Prin Sentinţa civilă nr.5116/19.10.2009 pronunţată în dosarul nr. 4729/311/2009 Judecătoria Slatina s-a pronunţat astfel ,
, Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată din oficiu de către instanţa de judecată.
Respinge capătul de cerere formulat de către reclamanţii D.O.C., I.E.O. şi I.S.G. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul
Slatina prin Primar, având ca obiect revendicare, ca fiind introdus de persoane fără calitate procesuală activă.
Respinge capătul de cerere formulat de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Slatina prin Primar, având ca
obiect despăgubiri, ca neîntemeiat.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Slatina, ca
fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă ,,
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut următoarele
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele :
La data de 25.05.2009 s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe de judecată sub nr. 4729/311/2009 cererea de chemare în
judecată formulată de către reclamantii D.O.C., I.E.O. şi I.S.G. în contradictoriu cu paratii MUNICIPIUL SLATINA PRIN PRIMAR
şi CONSILIUL LOCAL SLATINA, PRIN PRIMAR, prin care solicită:
1.obligarea pârâtelor la a le lăsa în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de teren de 7000 de m.p. situată în
Slatina, , judeţul Olt, împreună cu construcţiile ce au fost demolate, imobil expropriat prin decretul nr. 377/1976 sau
plata în echivalent bănesc a acestui imobil,
2.obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces.
În motivarea în fapt a cererii reclamanţii au arătat că terenul în suprafaţă de 7000 m.p. a aparţinut bunicului lor V.N.,
conform recensământului agricol pe anul 1941 şi a fost expropriat şi trecut în proprietatea statului prin Decretul de
expropriere nr. 377/1976.
La acea vreme imobilul se compunea din 655 m.p. teren curte, 5000 m.p. teren arabil, 445 m.p. teren vie, locuinţă în
suprafaţă de 150 m.p. şi magazie în suprafaţă de 25 m.p.
Precizează reclamanţii că sunt moştenitori ai numitului V.N conform certificatului de moştenitor nr. 69/2001, în care se
precizează că moştenitori sunt I.C.P. şi D.O.C. I.C.P. a decedat la data de 05.09.2008, rămânând ca moştenitori reclamanţii
I.E.O.şi I.S.G..
Învederează reclamanţii instanţei că de-a lungul timpului s-au întreprins toate demersurile legale către pârâţi pentru a
intra în posesia terenului ori plata în echivalent bănesc, dar acest lucru nu a fost posibil.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoz. art. 480, 483 şi urm. C.civil.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar în mai multe etape.
În conformitate cu disp. art. 112 pct. 5 C.pr. civ., reclamantul a anexat la cerere, în copie, următoarele înscrisuri:
certificat de deces al luiV.N., certificat de deces al lui I.C.P., certificat de naştere şi carte de identitate al lui
D.O.C.certificat de naştere şi carte de identitate a luiI.S.G. , certificat de naştere şi carte de identitate a lui I.E.O.,
adresă fără număr şi dată emisă de Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă Slatina, recesământ agricol din anul
1941, certificat de calitate de moştenitor nr. 69/25.10.2001 (filele 6-13).
În şedinţa publică din data de 31.08.2009, pârâtul Municipiul Slatina prin Primar a depus întâmpinare, prin care a
solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi totodată a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului
Consiliul Local Slatina prin Primar. În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că imobilul revendicat de către reclamanţi
a trecut în proprietatea statului de la numitul Viişoreanu Nicolae, prin Decretul de expropriere nr. 377/1976, astfel încât
reclamanţii nu mai sunt proprietarii acestui imobil ce a fost pierdută prin expropriere.
Învederează instanţei că reclamanţii au formulat o notificare întemeiată pe Legea 10/2001, prin care au solicitat
restituirea în natură a suprafeţei de 715 m.p. situată în Slatina, str. A.I. Cuza nr. 97, ce a fost soluţionată prin
dispoziţia Primarului Slatina nr. 3421/2005 şi nr. 4128/2004, prin care s-a restituit în natură suprafaţa de 105 m.p., iar
pentru diferenţa de 610 m.p. au fost acordate măsuri reparatorii, în condiţiile legii speciale. Împotriva acestor dispoziţii
reclamanţii nu au formulat vreo cale de atac.
Totodată, mai arată pârâtul că reclamanţii au mai formulat şi o altă cerere de restituire pentru terenul din Slatina, , în
condiţiile Legii 247/2005, cerere care a fost respinsă de către Comisia Judeţeană Olt de aplicare a Legii fondului Funciar,
prin hotărârea nr. 342/001.02.2007, hotărâre care de asemenea nu a fost contestată de către reclamanţi. Precizează că prin
formularea prezentei acţiuni, reclamanţii încearcă să eludeze prevederile legilor speciale în materia restituirilor.
