Constată că reclamanţii GG şi GO, soţ şi soţie, au promovat împotriva pârâtului, fost ginere, o acţiune în revendicare şi o acţiune privind accesiunea imobiliară asupra unor construcţii edificate de către pârât pe terenul lor .
Pârâtul prin reconvenţionala a solicitat să se constatate că este proprietarul prin uzucapiune al casei construite de către reclamanţi în care a locuit cu fiica reclamanţilor, un drept de superficie asupra terenului corespunzător acestei case, să se constate că este proprietarul prin edificare a unor construcţii ridicate împreună cu soţia sa pe terenul reclamanţilor şi un drept de superficie referitor la terenurile pe care sunt amplasate aceste construcţii .
Reclamantul GG în dosarul 385/2012 a solicitat să se constate calitatea sa de proprietar asupra unei case, grajd, bucătărie, beci, magazie de lemne, edificate înaintea căsătoriei fiicei sale cu pârâtul .
Pârâtul , prin cererea de intervenţie în interes propriu a solicitat să se constate că el este proprietarul acestei construcţii edificate de către reclamant prin efectul uzucapiunii de 30 de ani .
Dosarul 385/260/2012 a fost conexat la dosarul 3059/260/2011.
Acţiunea principală, reconvenţionala şi cererea de intervenţie au fost legal timbrate .
În fapt, cei doi reclamanţi iniţial , GG şi GO, soţ şi soţie, sunt proprietarii unui teren situat în comuna Poduri, conform actului notarial 589 / 1959 .
Pe acest teren , s-a dovedit în cauză că cei doi reclamanţi au edificat o casă în 1969,cu beci şi o bucătărie situate pe terenul pentru care s-a dovedit cu act că reclamanţii sunt proprietari .
Din interogatoriul reclamanţilor şi expertiza construcţii se poate trage concluzia că la data mutării pârâtului în gospodăria reclamanţilor, respectiv după căsătoria religioasă a acestuia cu fiica reclamantului , reclamanţii aveau edificate casa, beciul şi o bucătărie,restul construcţiilor identificate în prezent au fost edificate de către pârât.
Pârâtul s-a căsătorit cu fiica reclamanţilor şi a locuit după 1979 când s-a oficiat logodna acestora , în casa edificată în 1969.
Soţia pârâtului a decedat, pârâtul rămânând să locuiască şi după decesul acesteia, în aceste imobile .
După promovarea acţiunii iniţiale, a decedat şi reclamanta GO, în cauză, fiind introdusă fiica acesteia, CS,în calitate de reclamantă.
Pârâtul în timpul cât a convieţuit cu soţia sa, a edificat pe terenul reclamanţilor mai multe construcţii, respectiv :un garaj,grajd,extindere bucătărie, extindere locuinţă, terasă,magazie,pătul,camping,şopron, alee beton,gard la drum şi la vecinătatea cu AI şi poartă metal.
Pentru aceste construcţii, pârâtul a obţinut în parte, autorizaţii de construcţie şi a plătit impozite ulterior la primăria comunei Poduri.
În timpul convieţuirii cu soţia, pârâtul, cu acceptul socrului său şi-a trecut la rolul agricol întreaga gospodărie, respectiv construcţiile edificate de el şi construcţiile edificate de către socrul său .
După moartea soţiei pârâtului, relaţiile de familie ale socrului şi ginerelui său s-au deteriorat, astfel încât în prezent pârâtul se află în litigiu cu fostul socru şi cumnata sa, cu privire la proprietatea acestei gospodării.
În cauză, pârâtul reconvenţional a solicitat şi c/v producţiei de viţă de vie la care a renunţat pe parcursul derulării procesului, fapt pentru care, instanţa va respinge acest capăt de cerere al reconvenţionalei ca rămasă fără obiect.
În prezenta cauză, s-a formulat şi instrumentat un probatoriu , interogatoriu şi testimonial legat de posesia bunurilor edificate de către reclamant .
Acesta a recunoscut la interogatoriu că a lăsat casa pârâtului şi fiicei sale decedate pentru a locui în ea dar că nu le-a oferit aceste construcţii ca dar de nuntă .
La dosar nu s-au depus înscrisuri care să justifice o altă stare de fapt cu privire la imobilele aparţinând reclamantului .
