Prin actiunea înregistrata pe rolul acestui Tribunal la data de 15 aprilie 2010 sub nr. 1996/87/2010 ,reclamantul Primarul com. Trivalea Mosteni a chemat în judecata pârâtii –personal contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului, ,solicitând obligarea acestora la restituirea sumelor încasate necuvenit cu titlu de spor pentru hrana,îmbracaminte ,prima pasti , zi de nastere si copii minori.
În motivarea actiunii ,reclamantul a sustinut ca prin decizia nr. 13 /2010 emisa de Camera de Conturi Teleorman s-a stabilit în sarcina Primariei Trivalea Mosteni obligatia de a recupera de la salariatii sai –pârâti în aceasta cauza, a sumelor de natura salariala încasate necuvenit inclusiv a foloaselor nerealizate.
În drept actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile Codului muncii iar în dovedire a fost atasata decizia nr. 13/2010 a Camerei de Conturi Teleorman.
Prin întâmpinarea depusa la data de 10.06.2010 (f 22) pârâtii -functionari publici în cadrul Primariei Trivalea Mosteni ,au solicitat respingerea actiunii reclamantului ,sustinând ca drepturile salariale a caror restituire se solicita au fost încasate în temeiul Contractului Colectiv de munca /Acordul colectiv de munca ,înregistrat la Directia Muncii ,Solidaritatii Sociale si Familiei Teleorman sub nr. 1594/10.05.2007 ,a actului aditional la acest contract înregistrat la DMSSF sub nr. 8195/14.08.2008 si a CCM/Acord colectiv de munca înregistrat la DMSSF Teleorman sub nr. 2045/27.08.2009,care ,conf. art. 236 alin. 4 din Codul muncii constituie legea partilor iar conf. art. 243 alin.1 Codul muncii executarea clauzelor contractuale este obligatorie pentru parti.
Analizând actele si lucrarile dosarului ,Tribunalul apreciaza actiunea reclamantului ca fiind întemeiata ,pentru urmatoarele considerente ;
Prin cererea de chemare în judecata ce formeaza obiectul prezentei cauze reclamantul Primarul comunei Trivaalea Mosteni a solicitat obligarea pârâtilor la restituirea drepturilor salariale încasate necuvenit,cu titlu de drepturi speciale acordate conform Contractului Colectiv de munca /Acordul colectiv de munca ,înregistrat la Directia Muncii ,Solidaritatii Sociale si Familiei Teleorman sub nr. 1594/10.05.2007 ,a actului aditional la acest contract înregistrat la DMSSF sub nr. 8195/14.08.2008 si a CCM/Acord colectiv de munca înregistrat la DMSSF Teleorman sub nr. 2045/27.08.2009.
Potrivit art.272 alin.1 din Codul muncii: „Salariatul care a încasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie .”
Ca tare temeiul obligatiei de restituire are la baza plata lucrului nedatorat .
În prezenta cauza se pune problema analizarii legalitatii acordarii drepturilor salariale a caror restituire se solicita.
Astfel ,este de necontestat ca pârâtii se afla în raporturi de serviciu cu reclamantul guvernate de dispozitiile legii 188/1999 a functionarilor publici ,cu modificarile si completarile ulterioare, ,fiind conform sustinerii lor functionari publici în aparatul de specialitate al Primarului.
Potrivit dispozitiilor art. 31 alin. 3 din Legea 188/1999 republ. „Salarizarea functionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind salarizarea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici”, salariul fiind compus din: „salariul de baza; b) sporul pentru vechimea în munca; (art.31 al.(1) din aceeasi lege).
Ori, în cauza pârâtii invoca drept temei al respingerii pretentiilor reclamantului Acordul/Contractul colectiv de munca încheiat între Primaria com. Trivalea Mosteni ca angajator si Sindicatul Salariatilor din Primaria com. Trivalea Mosteni, alcatuit din aparatul propriu de specialitate al Primarului si persoanele angajate pe baza de contract individual de munca, desi potrivit dispozitiilor art.1 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca, o astfel de conventie se încheie „între patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori în alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca”.