Mai învederează instanţei faptul că potrivit Codului civil nu este posibil ca obiectul revendicării să fie înlocuit cu alte
bunurim de valoare egală sau prin compensare bănească, astfel încât cererea reclamanţilor de despăgubire cu contravaloarea
imobilului expropriat nu are temei legal.
De asemenea, precizează că imobilul teren revendicat de reclamanţi au fost edificate obiective de utilitate publică,
respectiv blocuri, trotuare, străzi etc.
La întâmpinare, pârâta a anexat în copie următoarele înscrisuri: hotărârea nr. 348/01.02.2007 a Comisiei Judeţene Olt
pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, adresa nr. 16107/01.07.2009 emisă de Primăria Municipiului
Slatina, recesământ agricol pe anul 1941, dispoziţia nr. 4128/25.03.2004, dispoziţia nr. 3421/02.02.2005, notificare pe
Legea 10/2001 din data de 07.03.2001,
Cauza a fost amânată succesiv la termenul de judecată de astăzi, pentru când au fost efectuate actele procedurale
menţionate în practicaua prezentei hotărâri.
Analizând probele administate în prezenta cauză instanţa reţine urmatoarele:
I. În ceeea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor invocată, instanţa reţine faptul că
aceştia nu au calitate procesuală activă.
Potrivit art. 480 C,civ. ,, Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucu¬ra şi dispune de un lucru în mod exclusiv
şi absolut, însă în limitele determinate de lege,,
Acţiunea în revendicare este o acţiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului cere constatarea
calităţii sale de proprietar şi restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Calitatea procesuală activă presupune o identitate între persoana ce se pretinde proprietar şi cea a reclamantului.
Din conţinututul cererii reiese că reclamanţii se pretind proprietari în baza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Astfel din recesemânântul agricol din anul 1941 întocmit pe numele autorului reclamanţilor, respectiv V.N. coroborat cu
Decretul de expropriere nr. 377/1976 rezultă faptul că numitul V.N. a fost proprietar asupra unei suprafeţe totale de teren
de cca 7000 de m.p. situată în municipiul Slatina, din care 3000 de m.p. – curte şi 4000 de m.p. – grădină pe care era
amplasate o casă – locuinţă şi o magazie.
Prin Decretul de expropiere nr. 377/1976 privind construirea unor obiective de utilitate publică întregul imobilul sus –
menţionat alcătuit din teren şi construcţii a fost expropriat iar proprietarul a fost despăgubit atât pentru teren cât şi
pentru construcţii.
Ulterior, construcţiile de pe acest teren au fost demolate iar pe terenul respectiv au fost ridicate mai multe blocuri de
locuinţe.
Prin certificatul de calitate de moştenitor nr. 69 emis la data de 25.10.2001 de către B.N.P. V.T din Slatina s-a stabilit
calitatea de moştenitor a reclamantului D.O.C. şi a lui I.C.P. ce a decedat având ca moştenitori legali pe reclamanţii
I.E.O. şi I.S.G.
Prin notificarea nr. 437 din 08.03.2001 întocmită în baza Legii nr. 10/2001 reclamantul D.O.C. şi I.C.P. au solicitat
restituirea în natură doar a suprafeţei de teren de 715 m.p ce face parte din suprafaţa totală expropriată situată în
Slatina
Prin Dispoziţia Primarului Municipiului Slatina nr. 4128/25.03.2004, s-a admis în parte această cerere în sensul că s-a
dispus restituirea în natură doar a unei suprafeţe de teren de 105 m.p. iar pentru restul de teren urma să se acorde
despăgubiri băneşti printr-o altă dispoziţie a primarului.
Prin dispoziţia Primarului Muncipiului Slatina nr. 3421/02.11.2005 s-a respins cererea de restituire în natură a suprafeţei
de 610 m.p. sus-menţionată şi a construcţiei de pe acest teren pe motivul că pe acest teren au fost construite blocuri de
locuit şi alte investiţii publice iar construcţia a fost demolată. Totodată s-a propus acordarea de despăgubiri în
condiţiile legii 10/2001 pentru acest teren şi construcţie.
În anul 2005 reclamantul reclamantul D.O.C. şi I.C.P au formulat şi o cerere în temeiul legilor fondului funciar ca urmare
a intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 cu privire la suprafaţa de teren de 0,5385 ha ce facea parte din terenul
expropriat, cerere care a fost respinsă de către Comisia Judeeţană Olt pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra
Terenurilor prin Hotărârea nr. 348/01.02.2007 pe motivul că această suprafaţă a fost expropriată şi nu face obiectul
legilor fondului funciar.
