Apel. Procedura insolventei. Actiune în anulare plata facuta dupa deschiderea procedurii, reprezentând garantie de buna executie constituita de debitor anterior deschiderii procedurii. Nulitatea platii.


Apel. Procedura insolventei. Actiune în anulare plata facuta dupa deschiderea procedurii, reprezentând garantie de buna executie constituita de debitor anterior deschiderii procedurii. Nulitatea platii.

– art. art. 46 si 49 din Legea nr. 85/2006

– art. 89 alineat 1, art. 90 alineatele 1 si 3, art. 91 din H.G. nr. 925/2006

Decizia nr. 18/C din 21.01.2016

Dosar nr. 3134/111/C/2014/a11-A

Prin Sentinta nr. 1174/F/24.09.2015, Tribunalul B. a admis cererea formulata de C. Filiala B. S.P.R.L. în calitate de administrator judiciar al S.C. S. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele C.N.A.D.R. prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri C. si U. B. S.A. prin Sucursala O.

A declarat nula plata în cuantum de 681.822, 69 lei efectuata de pârâta de rândul 2 în favoarea pârâtei de rândul 1.

A obligat pârâta de rândul 1 sa restituie în contul debitorului S.C. S. S.R.L. deschis la U. B. suma de 681.822, 69 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut ca la data de 26 iunie 2014 prin încheierea nr. 991/F/2014 a fost deschisa procedura generala de insolventa fata de debitorul S.C. S. S.R.L. În data de 11 februarie 2015 pârâta U. B. S.A. a virat catre pârâta C.N.A.D.R. suma de 681.822, 69 lei reprezentând garantia de buna executie constituita de debitor în baza contractului pentru deschiderea si administrarea unui cont de buna executie nr. xxxxxx/17.04.2009.

Deschiderea procedurii insolventei produce o serie de consecinte în ceea ce priveste capacitatea persoanei juridice fata de care a fost ea declansata. În acest sens art. 36 din Legea nr. 85/2006 prevede în mod expres ca de la acel moment se suspenda de drept orice masura de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Mai mult, pentru a accentua masura art. 49 stabileste ca orice plata nu poate fi facuta decât cu acordul prealabil al lichidatorului judiciar.

Singurele plati pe care debitorul le poate efectua sunt cele care se încadreaza în conditiile de exercitare a activitatii curente definite de legiuitor (art. 3 pct. 14) ca fiind acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de catre debitor în perioada de observatie în cursul normal al comertului sau.

Pentru a da eficienta acestor dispozitii si a întari caracterul de ordine publica a reglementarii, art. 46 alin. 1 stabileste ca în afara de cazurile prevazute de art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de catre debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. Întrucât în cauza nu a existat o autorizare prealabila a judecatorului sindic pentru efectuarea platii a carei nulitate se solicita a fi constata, pentru stabilirea valabilitatii acesteia se impune determinarea împrejurarii daca ea se încadreaza în dispozitiile art. 49 alin. 1.

Circumstantierea exacta a scopului avut în vedere de legiuitor presupune retinerea faptului ca interdictia amintita urmareste asigurarea caracterului colectiv si concursual al procedurii insolventei si conservarea pe cât posibil a patrimoniului debitorului astfel cum a existat el la momentul deschiderii procedurii. Orice diminuare a activului care nu este consecinta fireasca a continuarii activitatii debitorului atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Asa fiind, judecatorul sindic a retinut ca garantia de buna executie a dat nastere unor raporturi juridice autonome între cele doua pârâte care nu se pot suprapune în principiu raporturilor dintre emitent si ordonator. Cu toate acestea, nu trebuie omisa natura garantiei constituita, natura ce decurge din chiar denumirea ei – garantie.  Or, atâta timp cât suma de bani a fost afectata garantiei îndeplinirii întocmai de catre debitor a obligatiilor asumate prin contractul încheiat cu pârâta C.N.A.D.N.R., în mod firesc ea nu poate urma decât regimul instituit de art. 36 din Legea nr. 85/2006- suspendarea oricaror demersuri individuale de realizare a ei în afara procedurii insolventei.

Plata efectuata de catre pârâta de rândul 2 nu poate fi considerata ca fiind una în continuarea activitatii normale a debitorului, în realitate pârâta C.N.A.D.N.R urmarind sa-si realizeze creanta în afara procedurii insolventei. Tocmai de aceea, având în vedere ca plata a fost facuta exclusiv în favoarea pârâtei C.N.A.D.N.R a admis si cererea asa cum a fost formulata.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat apel apelanta pârâta C.N.A.D.N.R SA – Directia Regionala Drumuri si Poduri C. solicitând admiterea apelului, în sensul schimbarii în totalitate a sentintei atacate în baza art.480 alin. 2 din Noul Cod de Procedura civila.

