Divizarea prin desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii divizate şi transferarea ei ca întreg unei societăţi astfel constituită în schimbul alocării de părţi sociale ale societăţii beneficiare către o parte din acţionari şi nu către toţi acţionarii societăţii care transferă activele este contrară art. 250 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 republicată.
Decizia nr. 96/A/26.10.2009 a Curţii de Apel Galaţi
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. 82/113/2009, reclamantul I.A. a solicitat anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 1 şi 2/02.12.2008 şi constatarea nulităţii divizării S.C. RMRT A S.A. Brăila prin desprinderea unei părţi din patrimoniul social al societăţii divizate şi transmiterea către o societate nou înfiinţată S.C. RMRT H S.R.L. Brăila în contradictoriu cu pârâta S.C. RMRT A S.A. Brăila.
În motivarea cererii sale, reclamantul arată că nulitatea divizării rezultă din faptul că nu a fost adoptată o hotărâre de admitere în principiu, administratorii nu au fost împuterniciţi prin hotărâre de acţionarii societăţii pentru întocmirea proiectului de divizare, proiectul de divizare nu este întocmit în conformitate cu legea, nefiind descrise pasivele, capitalul social al societăţii beneficiare este greşit, nu se precizează care este cuantumul primei de divizare şi nu se specifică condiţiile alocării părţilor sociale la societatea nou înfiinţată.
Hotărârile sunt anulabile fiindcă convocarea nu cuprinde textul integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv, reclamantul deşi era acţionar, nu a fost convocat, nu a votat, lipseşte hotărârea de admitere în principiu a proiectului de divizare, judecătorul delegat la O.R.C. nu a verificat existenţa înscrisurilor anexă la cele două hotărâri şi a dispus nelegal menţionarea acestora.
În consecinţă, consideră că divizarea este nulă, iar hotărârile nr. 1 şi 2/2008 anulabile.
În drept, precizează disp. art. 238 şi următoarele din Legea nr. 31/1990. Depune înscrisuri.
Legal citată, pârâta depune întâmpinare, arătând că cererea este nelegală şi netemeinică, fiindcă textul legal, art. 239 din Legea nr. 31/1990, prevede doar o singură hotărâre de divizare, nefiind necesară adoptarea unei hotărâri de admitere în principiu, de altfel, textul legal al art. 241 din Legea nr. 31/1990 a fost modificat şi administratorii au numai obligaţia de a întocmi proiectul de divizare, nemaifiind necesară mandatarea lor specială.
Cu privire la proiectul de divizare, arată că pasivul a fost determinat – două împrumuturi, iar discordanţa capital social redus echivalent cu capital social al noii societăţi s-a datorat unei erori de calcul ce a fost eliminată. Cuantumul primei de divizare este determinabil întrucât în proiectul de divizare se menţionează că prima de divizare este egală cu diferenţa dintre valoarea aportului net de divizare şi valoarea capitalului social prevăzute în anexa la proiectul de divizare.
Neconcordanţele dintre texte (forma publicată şi textul final) se datorează modificărilor intervenite în structura acţionarilor societăţii divizate. Nu sunt încălcate disp. art. 243/2 din Legea nr. 31/1990, acestea neprevăzând că este necesară depunerea raportului scris la O.R.C. Brăila, ci numai întocmirea acestuia şi punerea lui la dispoziţia acţionarilor pentru a fi consultat.
Cu privire la încălcarea drepturilor de acţionar ale reclamantului arată că acesta nu şi-a înregistrat cele 8 contracte de cesiune prin care a devenit acţionar, dar a fost tot timpul recunoscut în această calitate şi nu există nici o dovadă că i s-ar fi încălcat drepturile.
De altfel, reclamantul din momentul dobândirii calităţii de acţionar a făcut abuz de drept procesual formulând împotriva societăţii peste 84 acţiuni cu cele mai diverse obiecte, acţiuni care au ca efect blocarea activităţii societăţii şi forţarea cumpărării acţiunilor sale la preţuri foarte mari.
În drept, invocă disp. art. 239, 241 din Legea nr. 31/1990.
Prin sentinţa nr. 3/20.03.2009 pronunţată de secţia comercială şi contencios administrativ a Tribunalului Brăila s-a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul I.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. RMRT A S.A.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Potrivit art. 239 din Legea nr. 31/1990, A.G.E.A. din cadrul S.C. RMRT A S.A. Brăila a adoptat hotărârile nr. 1 şi 2 şi au hotărât divizarea societăţii şi constituirea unei societăţi cu răspundere limitată. Instanţa de fond a motivat că este necesară doar hotărârea de divizare, întocmirea şi publicarea, precum şi punerea la dispoziţia acţionarilor a proiectului de divizare şi constituirea noii societăţi în condiţiile prevăzute de lege pentru forma de societate convenită.
