî astfel , instanţa a reţinut că :
La data de 16.08.2010, Consiliul Local al Comunei S. a adoptat HCL nr. 58/2010, prin care a aprobat Organigrama şi Statul de funcţii pentru funcţiile publice şi personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului Comunei S.. Temeiul juridic avut în vedere la adoptarea actului administrativ a fost art. III şi VI din OUG nr. 63/2010.
OUG nr. 63/2010 prevede, la art. III, obligativitatea autorităţilor administrative publice locale de a se încadra în numărul maxim de posturi determinat potrivit anexei , care face parte integranta din ordonanţa de urgenta.
Pentru reducerea cheltuielilor de personal si încadrarea în numărul maxim de posturi prevăzut, ordonatorii de credite ai bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, pot reduce numărul de posturi finanţate si, respectiv, pot disponibiliza, în condiţiile legii, personalul aferent.
Prin urmare, acest act normativ a stabilit că pentru o comună cu un număr de locuitori cuprins între 1.501 şi 3.000, cum este comuna Sârbi , numărul minim de posturi este de 17, iar cel maxim este de 22. Având în vedere că numărul de locuitori ai comunei este de 2.666 (spre limita maximă a intervalului stabilit), numărul maxim de posturi a fost calculat în mod corect de către pârât ca fiind 22.
Din nota de fundamentare a hotărârii contestate rezultă că numărul total de posturi la data efectuării reorganizării era de 20 din care 2 posturi de demnitari, 7 funcţii publice şi 8 personal contractual. Acest număr se încadra în numărul maxim prevăzut de OUG nr. 63/2010.
Cu toate acestea, prin Organigrama aprobată prin HCL nr. 58/2010 au fost reduse un număr de 3 posturi şi s-au înfiinţat un număr de 8, rezultatul fiind : 2 posturi de demnitari, 10 funcţii publice şi 10 personal contractual. Deci au fost reduse 3 posturi şi înfiinţate altele 5.
Motivarea unei astfel de reorganizări a fost încadrarea în dispoziţiile OUG nr. 63/2010.
Instanţa constată că OUG nr. 63/2010 , prin art. III, vizează numai stabilirea numărului de posturi din aparatul de specialitate al primarului , respectiv limite minime şi maxime, fără a avea dispoziţii privind structura organizatorică a acestui aparat, ce fel de funcţii sau posturi contractuale trebuie să aibă .
Faţă de reglementarea menţionată, instanţa apreciază că aceasta nu poate sta ca temei juridic pentru reorganizarea efectuată de către pârâtul Consiliul Local al Comunei S., atât timp cât comuna S. nu depăşea numărul maxim de posturi prevăzut.
Cererea reclamantei este întemeiată şi sub aspectul reorganizării aparatului de specialitate al primarului prin reducerea funcţiei publice de referent contabil şi înfiinţarea în acelaşi timp a funcţiei contractuale de inspector contabil , astfel cum rezultă din statul de funcţii şi organigrama aprobată, actele care au stat la baza aprobării HCL nr. 58/2010.
Astfel , văzând dispoziţiile art. 2 alin. 3 lit. e) şi art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999, instanţa constată că gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare sunt activităţi desfăşurate de funcţionarii publici, deoarece implică exercitarea prerogativelor de putere publică, personalul contractual putând desfăşura doar activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii si de deservire, pază, sau alte activităţi care nu implică prerogative de putere publică.
În aceste condiţii, funcţia publică de referent contabil nu putea fi desfiinţată şi înfiinţat în acelaşi timp un post contractual, cu atribuţii în domeniul gestionării resurselor financiare.
Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa apreciază că modificarea condiţiilor de studii , din studii medii în studii superioare, pentru desfăşurarea activităţii de gestiune a resurselor financiare, a fost făcută în mod cu totul arbitrar şi nelegal.
