Suplimentul de hrană, norma 12 B, se acordă poliţiştilor din cadrul unităţilor şi subunităţilor IGPR, numai în situaţia în care depun eforturi deosebite sau se află în situaţii speciale, iar dreptul de apreciere aparţine şefului unităţii care face o alocare zilnică pe unitate.
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Mehedinţi, reclamantul Imbrea Costinel a chemat în judecată pe pârâţii IJP Mehedinţi şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi la plata sumelor de bani, reprezentând valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană 12B, calculată pe o perioadă de 3 ani, anterior introducerii acţiunii, plus dobânda legală calculată până la data plăţii efective.
A solicitat ca pârâţii să fie obligaţi şi pe viitor să calculeze şi să plătească lunar valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană supliment 12B.
În motivarea acţiunii s-a arătat că are calitatea de funcţionar public cu statut special de poliţist şi că în baza art.1 din HG 65/2003 şi Ordinului MAI nr.440/2003, are dreptul să primească suplimentul de hrană 12B, însă pârâţii, nejustificat, nu i-au acordat acest drept.
Prin sentinţa nr.1492 din 20.03.2007, pronunţată în dosarul nr. 2441/101/2007 Tribunalul Mehedinţi a admis în parte acţiunea reclamantului şi a obligat pârâţii să-i plătească acestuia contravaloarea normei de hrană 12B, calculată pe o perioadă de 3 ani anterior de la data introducerii acţiunii, plus dobânda calculată până la data plăţii efective.
S-a respins cererea pentru plata în viitor a contravalorii normei de hrană 12B.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că din prevederile Anexei la HG 65/2003 rezultă că norma nr.12B se acordă gratuit şi personalului căruia i se aplică statutul poliţistului, care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura IGP, situaţie în care se află şi reclamantul.
A mai avut în vedere tribunalul că aceleaşi prevederi se regăsesc şi în Ordinul MAI nr.440/2003, în baza cărora în situaţia în care nu există posibilităţi pentru distribuirea hranei în natură, se va acorda la sfârşitul lunii valoarea neimpozabilă a normei.
Referitor la plata pe viitor a dreptului pretins, prima instanţă a apreciat că cererea are caracter eventual şi incert, în condiţiile în care plata se face ca urmare a desfăşurării unei activităţi.
Împotriva sentinţei Tribunalului Mehedinţi au declarat recurs pârâţii Inspectoratul de Poliţie al jud. Mehedinţi şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
În recursul IPJ Mehedinţi s-a arătat că în conformitate cu prevederile HG 65/2003 şi Ordinului Ministrului de Interne de 440/2003, alocarea sau scoaterea la sau de la drepturile de hrană a personalului Ministerului de Interne, care beneficiază de norme de hrană se face în toate situaţiile, nominal, prin ordin de zi pe unitate sau dispoziţie zilnică a şefului unităţii.
A precizat că în temeiul pct.1 de la Norma 12, suplimentul B se acordă gratuit poliţiştilor şi salariaţilor civili care depun eforturi deosebite sau se află în situaţii speciale.
Recurentul a motivat că în raport de prevederile legale aplicabile în speţă, reclamantul nu are dreptul la norma 12B, întrucât nu s-a întocmit raport de şeful nemijlocit al acestuia şi nici nu s-a dovedit întrunirea condiţiilor prevăzute la pct.1 de la Norma 12B.
În motivele de recurs formulate de Ministerul Administraţiei şi Internelor a susţinut că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece în baza art.24 din Ordinul MAI 440/2003, alocarea, respectiv scoaterea la sau de la drepturile de hrană a personalului MAI se face prin Ordinul de zi pe unitate al şefului unităţii. Pe fond, a precizat că norma 12B este un supliment care se acordă pentru eforturi deosebite sau în situaţii speciale personalului căruia i se aplică statutul poliţistului aflat într-una din situaţiile prevăzute în HG 65/2003.
S-a menţionat că în cauză nu s-a administrat nici o probă, care să demonstreze că reclamantul se află într-una din situaţiile prevăzute de HG 65/2003 şi OMI nr.440/2003.
De asemenea, recurentul a arătat că în conformitate cu art.12 alin.2 din legea 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea poliţiei române, Inspectoratele de poliţie sunt unităţi cu personalitate juridică, conduse de un inspector şef, care nu fac parte din structura organizatorică a IGPR, astfel cum este aceasta definită, ci sunt unităţi teritoriale din subordinea acesteia.
Recursurile sunt întemeiate, aşa cum se va arăta în motivarea de mai jos.
Reclamantul are calitatea de poliţist şi ca urmare este funcţionar public civil, cu statut special, aşa cum rezultă din art.1 al legii 360/2002 privind statutul poliţistului.
Drepturile poliţistului sunt reglementate în art.28 şi următoarele din Legea 360/2002.
Astfel, în conformitate cu art.28 alin.1 lit. c din lege, poliţistul are dreptul la alocaţii pentru hrană, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
În temeiul prevederilor art.28 alin.1 lit. c din Legea 360/2002, privind statutul poliţistului, s-a adoptat de către Guvernul României Hotărârea nr.65/23.01.2003.
Această Hotărâre de Guvern constituie, în baza art.28 alin.1 lit. c din legea 360/2002, cadrul legal în limitele căruia se acordă alocaţii pentru hrană poliţiştilor.