Martorii în cauză, arată că pârâtul împreună cu soţia acestuia au locuit în casa tatălui, respectiv socrului începând cu 1979, odată cu oficierea căsătoriei religioase a pârâtului cu fiica reclamanţilor şi că au edificat o serie de construcţii în gospodăria tatălui, respectiv socrilor pârâtului .
Conform obiceiului din acea vreme, reclamanţii au trecut terenurile în rolurile copiilor, fără însă a se putea aprecia în accepţiunea instanţei că această schimbare de rol agricol întruneşte elementele posesiei sub aspectul uzucapiunii de 30 de ani .
Nu există nici o dovadă la dosar rezultată din acte , din interogatoriu sau din declaraţiile martorilor care să poată fi apreciată ca întrunind elementele posesiei sub aspectul uzucapiunii de 30 de ani .
Pârâtul reconvenţional a avut elementul corpus al posesiei şi a efectuat acte materiale de folosire cu privire la construcţiile reclamantului, însă elementul intenţional animus nu a fost dovedit,astfel încât nu se poate reţine faptul că pârâtul a stăpânit pentru sine.
Situaţia este una clasică în care părinţii locuiesc împreună cu fiica şi cu ginerele punându-le la dispoziţie o construcţie , lăsându-i să-şi facă îmbunătăţiri la această construcţie, obligându-i în egală măsură să plătească dările legale , impozite pentru aceste bunuri , fără însă a exista o intenţie clară de transmitere a proprietăţii .-
Nici în cauza de faţă, această intenţie de transmiterea proprietăţii nu s-a dovedit în mod expres fapt pentru care instanţa apreciază că pârâtul împreună cu soţia sa decedată au stăpânit bunurile reclamantului , au adus îmbunătăţiri acestor bunuri şi au edificate alte construcţii pe terenul proprietatea necontestată a reclamanţilor , fapt care nu dă însă dreptul pârâtului la obţinerea proprietăţii pe baza uzucapiunii de 30 de ani ci doar la o despăgubire echitabilă pentru construcţiile edificate şi îmbunătăţirile făcute
În cauză au fost efectuate expertize topo şi construcţii care identifică terenul, construcţiile edificate de reclamant şi cele edificate de către pârât.
Expertul constructor a stabilit valoarea tuturor construcţiilor, inclusiv a celor edificate de pârâtul reconvenţional.
Din interogatoriu, martori şi expertiză, rezultă că pârâtul a edificat un garaj,grajd,extindere bucătărie, extindere locuinţă,pătul, camping,alee beton,şopron,terasă şi gard la drum şi la vecinătate şi poartă metal.
La interogatoriu, reclamanţii recunosc edificarea acestor bunuri de către pârât care a fost dovedită şi prin declaraţiile martorilor iar expertul constructor a arătat anul de construcţie al imobilelor ca fiind în perioada în care pârâtul convieţuia cu soţia sa.
Sub aspectul acţiunii principale de revendicare se poate aprecia că reclamanţii prezenţi sunt proprietarii suprafeţei de teren de 562, 27 m.p. identificată de către expertul topograf Timaru Mihai pe care se află construcţii edificate de către pârât.
Acţiunea este a proprietarului neposesor, împotriva posesorului neproprietar .
Proprietatea reclamantului se justifică cu contractul de vânzare cumpărare din 1959,pârâtul nearătând în mod expres un drept de proprietate asupra terenului.
Faţă de această situaţie, instanţa va admite acţiunea reclamantului şi va obliga pe pârât să lase reclamantului suprafaţa indicată de expertul Timaru în deplină proprietate şi liniştită ă posesie , conform art. 480 s.u. c.c.
Faţă de acţiunea reclamantului GG de constatarea calităţii sale de proprietar prin edificare , conform art. 111 cod pr.civilă, instanţa va constata pe baza probatoriului instrumentat că acesta a edificat pe terenul a cărui proprietar este conform contractului de vânzare cumpărare din 1959, o gospodărie, compusă din casă cu beci şi bucătărie .
Reclamantul GG a solicitat în cererea sa de constatarea proprietăţii prin edificare în dosarul 385/260/2012 mai multe imobile, însă din probatoriul administrat în cauză rezultă că numai aceste două imobile au fost edificate de către el, celelalte, raportat la interogatoriu, declaraţiile martorilor şi anul de construcţie rezultat din expertiză, au fost edificate de către pârât.
