În condiţiile în care pârâţii nu au restituit avansurile spre decontare în sumă iniţială de 561.503 lei, devenită ulterior 715.777 lei, sumă prin care s-ar fi putut acoperi fără probleme pasivul total al debitoarei în cuantum de numai 72.816 lei, ins…


Contencios administrativ.

Sentinţă civilă

Societăţi comerciale

 

 În condiţiile în care pârâţii nu au restituit avansurile spre decontare în sumă iniţială de 561.503 lei, devenită ulterior 715.777 lei, sumă prin care s-ar fi putut acoperi fără probleme pasivul total al debitoarei în cuantum de numai 72.816 lei, instanţa constată că pârâţii au săvârşit fapta de a fi deturnat o parte din activul societăţii, ceea ce face ca în speţă să fie incidente dispoziţiile art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. com., de cont. adm. şi fiscal, sent. nr. 860/2008,  nepublicată)

 Prin cererea extinsă formulată în dosarul de insolvenţă lichidatorul judiciar desemnat în cauză E. I. M. IPURL Bistriţa a chemat în judecată pe pârâţii T. A. P. şi R. C. S. în calitate de administratori statutari ai debitoarei S.C. „E.” S.R.L. Bistriţa solicitând să fie obligaţi pârâţii să achite din averea proprie către averea debitoarei suma de 72.816 lei reprezentând pasivul acesteia, pentru motivele prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. d şi e din Legea nr. 85/2006.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut în fapt că societatea debitoare a fost dizolvată prin încheierea judecătorului delegat de pe lângă O. R. C. Bistriţa-Năsăud, după care, prin sentinţă devenită irevocabilă s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă împotriva acesteia.

 Împotriva societăţii s-au depus declaraţii de creanţă în cuantum total de 72.816 lei ce nu pot fi stinse prin active din averea debitoarei.

 Referitor la obiectul prezentei cereri, se constată că deşi din actele dosarului rezultă că pârâţii, în calitate de administratori statutari, nu au condus evidenţele contabile ale societăţii conform prevederilor legale, astfel după cum recunosc de altfel şi pârâţii în întâmpinările depuse, când fac referire la erori, instanţa reţine că în cauză nu s-a probat existenţa unei legături de cauzalitate între această faptă şi ajungerea în insolvenţă a societăţii debitoarei, în consecinţă în speţă nu sunt incidente prevederile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.

 Referitor la bunurile falitei, deşi nici până la data pronunţării prezentei sentinţe pârâţii nu le-au pus la dispoziţia lichidatorului judiciar în vederea achitării datoriilor falitei, aceştia au recunoscut existenţa anumitor bunuri şi au indicat locaţiile în care s-ar afla.

 Însă nu au făcut dovada casării utilajelor aflate pe lista mijloacelor fixe şi nici a furtului unui motofierăstrău aflat în stare de funcţionare şi pe care l-ar fi reclamat la Poliţia Bistriţa împreună cu dispariţia motoarelor electrice aflate pe utilajele de prelucrare şi a altor scule aflate la punctul de lucru, reclamaţie care dacă ar fi fost înregistrată la organele de poliţie ar fi fost certificată de acestea pentru instanţă la cererea părţilor.

 Referitor la disponibilităţile băneşti ale debitoarei, din evidenţele contabile rezultă că pârâţii şi-au însuşit sub formă de avansuri spre decontare suma de 561.503 lei, care conform bilanţului contabil din data de 31.12.2006 s-a majorat la suma de 715.777 lei, sumă pe care aceştia nu au mai restituit-o.

 Pârâţii nu şi-au dovedit afirmaţia că ar fi vorba doar de o eroare în contabilitate şi deşi în întâmpinările formulate arată că vor solicita o expertiză contabilă în acest sens, în instanţă nu au solicitat şi nu au indicat obiectivele unei astfel de expertize.

 Deoarece din actele dosarului nu rezultă necesitatea efectuării unei expertize contabile, instanţa nu a dispus din oficiu administrarea acestei probe.

 În concluzie, în condiţiile în care pârâţii nu au restituit avansurile spre decontare în sumă iniţială de 561.503 lei, devenită ulterior 715.777 lei, sumă prin care s-ar fi putut acoperi fără probleme pasivul total al debitoarei în cuantum de numai 72.816 lei, instanţa constată că pârâţii au săvârşit fapta de a fi deturnat o parte din activul societăţii, ceea ce face ca în speţă să fie incidente dispoziţiile art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006.

 În condiţiile în care în cauză nu s-a putut cuantifica contribuţia fiecărui pârât la prejudiciul cauzat averii debitoarei, în baza art. 138 alin. 4 din Legea 85/2006, instanţa va obliga pârâţii să suporte în solidar acoperirea pasivului acesteia (judecător Checec Virgil).