Referitor la încălcarea art. 100 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 susţinută de către reclamantă, „în cazul reorganizării activităţii prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituţia publică nu poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru o perioada de un an de la data reorganizării”, instanţa apreciază că în cauză a avut loc o modificare a condiţiilor de studii, ceea ce presupune o nouă funcţie publică pe care să o ocupe o altă persoană corespunzătoare deţinătoare a studiilor solicitate. Însă pentru aceleaşi argumente arătate mai sus, respectiv faptul că gestionarea resurselor financiare implică exercitarea prerogativelor de putere publică , şi implicit modificarea arbitrară a condiţiilor de studii, instanţa constată că pârâtul a încălcat şi prevederile art. 100 alin. 5, practic acesta înfiinţând un post contractual cu atribuţii similare.
În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prealabile adoptării hotărârii, susţinerile reclamantei sunt neîntemeiate, deoarece potrivit art. 44 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, dacă raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum si de raportul comisiei de specialitate a consiliului nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se considera implicit favorabile. Prin urmare, lipsa lor nu poate duce la anularea hotărârii adoptate de consiliul local.
Pentru considerentele arătate, instanţa va admite cererea reclamantei Instituţia Prefectului , în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, şi va dispune constata nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local al Comunei S. nr. 58/2010 privind aprobarea Organigramei şi a Statului de funcţii pentru funcţiile publice şi personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului Comunei S., raportat la prevederile OUG nr. 63/2010 şi ale Legii nr. 188/1999.
Pentru aceleaşi motive, instanţa va admite şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către intervenienta Hava Floare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, cu privire la Dispoziţia Primarului Comunei S. nr. 34/01.04.2011 privind eliberarea d-nei H. F. din funcţia publică de referent contabil, instanţa reţine următoarele:
Dispoziţia Primarului Comunei S. nr. 34/01.04.2011 privind eliberarea d-nei H. F. din funcţia publică de referent contabil a fost emisă în temeiul HCL nr. 58/2010, ca urmare a desfiinţării postului deţinut de către aceasta.
Conform prevederilor actului contestat, art. 99 lit. b şi alin. 3 din Legea nr. 188/1999, începând cu data de 01.04.2011 d-na H. F. a fost eliberată din funcţie ca o consecinţă a reducerii personalului ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public.
Pentru aceleaşi argumente expuse anterior, instanţa apreciază că reducerea postului intervenientei a fost efectuată cu nerespectarea prevederilor legale, chiar în mod arbitrar.
Din actele dosarului, rezultă că nu s-a acordat intervenientei nici perioada de preaviz prevăzută de art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, încălcându-se şi drepturile intervenientei de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv reducerea timpului de lucru, punerea la dispoziţia acesteia a posturilor vacante, comunicarea listei funcţiilor vacante emisă de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Pentru aceste motive, constatând multiplele încălcări ale legislaţiei în domeniul funcţiei publice, instanţa va admite cererea reclamantei , în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 , şi pe cale de consecinţă va dispune anularea Dispoziţiei Primarului Comunei S. nr. 34/01.04.2011 privind eliberarea d-nei H. F. din funcţia publică de referent contabil.
Pentru aceleaşi motive, în temeiul art. 55 C.p.c. coroborat cu art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanţa va admite şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta .. De asemenea, în temeiul art. 104 din Legea nr. 188/1999, instanţa va dispune reintegrarea intervenientei în funcţia deţinută anterior de referent contabil în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei S. şi va obliga pârâtul Primarul Comunei S. să plătească intervenientei drepturile salariale la care ar fi fost îndreptăţită, începând cu data de 01.04.2011, dată la care i-a fost comunicată dispoziţia de eliberare din fucnţie, şi până la reintegrarea sa efectivă în funcţie.
În baza art. 274 C.p.c., instanţa va respinge cererea intervenientei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, constatând că aceasta nu a depus la dosar nici un înscris din care să rezulte efectuarea unor astfel de cheltuieli, acţiunea sa fiind scutită de plata taxei de timbru.
Definitivă şi irevocabilă prin anularea recursului prin Decizia nr. 1440/2012 a Curţii de Apel Oradea