Notiunea de „patron” definita de aceeasi lege (al.(2) al art.1) exclude asadar posibilitatea perfectarii de contracte colective de munca între „administratia publica locala, prin autoritatile administrative autonome ori prin autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale” prevazuta de art.1 al.(1) din Legea nr.188/1999 si functionarii publici, art.2 din acest act normativ definind „functia publica” ca fiind „ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome”, atributii si responsabilitati general valabile la nivelul întregii tari, de la care subiectii raportului juridic de functie nu pot deroga pe cale contractuala.
În acest sens, art.110 din legea functionarilor publici prevede expres ca si în ce îi priveste pe functionarii publici cu statut special (din structurile Parlamentului, Administratiei Presedintiale, Consiliului Legislativ, etc.) autoritatile respective „au obligatia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentei legi, cu consultarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici”, drepturile si responsabilitatile acestora fiind asadar expres prevazute prin norme legale, iar nu contractuale.
Cât priveste trimiterea pârâtilor la dispozitiile cuprinse în Codul muncii, Tribunalul constata ca prevederile art.117 din Legea 118/1999 prevad ca dispozitiile legii speciale „se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative ori penale, dupa caz, în masura în care nu contravin legislatiei specifice functiei publice”, asa încât, atât timp cât functionarilor publici li se prevede expres prin legea speciala regimul legal de salarizare, rezulta ca regimul juridic al functiei publice nu se poate completa cu prevederile specifice contractuale în materia salarizarii, existente în Codul muncii si Legea 130/1996 a contractului colectiv de munca.
În atari conditii, Tribunalul retine ca prevederile Contractului Colectiv de munca /Acordul colectiv de munca ,înregistrat la Directia Muncii ,Solidaritatii Sociale si Familiei Teleorman sub nr. 1594/10.05.2007 respectiv actului aditional la acest contract înregistrat la DMSSF sub nr. 8195/14.08.2008 si a CCM/Acord colectiv de munca înregistrat la DMSSF Teleorman sub nr. 2045/27.08., chiar daca fac referire si la „toti functionarii publici” din aparatul propriu al Primariei, în realitate sunt aplicabile doar persoanelor „angajate pe baza de contract de munca”, ce intra într-adevar sub incidenta dispozitiilor Codului muncii si a Legii 130/1996.
Mai mult chiar ,din continutul Deciziei nr. 13/2010 a Camerei de Conturi Teleorman rezulta ca drepturile salariale achitate salariatilor Primariei Trivalea Mosteni ,cu titlu de spor pentru hrana ,îmbracaminte ,prime de Pasti,ajutoare pentru nastere copii ,cadouri pentru zilele de nastere ale angajatilor ,s-a facut din bugetul local .
Or,potrivit dispoz. art. 14 alin. 3 din Legea 273/2006 „nici o cheltuiala nu va putea fi înscrisa în bugetele prevazute la art.1 alin.2 si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete ,daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala „.Ca atare fondurile asigurate prin bugetul local sunt în masura a asigura doar drepturile salariale care îsi gaseau izvorul în prevederile legale aplicabile institutiei angajatoare reclamante, pentru celelalte drepturi salariale evocate în CCM/Acord colectiv de munca, angajatoarea urma sa-si asigure venituri acoperitoare din surse proprii.
Cum plata drepturilor speciale cu titlu de spor pentru hrana ,îmbracaminte ,prime de Pasti,ajutoare pentru nastere copii ,cadouri pentru zilele de nastere ale angajatilor ,s-a facut din bugetul local , Tribunalul constata ca plata acestor drepturi speciale a fost nelegala ,astfel ca ,în baza art. 272 alin 1 din Codul muncii va obliga pârâtii sa restituie sumele de bani încasate cu acest titlu.
Cuantumul pretentiilor reclamantului nu a fost contestat de pârâti ,astfel ca instanta va obliga fiecare dintre pârâti la restituirea drepturilor speciale încasate necuvenit în cuantumul solicitat de reclamant.