Soluţia rezultă din faptul că art.28 alin.1 lit. c din Legea 360/2002 prevede dreptul poliţistului de a primi alocaţie pentru hrană, dar în condiţiile ce se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Având în vedere textul legal aplicabil în materia alocaţiilor pentru hrană, pentru a stabili dacă reclamantul are dreptul la alocaţie de hrană sau echivalentul acesteia, se va proceda la examinarea prevederilor HG 65/2003.
Articolul 1 al Hotărârii menţionate precizează că personalul aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică statutul poliţistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocaţie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferenţiate pe categorii, care constituie norme de hrană.
Normele de hrană zilnice şi categoriile de personal cărora se acordă sunt prevăzute în anexa, care face parte integrantă din hotărâre.
În anexa la HG nr. 65/2003 se regăseşte Norma 12 B care se acordă mai multor categorii de poliţişti sau personal din cadrul Poliţiei Române, între acestea fiind şi personalul căruia i se aplică statutul poliţistului care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura IGPR.
La poziţia Normei 12 B din anexa 1 HG nr. 65/2003 se specifică faptul că aceasta reprezintă supliment pentru eforturi deosebite sau situaţii speciale.
În cuprinsul HG 65/2003, care constituie cadrul legal general pentru acordarea normelor de hrană şi a categoriilor de persoane beneficiare, se prevede în art.4 că normele de aplicare a hotărârii, precum şi structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al Ministrului de Interne.
Ordinul nr.440/2003 adoptat de către Ministrul de Interne, în baza dispoziţiilor art.4 din HG 65/2003, prevede în art.1 alin.1 că efectivele Ministerului de Interne au dreptul la hrană gratuită, care în timp de pace se acordă potrivit normelor şi regulilor cuprinse în acest ordin.
Anexa nr. 1 din ordin prevede normele de hrană şi categoriile cărora se acordă.
Observând anexa ordinului se constată că Norma 12B reprezintă „suplimente de hrană”.
Conform punctului 1 din Nota la Norma nr. 12, suplimentul B de hrană se acordă poliţiştilor şi salariaţilor civili care depun eforturi deosebite sau se află în situaţii speciale.
Situaţiile când se acordă norma şi efectivele care beneficiază de aceasta sunt prevăzute în tabelul 1 al notei de sub Norma 12.
Tabelul nr.1 din Notă cuprinde la poziţia 8 poliţiştii care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura IGPR, în vederea alocării suplimentului de hrană.
La punctul 3 din notă se stipulează că poliţiştii care îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de suplimentul B de hrană se alocă la drepturi nominal prin ordin de zi pe unitate/dispoziţia zilnică a şefului unităţii.
Din interpretarea logică a acestor texte Curtea reţine că suplimentul de hrană 12 B se acordă poliţiştilor din cadrul unităţilor şi subunităţilor IGPR numai în situaţia în care depun eforturi deosebite, sau se află în situaţii speciale, iar dreptul de apreciere aparţine şefului unităţii care face o alocare zilnică, prin ordin pe unitate.
Astfel, pentru a putea fi acordată norma 12 B se impunea a se face dovada că poliţistul s-a aflat într-o situaţie specială sau a depus eforturi deosebite.
Stabilirea situaţiilor speciale sau eforturilor deosebite aparţine şefului unităţii, iar instanţa nu se poate substitui acestui drept de apreciere.
Analizând prev. art. 25 alin. 4 din Ordinul 440/2003 Curtea constată că alocarea la dreptul de hrană a poliţiştilor care beneficiază de normele de hrană suplimentare se face prin ordin de zi în care se menţionează normele de hrană, locurile de muncă, perioada şi modul cum se acordă.
Examinând şi acest text coroborat cu celelalte enunţate mai sus se reţine că acordarea normelor de hrană suplimentare nu se face pentru toate efectivele de poliţişti din cadrul IGPR, ci numai pentru poliţişti care se află într-o situaţie specială sau depun eforturi deosebite.
Dacă alocarea la normele suplimentare de hrană s-ar face pentru toţi poliţiştii din cadrul IGPR ar fi fără sens reglementarea cuprinsă în art. 25 alin. 4 după cum şi în celelalte texte privind ordinul de zi de unitate şi menţionarea în acest ordin a normelor de hrană, a locurilor de muncă, a efectivelor şi a perioadelor de acordare.
Astfel fiind, motivele de recurs privind acordarea suplimentului norma 12 B, numai în cazul poliţiştilor care depun eforturi deosebite sau se află în situaţii speciale este întemeiat, după cum şi cel privind alocarea drepturilor de hrană prin ordin de zi al şefului unităţii.
Este nefondată critica privind faptul că Inspectoratele Judeţene de Poliţie nu sunt structuri ale IGPR.
Poliţia Română are ca structură organizatorică IGPR şi unităţile teritoriale aflate în subordinea IGPR, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Inspectoratele judeţene de poliţie, aşa cum rezultă din prevederile art. 5 alin. 1 şi art. 12 din Legea nr. 218/2002.
Faţă de toate considerentele expuse mai sus, criticile formulate de pârâţii
recurenţi sunt întemeiate, aşa încât în baza art. 312 Cod pr. civilă, recursurile se vor admite, se va modifica sentinţa primei instanţe şi se va respinge acţiunea.
4