De precizat faptul că reclamanţii nu au pretins şi nici nu a făcut dovada faptului că aceste acte ale autorităţilor publice
au fost atacate în cadrul procedurilor speciale prevăzute de Legile fondului funciar sau Legii 10/2001.
Mai reţine instanţa faptul că reclamanţii nu au pretins şi nici nu făcut dovada faptului că au atacat dispoziiţiile
autorităţilor publice prin care s-a expropriat acest imobil sau prin care s-au acordat despăgubirile în temeiul Decretului
de expropriere pentru imobilul expropriat.
Astfel exproprierea s-a produs cu toate consecinţele prevăzute de lege respectiv pierderea proprietăţii întregului imobil
sus-menţionat de către fostul proprietar Viişoreanu Nicolae şi trecerea acestui imobil în proprietatea statului.
Intrarea în vigoare a Legii 18/1991 şi a Legii nr. 10/2001 în speţa de faţă, nu a condus la renaşterea dreptului de
proprietate asupra imobilului expropiat în persoana moştenitorilor fostului proprietar V.N., ci a dat doar dreptul acestor
moştenitori la reconstituirea unui drept de proprietate fie prin restiuirea în natură a acestui imobil dacă acest lucru
este posibilă, fie la acordarea unor despăgubiri în cadrul procedurile speciale prevăzute de Legea 10/2001.
Aşadar reconstituirea dreptului de proprietate pentru un imobil expropiat nu înseamnă faptul că în perioada dintre data
expropierii şi data formulării cererii în revendicare persoana reclamantă a fost şi este considerată de Legea 10/2001
proprietară a imobilului, ci faptul că statul român a apreciat că aceste măsuri de expropiere au fost abuzive şi astfel,
în cadrul unor proceduri speciale, a acordat posibilitatea formulării unor cererii de reconstituire a dreptului de
proprietate cu respectarea unor termene şi condiţii impuse de această lege.
Astfel, expropierea efectuată prin Decretul de expropiere nr. 377/1976 în vederea construirii unor obiective de utilitate
publică respectiv un ansamblu de locuinţe constituie o măsură abuzivă dar nu o preluare de stat fără titlu. Mai mult acest
titlu al statului este valabil atâta timp cât expropierea efectuată în cauză nu a fost contestată la instanţele judecătoreşti
şi anulată.
Reclamanţii, în calitate de moştenitori, au pierdut dreptul de proprietate în favoarea Statului român asupra acestui teren
ce a trecut în proprietatea municipiului Slatina în urma înfiinţării acestei unităţi administrativ teritoriale cu
personalitate juridică ce are un patrimoniu propriu.
În concluzie, aceştia nu au calitatea procesuală activă deoarece nu au făcut dovada faptului că sunt proprietari ai
imobilului expropriat şi va respinge capătul de cerere formulat de către reclamanţii în contradictoriu cu pârâtul Municipiul
Slatina prin Primar, având ca obiect revendicare, ca fiind introdus de persoane fără calitate procesuală activă.
II. în ceea ce priveşte cererea de despăgubire reprezentând contravaloarea terenului şi construcţiei expropriate, instanţa
reţine că aceasta este neîntemeiată.
De precizat faptul că cererea în despăgubire a fost întemeiată pe disp. art. 480 C.civ. însă instanţa reţine că o astfel
de cerere, în contextul situaţiei de fapt ce rezultă din actele dosarulu nu poate fi întemeiată decât pe disp. art.998 –
999 C.civ. adică pe temeiul răspunderii civile delictuale constând în fapta ilicită a pârâtului de a ocupa un imobil
proprietate a reclamantului şi producerea unui prejudiciu constând în imposibilitatea de restituire în natură acestuia.
Astfel din conţinutul adresei emise de Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă Slatina(f.21) rezultă faptul că
pentru acest imobil autorul reclamanţilor a fost despăgubit la data exproprierii cu o sumă totală de 40.737, 5 lei.
Aşadar, despăgubirea a fost acordată autorului reclamantului iar acesta nu poate cere a doua oară o altă despăgubire
întemeiată pe disp. art. 480 şi 998 – 999 C.civ ci eventual în cadrul porocedurii speciale a Legii 10/2001 putea cere din
nou stabilirea acestor despăgubiri acordate. Totodată în cadrul procedurii speciale a expropierii putea constesta valoarea
acestor despăgubiri.
În concluzie, pentru motivele de fapt şi de drept sus – menţionate cererea de acordare a contravalorii imobilului
expropriat întemeiată pe disp din C.civil nu este fondată iar instanţa va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat
Având în vedere faptul că la termenul de astăzi instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului
Consiliul Local al Municipiului Slatina, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi în
contradictoriu cu acest pârât ca ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
