R O M Â N I A
TRIBUNALUL BRAŞOV
SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR.656/SIND
Şedinţa publică din 14 martie 2013
Completul compus din:
JUDECĂTOR SINDIC : A. R. A.
Grefier: D. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării cererii formulată de reclamantul RTZ & P.s SPRL, cu sediul în X, X, nr.X, judeţul X, în calitate de lichidator judiciar al debitorului SC R. L. SRL (fostă SC G. H.L P. C. SRL) – în faliment, în contradictoriu cu pârâţii SC R. L. SRL prin administratorul special Ş. C., domiciliat în X, nr.X, judeţul X, Ş. C., D.C., D. A., toţi cu domiciliul ales în X, b-dul X, nr.X judeţul Braşov, având ca obiect „acţiune în anulare”.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se constată lipsa părţilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 28 februarie 2013, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor menţionate în încheierea de şedinţă din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, faţă de lipsa de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru data de 7 martie 2013, apoi pentru data de 14 martie 2013.
JUDECĂTORUL SINDIC:
Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr.4589/62/2011/a3 reclamantul RTZ & P. SPRL, în calitate de lichidator al debitorului SC R.L. SRL – în faliment, a chemat în judecată pârâţii, respectiv debitorul SC R. L. SRL – în faliment, prin administrator special Ş. C. şi pârâţii Ş. C., D. C. şi D. A..
Prin acţiune reclamantul a solicitat anularea contractului de vânzare – cumpărare încheiat între debitor şi pârâţi autentificat sub nr.493/22 07 2009 având ca obiect imobilul situat în Com. T., înscris în CF nr.101199XX nr. top. 1508/2/2/1/1/1/1/1/1/2/2 loc. X, reprezentând teren – drum de acces, în suprafaţă de 4.589 mp.
În motivarea de fapt a acţiunii reclamantul a arătat următoarele:
La data de 23 07 2008, ca urmare a desfăşurării unei licitaţii, în cadrul Primăriei T., debitorul a adjudecat imobilul descris mai sus.
Ulterior, la data de 29 07 2008, prin contractul de vânzare – cumpărare menţionat, dreptul de proprietate asupra imobilului descris mai sus a fost transmis de către debitor către pârâţii cumpărători D. C. şi D. A.. Preţul vânzării stipulat în contract a fost de 30.000 lei.
Reclamantul a arătat că debitorul a efectuat investiţii pe acest teren pentru a deveni drum de acces (operaţiuni de asfaltare) pentru complexul hotelier aflat în averea debitorului. Pentru efectuarea acestor investiţii debitorul a contractat credite bancare.
Reclamantul a arătat că acest drum de acces, reprezintă în prezent, singura cale de acces la complexul hotelier.
Reclamantul a arătat că acest contract de vânzare – cumpărare constituie un act fraudulos încheiat de către debitor, în dauna creditorilor săi, conform art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006.
Reclamantul a detaliat pe larg aspecte legate de desfăşurarea procedurii insolvenţei debitorului.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.
Pârâtul Ş. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.
În apărare pârâtul a arătat că în speţă nu sunt incidente prevederile art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006, transferul dreptului de proprietate a fost unul oneros, debitorul nu se afla, la data vânzării în stare de insolvenţă, contractul s-a încheiat cu respectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă, pe baza principiului libertăţii de voinţă al părţilor contractante.
În ceea ce priveşte susţinerea că terenul înstrăinat constituie singura cale de acces pentru complexul hotelier, pârâtul a arătat că se poate institui un drept de servitute, acest motiv neputând conduce la revocarea contractului încheiat de către părţi.
Pârâţii D. C. şi D. A. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii. Pârâţii au susţinut în apărare, în esenţă, aceleaşi chestiuni ca şi pârâtul Ş. C..
Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul sindic reţine următoarele:
Potrivit art.79 din Legea nr.85/2006 lichidatorul poate introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase ale debitorului, încheiate de către acesta în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei debitorului.
Potrivit art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006 lichidatorul poate promova acţiuni pentru anularea transferurilor patrimoniale către terţi dacă acestea au fost încheiate cu intenţia tuturor părţilor implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a leza în orice alt fel drepturile acestora.
Faţă de debitorul SC R. L. SRL s-a deschis procedura insolvenţei în dosarul nr.4589/62/2011. Procedura se află în prezent în faza de faliment a debitorului.
Lichidatorul desemnat este practicianul în insolvenţă RTZ & P. SPRL.