În motivarea apelului apelanta pârâta a aratat ca în mod eronat instanta a considerat ca plata efectuata de U. B. se încadreaza în dispozitiile art.46 alin. l din Legea 85/2006.

Conform art.46 alin. (l) În afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

Plata de 681.822,69 lei nu este o plata facuta de debitor. Este o plata facuta de emitentul instrumentului de garantare (U. B.) în contul achizitorului la dispozitia caruia sunt sumele retinute din contul cu afectatiune speciala al asocierii în participatiune constituite pentru realizarea contractului de antrepriza nr.xxxx/05.11.2007. Între ea si Asocierea SC S. SRL (Lider al Asocierii) – D. B. S.A – O. E. SRL s-a încheiat contractul de executie lucrari xxxx/05.11.2007 si actele aditionale la acesta.

În executarea obligatiilor contractuale, Asocierea, prin liderul sau SC S. SRL, a pus la dispozitia achizitorului prin DRDP C., garantia de buna executie prin deschiderea unui cont colateral de retineri succesive.

Contul de retineri succesive este un contract nenumit, natura raportului obligational grefându-se pe mecanismul stipulatiei pentru altul si pe cel al delegatiei imperfecte, având aceeasi functie de plata ca si acestea.

Conform adresei de comunicare nr.xxxx/10.09.2014, însasi intimata-reclamanta Casa de Insolventa Transilvania SPRL i-a comunicat faptul ca în baza instrumentului de garantare creditorul are dreptul de a cere emitentului plata garantiei, iar emitentul nu poate opune beneficiarului exceptiile întemeiate pe raportul obligational dintre debitoare si emitenta instrumentului de garantare, exceptii precum neplata comisioanelor de catre ordonator pentru emiterea garantiei, neconstituirea garantiilor colaterale, sau chiar insolvabilitatea curenta sau iminenta a ordonatorului sau nulitatea contractului dintre el si debitoare.

Practica judiciara a statuat ca garantiile de buna executie, de participare la licitatie sau de plati ale avansului nu apartin societatii debitoare.

În concluzie, scrisoarea de garantie bancara pentru buna executie are o existenta juridica de sine statatoare, autonoma si independent de soarta raportului juridic principal (contractul încheiat între parti pentru a carei executie a fost emisa scrisoare de garantie).

Aceste instrumente de plata sunt emise în conformitate cu prevederile O.U.G. 34/2006 si H.G. 925/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.

În conformitate cu art.91 din H.G. 925/2006 se prevede ca: Autoritatea contractanta are dreptul de a emite pretentii asupra-garantiei de buna executie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îsi îndeplineau obligatiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretentii asupra garantiei de buna executie autoritatea contractanta are obligatia de a notifica pretentia contractantului, precizând obligatiile care nu au fost respectate.

Legea a dat posibilitatea partilor de a conveni în ce conditii se face plata, dar aceste posibilitati sunt limitate în situatia în care partile doresc constituirea unei garantii autonome, tocmai pentru a pastra avantajele conferite creditorilor, de certitudine si simplitate, plata trebuie sa se faca  „dupa un simplu examen formal al documentelor prezentate în conformitate cu textul scrisorii de garantie”, fara a antama un examen de fond al necesitatii si cuantumului executarii”, astfel încât conditiile executarii sa nu impuna în sarcina emitentului verificarea contractului primar.

Plata se face strict în conditiile determinate prin scrisoarea de garantie: în cuantumul, în moneda, la locul si la termenul prevazut în aceasta, în executarea doar a obligatiei stabilite prin contractual primar indicat (iar nu rezultând dintr-un eventual alt contract existent intre ordonator si beneficiar).

Camera Internationala de Comert (CIC) a emis versiunea revizuita a Regulilor Uniforme privind Scrisorile de Garantie Bancara – Publicatia URDG nr. 758 – care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2010.

Regulile uniforme revizuite, consolideaza regula (supletiva) a indicarii de catre beneficiar, în mod expres, odata cu cererea de plata, a obligatiei neexecutate de debitor si care justifica executarea garantiei. Aceasta regula nu obliga pe emitent la verificarea motivului indicat de beneficiar (principiul autonomiei se opune).

Publicatia URDG nr. 758 precizeaza la rândul sau, în art.5 lit. a), ca o garantie este prin natura sa independenta „de relatia de baza si de cererea de emitere, iar garantul nu este în niciun fel implicat sau obligat de aceasta relatie. (…) Angajamentul unui garant de a plati în cadrul garantiei nu poate face obiectul unor reclamatii sau contestatii rezultate din orice alte relatii decât relatia dintre garant si beneficiar”.

În drept, au fost invocate prevederile art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006, O.U.G. nr.34/2006 si H.G. nr.925/2006, art.2321 din Noul Cod Civil, Publicatia URDG nr.758.

