Majorări salariale de 5%, 2% şi 11% pentru personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti .O.G nr. 6/2007, O.G 10/2007, O.G 11/2007.
Prin sentinţa civilă nr. 517 din 1 aprilie 2008, pronunţată de Tribunalul Mureş, Secţia civilă în dosarul nr. 3578/102/2007, s-au respins excepţiile inadmisibilităţii acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Economiei şi Finanţelor şi pe fond s-a respins acţiunea civilă formulată de reclamanţii R. C. L., S.C., C. M., C. G., N. E., T. M., P. D., Ţ.M., S. N. S., M. V., M. D., K. L., C. E. S., I. R. A., B. D., L. M., S.E., B. I., C.C., A. M., S. A., P. O., B.I., D. L., C. A., K. I., L. I, R. I., M. V., Maxim I., F. J., U. D., V. I., S.S., S. G.Z., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Târgu-Mureş , Ministerul Justiţiei, Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a solicitat obligarea pârâţilor la plata majorărilor salariale anuale pe anul 2007, în cuantum de 5% începând cu 1 ianuarie 2007, faţă de nivelul lunii decembrie 2006, 2% începând cu 1 aprilie 2007, faţă de nivelul lunii martie 2007 şi 11% începând cu 1 octombrie 2007, faţă de nivelul lunii septembrie 2007, cu aplicarea dobânzii legale şi a reactualizării în funcţie de rata inflaţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, reclamanţii care fac parte din categoria personalului auxiliar din justiţiei, au beneficiat în anul 2007, conform prevederilor OG nr. 8/2007 de majorări salariale în trei etape: 1 ianuarie 2007, 1 aprilie 2007 şi 1 octombrie 2007. S-a mai reţinut că de aceleaşi majorări au beneficiat în baza unor acte normative şi restul personalului din sistemul bugetar, majorările fiind aplicate nediscriminatoriu sub aspectul categoriei socio-profesionale, astfel că nu poate fi reţinută existenţa vreunei stări de discriminare a reclamanţilor, prin încălcarea principiului egalităţii de tratament în materie de salarizare, contrar art. 1-4 şi art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs reclamanţii şi au solicitat casarea sentinţei atacate, iar pe fond admiterea acţiunii introductive.
În motivarea recursului s-a arătat că prin OG nr. 6/2007, OG nr. 10/2007 şi OG nr. 11/2007 au fost prevăzute creşteri salariale ale funcţionarilor publici, personalului salarizat conform OUG nr. 24/2000 şi personalului didactic din învăţământ salarizat potrivit Legii nr. 128/1997, creşterile fiind acordate în trei etape. S-a mai susţinut că aceste creşteri salariale nu au fost acordate judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate, motivându-se printre altele că aceste categorii profesionale au beneficiat de măriri salariale substanţiale pe parcursul anilor 2006 şi 2007, precum şi faptul că salarizarea a fost stabilită prin OG nr. 8/2007.
Reclamanţii au susţinut că deşi prin OG nr. 8/2007 au fost acordate creşteri salariale având acelaşi cuantum şi periodicitate de acordare ca şi cele prevăzute de OG nr. 6/2007, OG nr. 10/2007 şi OG nr. 11/2007, acestea nu pot fi comparabile deoarece elementele generatoare sunt diferite. Astfel creşterile salariale acordate prin OG nr. 6/2007, OG nr. 10/2007 şi OG nr. 11/2007 urmăresc acoperirea inflaţiei pe o anumită perioadă, iar prin OG nr. 8/2007 drepturile salariale ale personalului auxiliar şi conex s-au majorat prin mărirea coeficienţilor de salarizare şi prin introducerea unor noi drepturi de salarizare.
S-a mai susţinut că OG nr. 10/2007 reglementează creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 pentru două categorii de personal – personalul bugetar salarizat potrivit OUG nr. 24/2000 şi personalul salarizat potrivit anexelor II şi III la Legea nr. 154/1998, acest act normativ neavând în vedere categoria personalului auxiliar.
Reclamanţii au mai invocat faptul că se află în situaţii comparabile cu personalul la care se referă OG nr. 10/2007 şi având în vedere scopul pe care îl au indexările anuale, respectiv de acoperire a inflaţiei, ele trebuie acordate tuturor bugetarilor. În aceste condiţii, s-a apreciat ca fiind discriminatorie prevederea legală prin care se acordă indexarea anuală doar unor categorii de salariaţi bugetari. Prin neacordarea acestor creşteri salariale s-a produs o discriminare fără a se dovedi un scop legitim care să excludă categoria grefierilor şi personalului conex de la beneficiul creşterilor salariale, cu toate că art. 2 alin. 2 din OUG nr. 137/2000 prevede cerinţe ca criteriile sau practicile discriminatorii să fie justificate de un scop legitim.
Pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului, invocând faptul că nu are calitate procesuală în cauză, iar referitor la fondul cauzei a arătat că acordarea creşterilor salariale numai anumitor categorii profesionale nu constituie o discriminare, aşa cum este definită de OG nr. 1372000 şi pe de altă parte, prin OG nr. 8/2007 legiuitorul a prevăzut pentru personalul auxiliar de specialitate drepturile salariale şi majorările periodice aplicabile acestora.
Pârâtul Ministerul Justiţiei a formulat de asemenea întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului, invocând faptul că dispoziţiile art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000, pe care reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea au fost declarate neconstituţionale şi pe de altă parte, situaţia invocată de reclamanţi nu se regăseşte printre cele enumerate în definiţia discriminării, întrucât reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane ori reglementarea anumitor drepturi excede cadrului legal stabilit prin OG nr. 137/2000.
S-a mai arătat faptul că în anul 2007 grefierii şi personalul conex au beneficiat de indexări în temeiul prevederilor cuprinse în legea specială de salarizare (OG nr. 8/2007) şi prin urmare, pretenţiile acestora constând în majorări salariale pentru anul 2007 sunt neîntemeiate.
Prin încheierea nr. 1206/R/15 iulie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş în dosarul nr. 3578/102/2007, în temeiul prevederilor art. II pct. 3 din OUG nr. 75/2008 s-a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.
Prin decizia nr. 550 din 23 ianuarie 2003, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , Secţia civilă şi de proprietate intelectuală s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu-Mureş, având în vedere că dispoziţiile art. I şi II din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituţionale.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs şi în raport de prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, curtea reţine următoarele:
Prin acţiunea introductivă reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor la plata majorărilor salariale pe anul 2007 în cuantum de 5% începând cu 1 ianuarie 2007 faţă de nivelul lunii decembrie 2006, 2% începând cu 1 aprilie 2007, faţă de nivelul lunii martie 2007 şi 11% începând cu 1 octombrie 2007, faţă de nivelul lunii septembrie 2007, cu aplicarea dobânzii legale şi a ratei inflaţiei.
Instanţa de recurs apreciază că în mod corect a reţinut instanţa de fond că reclamanţii au beneficiat în anul 2007 de majorările salariale cale le solicită, în conformitate cu prevederile OG nr. 8/2007 şi prin urmare nu pot invoca existenţa vreunei stări de discriminare în raport cu alte categorii socio-profesionale din sistemul bugetar care au beneficiat de majorări salariale în anul 2007.
Prin actele normative invocate de reclamanţi – OG nr. 6/2007, OG nr. 10/2007 şi OG nr. 11/2007 au fost prevăzute creşteri salariale în anul 2007 pentru funcţionarii publici, pentru personalul salarizat potrivit OUG nr. 24/2000 şi pentru personalul didactic. Astfel de creşteri salariale au fost acordate însă şi personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile OG nr. 8/2007. Sub acest aspect trebuie precizat că prin art. 27 din OG nr. 8/2007 s-a prevăzut că drepturile de salarizare ale personalului auxiliar prevăzute de acest act normativ vor fi actualizate prin aplicarea majorărilor acordate în conformitate cu prevederile legale. În anexele la OG nr. 8/2007 sunt cuprinse majorările salariale acordate personalului auxiliar în anul 2007, acestea având acelaşi cuantum şi periodicitate ca şi majorările solicitate prin cererea de chemare în judecată şi care au fost acordate prin actele normative sus-menţionate în favoarea altor categorii de personal din sistemul bugetar.
Este adevărat că prin OG nr. 8/2007 s-au majorat coeficienţii de salarizare pentru personalul auxiliar în raport cu Legea nr. 50/1996, care a fost abrogată, însă în anul 2007 personalul auxiliar a beneficiat şi de creşterile salariale solicitate prin acţiune, majorările respective fiind aplicate în trei etape şi aceste majorări s-au raportat la noile drepturi stabilite prin OG nr. 8/2007.
În consecinţă, în mod justificat pretenţiile reclamanţilor au fost respinse de instanţa de fond, aceştia neputând invoca o diferenţă de tratament derivând din apartenenţa la o anumită categorie socio-profesională.
Pe de altă parte în contextul în care reclamanţii şi-au întemeiat pretenţiile pe prevederile OG nr. 137/2007, invocând tratamentul discriminatoriu în materie de salarizare în raport cu alte categorii de personal din sistemul bugetar, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1997, în speţă trebuie făcută aplicarea şi a deciziilor Curţii Constituţionale (deciziile nr. 818-821/2008, decizia nr. 1325/2008) prin care dispoziţiile art. 1, art. 2 alin.3 şi art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 au fost declarate neconstituţionale în măsura în care din acestea se deprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Având în vedere că reclamanţii au solicitat prin acţiunea introductivă beneficiul unor norme legale care nu îi vizau, prin prisma deciziilor menţionate, pretenţiile lor nu sunt admisibile.
Faţă de cele ce preced, pentru considerentele arătate în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul declarat de reclamanţi a fost respins ca nefondat.