Temeiul de drept invocat de către reclamant pentru anularea actului încheiat de către debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei debitorului şi care constituie un transfer patrimonial către terţi este art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006.
În consecinţă, judecătorul sindic este investit să analizeze dacă raportat la acest transfer patrimonial al debitorului către terţii pârâţi a fost încheiat cu intenţia tuturor părţilor implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a leza în orice alt fel drepturile acestora.
Obiectul contractului a cărei anulare (revocare) se solicită, în speţă fiind în prezenţa unei veritabile acţiuni pauliene, reglementată de art. 975 cod civil, însă reglementată de legea specială a insolvenţei, ca acţiune în anulare, îl constituie un contract de vânzare cumpărare ce are ca obiect terenul descris, cu datele de carte funciară descrise mai sus şi care are destinaţia de drum de acces.
Terenul, având destinaţia de păşune, a fost achiziţionat de către debitor la licitaţie publică, potrivit procesului verbal întocmit de către Primăria Com. T. la data de 23 07 2008 şi depus la dosarul cauzei.
În consecinţă, debitorul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, în suprafaţă de 4589 mp, printr-un mod originar de dobândire a proprietăţii.
La licitaţie a participat debitorul, acesta fiind reprezentat de către pârâtul Ş. C., ce îndeplinea funcţia de administrator social al debitorului.
După 6 zile, respectiv la data de 29 07 2008, debitorul a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.25/29 07 2008 cu Comuna Tărlungeni.
La un interval de timp de cca. 1 an de la data dobândirii dreptului de proprietate de către debitor, respectiv 22 07 2009, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.493/22 07 2009 de către Biroul Notarilor Publici Asociaţi C. M. şi C. C. O., debitorul, reprezentat de administratorul social Ş. C., a transmis dreptul de proprietate asupra acestui imobil către pârâţii D.A. şi D. C.. Preţul vânzării stipulat în acest contract este de 30.000 lei.
Se constată că procedura insolvenţei debitorului s-a deschis, pentru prima dată, prin încheierea judecătorului sindic pronunţată în data de 07 04 2011. Aceasta a fost desfiinţată de către instanţa de control judiciar, iar în rejudecare, s-a dispus din nou deschiderea procedurii insovlenţei debitorului la data de 19 10 2011.
Se constată că pentru pronunţarea deschiderii procedurii insolvenţei debitorului s-au conexat la dosarul nr.4589/62/2011, anterior rejudecării, mai multe cereri de deschidere a procedurii insolvenţei debitorului formulate de către creditori, la cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenţei.
Prima cerere înregistrată pe rolul instanţei a fost înregistrată de către un creditor al debitorului, la data de 09 03 2010, iar debitorul a contestat starea de insolvenţă.
Debitorul are în patrimoniul său un complex hotelier ce a fost identificat şi evaluat potrivit raportului de evaluare depus la dosarul cauzei de către reclamant.
Terenul dobândit de către debitor prin adjudecare a fost amenajat de către debitor ca drum de acces pentru activul debitorului reprezentând complexul hotelier.
Pentru amenajarea acestui teren – păşune, în drum de acces, debitorul a efectuat investiţii, acesta fiind în prezent asfaltat, deci fiind transformat din păşune în drum de acces.
Aceste investiţii au fost suportate de către debitor, reprezentând cheltuieli ale debitorului, în consecinţă se poate trage concluzia că averea debitorului s-a diminuat cu valoarea acestor investiţii.
Preţul de dobândire a acestui teren a fost de 5.249,81 euro, potrivit contractului de vânzare cumpărare nr.25/23 08 2008. Această sumă reprezenta valoarea de 18.816,36 lei, având în vedere cursul valutar BNR din 23 07 2008, de 3,5842 lei/eur.
Pârâtul Ş. C. avea atât la data achiziţionării terenului, cât şi la data înstrăinării acestuia, calitatea de asociat şi administrator al debitorului.
Debitorul este o societate comercială, deci un comerciant, potrivit codului comercial, Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi ale Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului, iar contractului de vânzare cumpărare a cărei revocare se solicită îi sunt aplicabile pentru toate părţile contractante dispoziţiile speciale în materie comercială, conform art.56 cod comercial.
Judecătorul sindic califică, faţă de starea de fapt prezentată mai sus, că a înstrăina singurul drum de acces al activului celui mai important existent în averea debitorului, după ce debitorul a amenajat acest teren în acest scop şi a efectuat cheltuieli însemnate pentru acesta, se circumscrie pe deplin prevederilor art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006.