Prin întâmpinarea formulata în cauza, intimata debitoare SC S. SA a solicitat respingerea apelului depus de catre C.N.A.D.N.R.

În aparare, a aratat ca a formulat declaratie de creanta în dosarul de insolventa prin care a solicitat printre altele înscrierea sa la masa credala cu suma de 746.000,46 lei reprezentând garantie de buna executie aferenta contractului xxxx/05.11.2007, si care a fost constituita în conturi deschise la U. T. B. S.A (681.822,69 lei), respectiv la Trezorerie (64.177,77 lei).

A fost înscrisa în Tabelul Preliminar al creantelor cu suma de 126.433,10 lei (contravaloare facturi de penalitati), restul sumei în cuantum de 7.672.106,75 lei a fost respinsa ca nedatorata. Fata de aceasta înscriere apelanta pârâta C.N.A.D.N.R. a formulat o contestatie aflata în prezent în curs de solutionare pe rolul Tribunalului B. în dosarul nr.3134/111/3014/a2.

Totodata C.N.A.D.N.R. i-a solicitat în baza Contractelor nr. xx/05.11.2007 si respectiv xx/xxxx/26.11.2008, restituirea în termen de 15 zile a sumelor de: 589.241,27 lei inclusiv TVA reprezentând prejudiciul determinat de plata contravalorii unor cantitati de betoane si mixturi asfaltice nepuse în opera, inclusiv a contravalorii prestatiilor cu manopera si utilajele aferente punerii în opera a acestor materiale si a TVA aferenta; 155.621,04 lei reprezentând foloase nerealizate aferente platii nelegale de 589.241,27 lei.

U. T. B. S.A a primit din partea C.N.A.D.N.R – D.R.D.P. C. „o cerere de executare de garantie de buna executie în suma de RON 681.822,69 lei aferenta contului de buna executie YXXX YYYY XXXX XXXX XXXX XXXX, deschis în favoarea acesteia.”

În calitate de administrator judiciar al S.C S. S.R.L, C. filiala B. nu si-a dat acordul pentru efectuarea acestui transfer transmitând Adresa nr. xxx/27.01.2015 (anexa), prin care si-a argumentat raspunsul si care a fost înregistrata la banca sub nr. xxxxxx/27.01.2015.

Prin raspunsul (adresa xxxx/23.12.2014) formulat de C. filiala B. la solicitarea apelantei parate, C.N.A.D.N.R i s-a pus în vedere ca sumele solicitate reprezinta creante anterioare deschiderii procedurii de insolventa, motiv pentru care se impune înscrierea lor la masa credala potrivit art. 64 alin.1 din Legea 85/2006.

Este important a se retine faptul ca C. în calitate de administrator judiciar al subscrisei a comunicat U. T. B. faptul ca în conformitate cu dispozitiile art. 36 din Legea 85/2006 prin deschiderea procedurii de insolventa împotriva sa sunt suspendate de drept orice masuri de executare silita pentru realizarea creantelor nascute anterior datei de 26.06.2014, data deschiderii procedurii insolventei, inclusiv înfiintarile de popriri.

Cu toate acestea a constatat faptul ca s-a dispus de catre U. T. B. eliberarea si plata catre C.N.A.D.N.R. a sumei de 681.822,69 lei din contul de garantie de buna executie nr. YXXX YYYY XXXX XXXX XXXX XXXX deschis la U. T. B.

Prin Sentinta comerciala nr. 1174/F/2015 din 24.09.2015, instanta de fond în mod corect a admis cererea de anulare formulat de C. filiala B. si a declarat nula plata în cuantum de 681.822,69 lei, obligând pârâta apelanta la restituirea acestei sume.

Prin apelul depus la dosarul cauzei C.N.A.D.N.R. sustine ca instanta de fond a considerat în mod eronat faptul ca plata efectuata de U. T. B. se încadreaza în dispozitiile art. 46 alin. 1 din Legea 85/2006.

A considerat ca aceasta sustinere este neîntemeiata si o încercare de distorsionare cu rea credinta a scopului în care legiuitorul a creat acest text de lege, întrucât asa cum a retinut în mod corect si instanta de fond, deschiderea procedurii insolventei produce o serie de consecinte în ceea ce priveste capacitatea persoanei juridice fata de care a fost declansata, suspendându-se de drept orice masura de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale iar orice plata nu poate fi facuta decât cu acordul prealabil al lichidatorului judiciar. Pentru a da eficienta acestor dispozitii si a întari caracterul de ordine publica a acestor reglementari, art. 46 alin 1 stabileste ca în afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de catre debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

Într-adevar exista prevederi legale care reglementeaza emiterea instrumentelor de garantie, însa aceste reglementari au caracter tehnic, neschimbând natura juridica a garantiei de buna executie, care ramâne dependenta de raportul juridic principal, respectiv contractul din care a luat nastere, contract care prevede modalitatea de constituire, de executare si de deblocare a acesteia.

