Citeste şi


Desemnarea sau confirmarea administratorului/ lichidatorului judiciar de către creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor în temeiul art. 14 alin.2 din Legea nr. 85/2006 republicată.


Desemnarea  sau  confirmarea  administratorului/ lichidatorului  judiciar de către creditorii  care  deţin cel puţin 50% din  valoarea  totală a creanţelor în temeiul art. 14 alin.2  din Legea nr. 85/2006 republicată.

Creditorul  deţinând  cel puţin 50% din totalul  creanţelor  debitorului este  abilitat  să  procedeze  la desemnarea  ori confirmarea administratorului  sau a lichidatorului numit de către  judecătorul  sindic, sens în care această numire  are un  caracter provizoriu – până la desemnarea  ori confirmarea  sa – iar  pe de altă  parte, odată  administratorului / lichidatorului  desemnat în aceste condiţii,  devine obligatoriu pentru judecătorul sindic, acesta  neputând să  ignore opţiunea adunării creditorilor ori a creditorului  astfel  exprimată.

Secţia  comercială – Decizia  comercială nr. 712/09 octombrie 2009

Prin Sentinţa nr. 398/F/2009 pronunţată de judecătorul sindic în dosar nr. 4930/97/2007 al Tribunalului Hunedoara s-a admis cererea administratorului judiciar Cabinet de Insolvenţă H.G. şi s-a dispus începerea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC „R.&D.C.” SRL Deva, cu desemnarea ca lichidator a aceluiaşi administrator judiciar Cabinet de Insolvenţă H.G.

Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

Pentru a pronunţa această soluţie judecătorul sindic a reţinut că debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs DGFP Hunedoara, solicitând modificarea acesteia în sensul de a se dispune numirea ca lichidator a E.Q.I. SPRL.

În motivarea recursului arată că lichidatorul judiciar nu a ţinut cont de poziţia sa exprimată în conformitate cu dispoziţiile art. 19 alin.2 din Legea nr. 85/2006 şi care îi dau dreptul, în calitatea sa de creditor, deţinând cel puţin 50 % din valoarea creanţelor, de a decide desemnarea lichidatorului judiciar.

Prin întâmpinare, Cabinet de Individual de Insolvenţă H.G. solicită respingerea recursului, apreciind că, în mod întemeiat, judecătorul sindic  a făcut aplicarea art. 20 din Legea nr. 85/2006 şi art. 4 alin. 2 din Ordinul nr. 1009/2007 privind procedurile de selecţie a practicienilor în insolvenţă.

Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, se constată următoarele:

Potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 173/2008, creditorul care deţine cel puţin 50 % din valoarea totală a creanţelor, poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia.

De asemenea, potrivit art. 19 alin. 4 din acelaşi act normativ, dacă în termenul stabilit de alin. 3 (de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) decizia adunării creditorilor sau a creditorului care deţine cel puţin 50 % din valoare nu este contestată, judecătorul sindic, prin încheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce deţine 50 % din valoarea creanţelor.

Rezultă, din cele două texte de lege menţionate, că, pe de o parte, creditorul deţinând cel puţin 50 % din totalul creanţelor debitorului  este abilitat să procedeze la desemnarea ori confirmarea administratorului sau a lichidatorului numit de către judecătorul sindic, sens în care numirea acestuia are doar un caracter provizoriu – până la desemnarea ori confirmarea sa – iar pe de altă parte că, odată  administratorul desemnat ori confirmat în aceste condiţii, devine obligatoriu pentru judecătorul sindic, acesta neputând să ignore opţiunea adunării creditorilor ori a creditorului, exprimată în aceste condiţii.

Din actele dosarului rezultă că recurentul, în calitate de creditor, deţinând cel puţin 50 % din totalul creanţelor (de 83,09 %), şi-a exprimat opţiunea pentru lichidatorul E.Q.I. SPRL în adunarea creditorilor din data de 5.09.2008, opţiune adusă la cunoştinţa judecătorului sindic la data pronunţării hotărârii atacate, opţiune care trebuia însuşită de către judecătorul sindic mai ales având în vedere că nici nu a fost contestată în condiţiile art. 19 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 şi să dispună numirea în calitate de lichidator a persoanei agreate de recurentă.

În condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, desemnarea definitivă ori o confirmare a lichidatorului judiciar poate avea loc în condiţiile dispoziţiilor legale menţionate, înainte sau după numirea sa provizorie de către judecătorul sindic, urmează a fi respinse susţinerile intimatei Cabinet Individual de Insolvenţă H.G., potrivit cu care, după numirea sa de către judecătorul sindic, lichidatorul judiciar nu poate decât a fi schimbat pe baza unei cereri de înlocuire făcute în acest sens de către creditorul interesat.