Din analiza actelor depuse a rezultat că sunt referiri legale la pasivul ce urmează a fi transferat societăţii beneficiare, respectiv două împrumuturi, reducerea capitalului societăţii mamă a operat după recunoaşterea că discordanţa se datora unei erori de calcul iar prima de divizare, chiar dacă nu este expres determinată, este cel puţin determinabilă rezultând din diferenţa dintre valoarea capitalului social prevăzute în anexa la proiectul de divizare.
Cu privire la motivele de nulitate ale hotărârilor s-a constatat că ele nu sunt fondate, neconcordanţele sesizate nu sunt în măsură a anula hotărârea nr. 1/2008 fiindcă ele au intervenit din culpa acţionarilor.
Instanţa de fond a respins susţinerea reclamantului conform căreia nu a fost încunoştiinţat şi nu şi-a exercitat dreptul de vot motivat şi de faptul că publicarea proiectului de divizare şi a anunţului în monitorul oficial s-a făcut cu îndeplinirea cerinţelor legale.
Referirile la înscrierea menţiunilor din cele două hotărâri, în registrul comerţului, s-au considerat a fi neîntemeiate, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului având doar atribuţii de menţionare a actelor iar nu de judecare a temeiniciei acestora.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul I.A., înregistrat sub nr. unic 82/113/2009 pe rolul Curţii de Apel Galaţi.
A criticat hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivând următoarele:
În mod greşit instanţa a reţinut că, în cauză, este necesară doar hotărârea de divizare.
Potrivit disp. art. 239 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 31/1990, adunarea generală a acţionarilor trebuie să hotărască asupra divizării în două etape.
În primul rând, adunarea generală a acţionarilor trebuie să adopte o „hotărâre de principiu” privind divizarea şi să împuternicească pe administratorii societăţii să întocmească proiectul de divizare.
În al doilea rând, după întocmirea proiectului de divizare, adunarea generală a acţionarilor adoptă „în cunoştinţă de cauză” hotărârea privind divizarea.
În Monitorul Oficial nr. 5956/22.10.2008 a fost publicat Proiectul de divizare nr. 60/29.09.2008 al S.C. RMRT A S.A. fără ca administratorii societăţii divizate să fi fost împuterniciţi pentru întocmirea acestui proiect prin hotărârea de admitere în principiu a divizării.
Prin lipsa hotărârii de principiu au fost încălcate o serie de drepturi ale acţionarilor şi anume: dreptul de a fi convocaţi pentru a participa la şedinţa adunării generale extraordinare a acţionarilor, dreptul de vot în cadrul adunării generale de a-şi exprima opţiunea în privinţa problemelor analizate.
În mod greşit, instanţa de fond a reţinut că sunt referiri legale la pasivul societăţii ce urmează a fi transferat societăţii beneficiare, respectiv două împrumuturi, câtă vreme nu se ştie ce valoare aveau cele două împrumuturi.
Proiectul de divizare nu cuprinde descrierea exactă a pasivelor care urmează a fi transferate societăţii beneficiare, fiind încălcate astfel disp. art. 241 lit. k din Legea nr. 31/1990. A arătat că din proiectul de divizare rezultă că societatea va prelua un patrimoniu constând la active dintr-o participaţie de 88,325 acţiuni deţinute la S.C. R.I. S.A., reprezentând 93,963% din capitalul social al acesteia, precum şi o sumă în disponibilităţi băneşti, iar la pasive sunt trecute două împrumuturi acordate societăţii divizate de către BIL şi BIL Terenuri S.A.
În proiectul de divizare se face vorbire de două împrumuturi acordate, iar în anexa de calcul, la pasive este trecută suma de 1.877.375. Nu este îndeplinită condiţia stabilită imperativ de lege întrucât în proiectul de divizare nu a fost descrisă corespunzător situaţia pasivelor societăţii. Mai mult, aceste contracte de împrumut nu au fost depuse la Oficiul Registrului Comerţului Brăila pentru a se verifica legalitatea proiectului de divizare, raportat şi la sumele înscrise în aceste contracte de împrumut.
În mod greşit instanţa a reţinut că prima de divizare trebuie să fie determinabilă şi nu determinată.
Proiectul de divizare nu precizează care este cuantumul primei de divizare, condiţie prevăzută la lit. f a art. 241 din Legea nr. 31/1990.
Instanţa, în mod eronat, apreciază că s-a îndeplinit condiţia de cvorum prin faptul că a fost publicat proiectul de divizare şi anunţul în Monitorul Oficial cu îndeplinirea cerinţelor legale.
Hotărârile au fost luate fără respectarea normelor privitoare la convocarea adunărilor generale.