Contul deschis la U. T. B. a fost deschis pe numele sau în temeiul contractului încheiat de aceasta cu C.N.A.D.N.R si în acest cont a fost constituita o garantie de buna executie aferenta acestui contract, în fapt retineri succesive din sumele datorate si cuvenite pâna la concurenta sumei stabilite drept garantie de buna executie, sume ce ramân în patrimoniul sau.

Astfel, în conditiile în care sumele constituite în contul mentionat sunt sume aflate în patrimoniul debitoarei, fiind sume constituite intr-un cont deschis pe numele sau, având în vedere dispozitiile art. 36 din Legea 85/2006 mentionate mai sus, executarea acestora sume este suspendata de la data deschiderii procedurii sale de insolventa a (26.06.2014), masura care se mentine pe toata durata de procedurii de insolventa.

În drept, a invocat prevederile art. 36, art. 39, art. 46 si art. 49 si celelalte incidente din Legea 85/2006, precum si prevederile Noului Cod civil si Noului Cod de Procedura civila.

Examinând sentinta apelata prin prisma motivelor de apel, cât si din oficiu, s-a constatat ca apelul este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 89 alin.1 din H.G. nr.925/2006 garantia de buna executie a contractului se constituie de catre contractant în scopul asigurarii autoritatii contractante de îndeplinirea cantitativa, calitativa si în perioada convenita a contractului.

Desi art. 90 alin .1 acelasi act normativ prevede ca de regula garantia de buna executie se constituie printr-un instrument de garantare emis în conditiile legii de o societate bancara sau de o societate de asigurari, care devine anexa la contract, alin.3 prevede si posibilitatea partilor de a constitui garantia prin retineri succesive din sumele datorate pentru facturi partiale.

În speta, debitoarea intimata data de 17.04.2009, în temeiul art. 90 alin.3 din H.G. nr.925/2006 a încheiat cu intimata U. B. SA un contract pentru deschiderea si administrarea unui cont de garantie de buna executie, denumit cont special, având ca beneficiar pe apelanta C.N.A.D.R. SA în calitate de autoritate contractanta.

Împotriva debitoarei intimate SC S. SRL s-a deschis procedura generala a insolventei prin încheierea nr.991/F/26.06.2014.

La data de 11.02.2015 intimata U. B. SA a virat din contul debitoarei în contul apelantei suma de 681.822, 69 lei cu titlu de eliberare suma garantie buna executie, conform contract nr.xxxxxx/17.04.2009.

Curtea a retinut ca în situatia constituirii garantiei de buna executie în modalitatea prevazuta de art.90 alin.3 contractantul trebuie sa deschida un cont de disponibil distinct la dispozitia autoritatii contractante, cont ce, pe parcursul îndeplinirii contractului, urmeaza a fi alimentat de autoritatea contractanta prin retineri succesive din sumele datorate si cuvenite contractantului pâna la concurenta sumei stabilite drept garantie.

Rezulta, asadar, în situatia garantiilor de buna executie constituite prin retineri succesive, suma aflata în contul de disponibil este în patrimoniul contractantului, în speta a debitoarei, însa sunt indisponibilizate în favoarea autoritatii contractante.

Este adevarat ca în temeiul art. 91 din H.G. nr. 925/2006 apelanta are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care debitoarea intimata nu îsi îndeplineste obligatiile asumate prin contract si poate solicita unitatii bancare sa efectueze plati din contul de disponibil prin care s-a instituit garantia de buna executie însa, dupa deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei, fata de prevederile art.36 din Legea nr.85/2006, orice demers individual al creditoarei apelante împotriva intimatei debitoare si a bunurilor sale este suspendat, aceasta având posibilitatea sa-si realizeze creanta doar în cadrul procedurii insolventei.

Prin urmare, în mod corect judecatorul sindic a declarat nula, în temeiul art. 46 din Legea nr.85/2006, plata efectuata de intimata U. B. SA retinând ca aceasta a fost efectuata dupa deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei, ca nu se încadreaza în cazurile prevazute de art.49 din Legea nr. 85/2006 si ca nu a fost autorizata de catre judecatorul sindic.

Sustinerile apelantei referitoare la natura juridica si efectele scrisorii de garantie nu prezinta relevanta întrucât ca, în speta, garantia de buna executie nu s-a constituit printr-un instrument de garantare emis de o societate bancara, respectiv scrisoare de garantie bancara, ci, asa cum s-a aratat mai sus, prin deschiderea unui cont de retineri succesive din sumele datorate, în temeiul art.90 alin.3, nefiind incidente dispozitiile art.2321 Cod civil.

Având în vedere considerentele mai sus aratate, apelul a fost respins ca nefondat în temeiul art. 480 Cod procedura civila.