Reclamantul, în acţiunea introductivă a solicitat să îi fie recunoscută calitatea de proprietar pe baza accesiunii imobiliare asupra tuturor construcţiilor edificate de pârâtul reconvenţional, acceptând despăgubirea acestuia şi faptul că pârâtul a fost un constructor de bună credinţă .
Din probatoriul cauzei rezultă în mod indubitabil că pârâtul reconvenţional a edificat o serie de construcţii pe terenul reclamantului , construcţii evidenţiate anterior.
Ca proprietari de teren, reclamanţii au dreptul raportat la art. 489 şi următoarele din codul civil de a obţine imobilele edificate de către pârât cu bună credinţă pe terenul lor,dar cu dreaptă despăgubire.
Buna credinţă a fost recunoscută de reclamant prin acţiunea introductivă iar dreapta despăgubire a fost stabilită prin expertiza construcţii ca urmare a evaluării de către expertul Chitroceanu Nelu a bunurilor imobile edificate de către pârâtul reconvenţional pe terenul reclamanţilor.
În consecinţă, instanţa va constata că reclamanţii sunt proprietarii pe baza accesiunii imobiliare asupra tuturor construcţiilor edificate de către pârât şi de asemenea va obliga pe reclamanţi către pârât la plata c/v acestor construcţii , valori stabilite de către expertul constructor Chitroceanu Nelu şi necontestate de către părţi .
Pârâtul reconvenţional în dosarul 385/2012 a formulat si cerere de intervenţie in interes propriu în sensul că el este proprietarul construcţiilor edificate de către reclamanţi înainte de căsătoria sa cu fiica acestora , cerere ce va fi respinsă în parte de către instanţă ca nefondată , întrucât s-a admis cererea reclamanţilor privind constatarea calităţii de proprietar ai acestora asupra imobilelor arătate,casă cu beci şi bucătărie .
Pe cale de consecinţă , instanţa va respinge reconvenţionala pârâtului privind dreptul său de proprietate atât asupra construcţiilor edificate de către reclamanţi înaintea mariajului său cât şi cu privire la dreptul de superficie al pârâtului asupra terenului reclamanţilor ocupat de construcţiile edificate de către aceştia, cu privire la construcţiile edificate de către pârât şi cu privire la servitutea de trecere a pârâtului pe terenul reclamantului la imobilele edificate de către acesta.
Va admite reconvenţionala pârâtului şi va stabili calitatea sa de proprietar cu privire la imobilele construcţii edificate de către acesta pe terenul reclamanţilor în perioada cât a convieţuit cu fiica acestora .
Valoarea imobilelor edificate de către pârât a fost stabilită de către expertul Chitroceanu Nelu la valoarea actuală , sumă la care instanţa va obliga la plată pe reclamanţi, către pârâtul constructor de bună credinţă şi care reprezintă suma de 75221 lei ,respectiv suma stabilită de expertul construcţii din care s-a scăzut valoarea casei din 1969,celelalte construcţii evaluate de către expert dovedindu-se că au fost edificate de către pârât.
Ambele părţi au avut apărători în cauzăm, au plătit onorar de expert, taxe de acţiune , respectiv reconvenţională şi intervenţie.
Onorariul apărătorului reclamanţilor conform chitanţei la dosar este de 21.000 lei iar a pârâtului de 3.500 lei .
Instanţa raportat la art. 451 al. 1 şi 2 Cod pr. civilă va reduce cheltuielile privind onorariul de apărător al reclamantului , dovedit cu chitanţa la dosar, la valoarea onorariului apărătorului pârâtului, motivat de faptul că cele două onorarii sunt vădit disproporţionate iar în ceea ce priveşte dificultatea cauzei şi activitatea desfăşurată de cei doi apărători se apreciază o activitate similară .
Instanţa va obliga pe pârât către reclamant la diferenţa acestor cheltuieli de judecată ce se ridică la suma de 1222 lei, sumă care implică onorariu apărător identic 3500 lei pentru fiecare parte, precum şi cheltuielile efective făcute de fiecare parte ce au fost contabilizate de către instanţă.