Apărarea pârâtului în sensul că debitorul, care nu se afla în insolvenţă la data vânzării, avea deplina liberate de a contracta, nu poate fi primită, cât timp achiziţionarea terenului de către debitor a fost realizată în scopul asigurării unei valorizări sporite complexului hotelier, cheltuielile efectuate cu terenul pentru transformarea acestuia din păşune în drum de acces s-au efectuat în acelaşi scop, iar pentru realizarea acestor lucrări debitorul a contractat credite bancare, care au fost acordate pentru în vederea asigurării aceleiaşi finalităţi.
În acest sens, judecătorul sindic reţine că prin înstrăinarea unicului drumului de acces al activului – complex hotelier valoarea acestui activ se diminuează substanţial, iar această operaţiune conduce evident la reducerea averii debitorului şi a şanselor de îndestulare ale creditorilor debitorului.
Susţinerea pârâtului în sensul că s-ar putea institui un drept de servitute, pe acest teren, în prezent, nu poate fi de asemenea primită, cât timp, servitutea de trecere se instituie în cazul locului înfundat, iar instanţa supremă a stabilit cu mut timp în urmă, cu valoare de îndrumare obligatorie, că nimeni nu poate pretinde un drept de servitute când locul înfundat a fost determinat de acţiunile celui care o pretinde.
Debitorul şi cocontractanţii săi pârâţi, dacă ar fi acţionat cu bună credinţă, la încheierea acestui contract de vânzare cumpărare, ar fi trebuit să stabilească odată cu vânzarea, instituirea unui astfel de drept servitute în favoarea debitorului şi evident cu titlu gratuit.
În plus se impune precizarea că nici sub imperiul codului civil, dar nici sub imperiul noului cod civil, servitutea nu se instituie, ca regulă, cu titlu gratuit, iar apărarea pârâţilor în sensul de a împovăra şi mai mult debitorul cu plata unei despăgubiri pentru acest dezmembrământ al dreptului de proprietate justifică încă o dată intenţia debitorului de a sustrage acest bun din averea debitorului cu intenţia de a frauda creditorii acestuia.
Potrivit art.970 alin.2 din cod civil “convenţiile nu obligă numai la ceea ce este expres întrânsele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligaţiei după natura sa”.
Art. 3 din Decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice şi juridice, care a fost abrogat prin Noul cod civil, însă aplicabil în speţă, faţă de prevederile art.6 din Noul cod civil, stabilea că drepturile subiective civile sunt ocrotite de lege, iar acestea pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic şi social.
În doctrină s-a reţinut că scopul economico – social este întotdeauna satisfacerea unor interese, care variază după cum este vorba de persoane fizice sau juridice, potrivit cu natura fiecărui drept subiectiv civil.
Prin înstrăinarea drumului de acces debitorul nu a acţionat în interesul său, ci în interesul dobânditorilor pârâţi, iar astfel a fraudat interesele creditorilor săi.
În ceea ce priveşte reaua credinţă a dobânditorilor pârâţi aceasta rezultă din însuşi faptul că au cunoscut că obiectul contractului de vânzare cumpărare este un drum de acces, că acesta este singurul drum de acces la complexul hotelier din averea debitorului, că preţul de achiziţie este unul derizoriu raportat la investiţia efectuată în acest imobil şi că prin fapta lor vor genera un loc înfundat.
Faţă de cele prezentate judecătorul sindic va admite acţiunea aşa cum a fost formulată.
Se constată că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, conform art.274 din codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E:
Admite acţiunea formulată de către reclamantul RTZ & P. SPRL, în calitate de lichidator al SC R. L. SRL – în faliment, în contradictoriu cu debitorul SC R. L. SRL – în faliment, prin administrator special Ş. C. şi pârâţii D. C. ŞI D. A. şi în consecinţă:
Dispune anularea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.493/22 07 2009 la BIROUL NOTARILOR PUBLICI ASOCIAŢI C. M. ŞI C. C. O. având ca obiect imobilul situat în Com. T., jud. B., înscris în CF nr.10119XXX loc. T., reprezentând drum de 4.589 mp, încheiat între debitor şi pârâţi şi în consecinţă:
Dispune restabilirea situaţiei anterioare încheierii contractului, respectiv readucerea bunului – obiect al contractului în averea debitorului.
Prezenta se va nota din oficiu în cartea funciară urmând a fi comunicată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară B..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 03 2013.
Judecător sindic ,Grefier,
A. R. A.D. D.
Redactat RA 11.04.2013
Dact DD 16.04.2013 7 ex.
