Desemnarea expertului in temeiul art.136 (1) din legea 31/1990
Efectuarea expertizei trebuie sa fie ultima cale legala pentru informarea asupra situatiei economice a societatii
Reclamanta S.I.F. a formulat cerere de chemare in judecata a paratei SC R SA, in temeiul art. 136 al.1 din Legea 31/1990 R, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru desemnarea unui expert independent in vederea intocmirii unui raport care sa identifice si sa analizeze operatiunile din gestiunea societatii in perioada 2004-2008, legate de :
– contracte comerciale incheiate intre SC R SA pe de o parte si SC I.R.S. SA Luxemburg si societatile afiliate pe de alta parte; contracte de leasing financiar in care SC R este implicata;contracte de imprumut intre SC R SA si celelalte firme din grup;contracte de garantie imobiliara incheiate de SC R SA pentru credite proprii si pentru credite contractate de actionarul majoritar si societati din grupul acestuia , valoarea creditelor, garantiile constituite, existenta aprobarilor organelor competente, mod de derulare; creditele contractate de SC R SA, modalitatea de utilizare de catre societate a sumelor atrase din creditele contractate; situatia la zi a datoriilor reciproce intre SC R SA si celelalte societati din grupul I.R.S. SA Luxemburg, precum si efectele tuturor acestor tranzactii asupra situatiei economico-financiare a societatii.
Reclamanta a aratat ca , in aplicarea art. 136 al.1 din Legea 31/1990 R, cu modificarile si completarile ulterioare, in calitate de actionar al SC R SA , detinand cota de 35,25% din capitalul social al paratei, a solicitat numirea unui expert independent in vederea intocmirii unui raport de specialitate cu obiectivele mentionate, intrucat a constatat din activitatea desfasurata de societatea parata, ca aceasta, prin acte de decizie ale actionarului majoritar, consiliului de administratie si/sau conducerii executive , este antrenata intr-o serie de relatii comerciale directe cu actionarul majoritar si alte societati din grupul acestuia.
In aceste conditii, actionarul majoritar nu va mai urmari obtinerea de catre societate a unor rezultate financiare care sa genereze dividende pentru actionarii societatii , urmarind recuperarea investitiei in actiuni R prin obtinerea unor avantaje directe din relatii comerciale.
Astfel, actionarul majoritar incalca un principiu de baza al asocierii pentru constituirea si functionarea unei societati comerciale si anume obtinerea de profit.
Reclamanta a sustinut ca a solicitat paratei, informatii suplimentare privind contractele incheiate cu grupul I.R.S. SA dar atitudinea societatii parate nu a fost una de transparenta , ceea ce motiveaza cerere de chemare in judecata.
In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe prevederile art. 136 al.1 si 2 din Legea nr. 31/1990 R, cu modificarile si completarile ulterioare.
Parata SC R SA a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, intrucat cererea reclamantei privind intocmirea unui raport de expertiza de catre un expert independent are un caracter abuziv in conditiile in care in toata perioada vizata , respectiv 2004-2008, in consiliul de administratie al societatii s-au aflat reprezentanti ai actionarului minoritar SIF ale carui drepturi si interese legitime au fost reprezentate si protejate si care au votat cu regularitate favorabil operatiunile comerciale pe care acum le contesta.
A sustinut parata ca reprezentantii reclamantei in Consiliul de administratie al SC R SA , au avut si au in continuare acces deplin si neconditionat la toate contractele, informatiile, documentele, analizele privind starea societatii, indicatorii sai economici, intentiile si actiunile pe termen scurt, mediu si lung, orice fel de alte asemenea informatii si documente in legatura cu activitatea societatii.
De altfel, reclamanta nu si-a exercitat dreptul de a ataca operatiunile comerciale conform art. 132 din Legea 31/1990 , pe care acum le considera suspecte si generatoare de potentiale pierderi pentru actionarii minoritari ai SC R SA ,ceea ce constituie un exercitiu abuziv al dreptului sau de a face uz de prevederile art. 136 al. 1 din Legea 31/1990.
Parata SC R SA a invocat si exceptia de prematuritate , intrucat dreptul de a actiona al SIF se afla sub conditia suspensiva a efectuarii mai intai a demersurilor necontencioase pentru obtinerea acestor informatii, a adresarii catre societate mai intai a acestor solicitari, iar in cazul refuzului de a colabora, sa se adreseze instantei.
Reclamanta SIF a depus la dosar un raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea exceptiei prematuritatii si admiterea cererii asa cum a fost formulata, intrucat dispozitiile art. 136 din Legea 31/1990 R nu cuprind nicio conditie sau formalitate prealabila promovarii cererii.
Fiind examinate actele si lucrarile dosarului, in raport cu dispozitiile legale in materie, instanta a retinut urmatoarele;
Potrivit dispozitiilor art. 136 al.1 din Legea 31/1990 republicata, unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare .
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor, iar potrivit alin.2 ,onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.
Potrivit art. 136 ind.1 , actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari.
Referitor la exceptia de prematuritate invocata de parata , instanta a considerat-o aparare de fond , fiind analizata ca atare .
Este adevarat ca dispozitiile Art.136 din Legea 31/1990 R nu cuprind nici o conditie sau formalitate prealabila promovarii cererii , dar cu toate acestea, caracterul contencios al unei astfel de cereri conduce la concluzia prezentarii de catre reclamanta a unor argumente justificate .
Acestea se refera la dovedirea motivelor concrete care determina necesitatea efectuarii expertizei ale carei obiective sa vizeze operatiunile din gestiunea societatii derulate in perioada 2004 – 2008 .
Sustinerile reclamantei , in sensul ca a sesizat Consiliul de Administratie si adunarile generale cu privire la relatiile comerciale dintre parata si actionarul majoritar precum si alte societati din grupul acestuia si a solicitat informatii suplimentare , dar atitudinea paratei nu a fost una de transparenta, nu au fost dovedite.
Cu exceptia unei sedinte AGEA din 06.01.2009 cand reprezentantii reclamantei au votat „ impotriva” la toate punctele de pe ordinea de zi , hotararea fiind adoptata prin votul majoritatii , din toate celelalte procese verbale ale adunarilor generale ale actionarilor incheiate in perioada 2004 – 2008 depuse la dosar , rezulta ca reprezentantii SIF au fost prezenti si au votat „pentru”, fiind de acord cu masurile propuse de Consiliul de Administratie si adunarea generala .
La dosar nu exista dovezi privind eventuale solicitari de informatii , documente si contracte din partea actionarului SIF care sa fire refuzate de catre parata astfel incat rezulta ca reclamanta a avut acces la toate actele paratei , avand posibilitatea sa realizeze ea insasi expertiza pe care o cere in cauza de fata .
Asa cum a retinut si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia comerciala nr. 702/21.02.2008, expertiza solicitata in temeiul art.136 al.1 din Legea 31/1990 R trebuie sa fie ultima cale legala ramasa la indemana reclamantei pentru informare asupra situatiei economice grave in care s-ar afla societatea parata si totodata, perioada vizata trebuie sa fie rezonabila, relativ scurta , pentru a nu se ajunge la o critica generala a gestiunii sau la o substituire in atributiile adunarii generale a actionarilor.
Cum , in cauza de fata, reclamanta nu a facut dovada indeplinirii acestor conditii, tribunalul a apreciat ca cererea de efectuare a expertizei in temeiul art. 136 (1) din Legea 31/1990 R nu este intemeiata ,fiind respinsa .
Data publicarii pe portal : 01.06.2009