În lunile mai-iunie 2007, apelantul a cumpărat de la mai multe persoane fizice acţiuni la S.C. RMRT A S.A. În mod abuziv şi total nelegal intimata a refuzat transmiterea documentaţiei către Registrul Monitor Independent S.A. în vederea efectuării înregistrărilor cu privire la structura acţionarilor în registrul acţionarilor societăţii. Acţiunile pot fi dobândite prin contract de vânzare-cumpărare (cesiune), prin urmare, apelantul a devenit acţionar, în urma cumpărării pachetelor de acţiuni de la mai multe persoane fizice şi beneficia de dreptul de a fi convocat pentru şedinţa adunării generale, şi de a vota, în baza numărului de acţiuni cumpărate.
Hotărârile au fost luate cu neîndeplinirea corectă a condiţiilor de cvorum şi majoritate.
În baza pachetului de acţiuni pe care le deţine la societatea pârâtă, apelantul avea dreptul de a vota în cadrul şedinţei adunării generale extraordinare a acţionarilor.
Această divizare reprezintă un caz particular de abuz de majoritate, în speţă abuzul de drept, fiind pricinuit de acţionarul majoritar în raport cu acţionarii minoritari.
Art. 1361 din Legea nr. 31/1990 prevede ca: „acţionarii trebuie să-şi exercite drepturile cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari”.
Principiul enunţat de art. 136 indice 1 din Legea nr. 31/1990 ce se constituie într-un mijloc important de protecţie a acţionarilor minoritari, a fost încălcat în cauză de acţionarul majoritar prin neconvocarea la adunarea generală extraordinară a acţionarilor în vederea adoptării hotărârii de declanşare a divizării.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat disp. art. 294 şi următoarele C.pr.civ., Legea nr. 31/1990, art. 274 C.pr.civ.
Legal citată, intimata-pârâtă S.C. RMRT A S.A. Brăila a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului şi menţinerea hotărârii instanţei de fond pentru următoarele argumente:
În mod corect Tribunalul Brăila a reţinut că, pentru aprobarea operaţiunii de divizare, este necesară doar hotărârea de divizare în raport de dispoziţiile art. 239 din Legea nr. 31/1990.
Susţinerea apelantului reclamant conform căreia divizarea este nulă absolut întrucât adunarea generală a acţionarilor trebuie să hotărască asupra divizării în două etape diferite, este total lipsită de temei legal, reclamantul adăugând în mod nepermis la legea în vigoare (art. 241 din Legea nr. 31/1990 modificată prin Legea nr. 441/2006).
În mod corect prima instanţă a reţinut că în proiectul de divizare sunt referiri la pasivul ce urmează a fi transferat societăţii beneficiare, respectiv două împrumuturi.
În ceea ce priveşte critica apelantului reclamant privind diferenţa dintre valoarea de reducere a capitalului social al societăţii divizate şi valoarea capitalului social al societăţii beneficiare, Tribunalul Brăila a reţinut în mod corect că reducerea capitalului societăţii mamă a operat după recunoaşterea că discordanţa se datora unei erori de calcul.
Însăşi hotărârea A.G.E.A. a acţionarilor RMRT A S.A. din 02.12.2008 prevede că se aprobă proiectul de divizare al S.C. RMRT A S.A. nr. 60/29.09.2008 cu ajustarea caracteristicilor societăţii beneficiare privind valoarea nominală a unei acţiuni şi capitalul social propuse de expertul desemnat de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, prin raportul de expertiză.
În mod corect, prima instanţă a reţinut că „prima de divizare chiar dacă nu este expres determinată, este cel puţin determinabilă rezultând din diferenţa dintre valoarea aportului net de divizare şi valoarea capitalului social prevăzute în anexa la proiectul de divizare”.
Proiectul de divizare îndeplineşte cerinţa prev. de art. 241 lit. f din Legea nr. 31/1990, prevăzând în mod clar că prima de divizare este egală cu diferenţa dintre valoarea aportului net de divizare şi valoarea capitalului social.
În ceea ce priveşte critica reclamantului privind neconcordanţa dintre textul ce urma a fi modificat, în forma publicată în Monitorul Oficial şi textul final, în forma adoptată prin Hotărârea nr. 1 din 02.121.2008, prima instanţă reţine în mod corect că aceste neconcordante nu sunt în măsură a anula hotărârea nr. 1/2008, fiindcă modificările au apărut din culpa acţionarilor.
A motivat că textul apărut în convocarea publicată în M.O. nr. 6082/28.10.2008 reflectă structura de capital a societăţii în forma în care ea putea fi prevăzută la acea dată, plecându-se de la premisa că toţi acţionarii societăţii divizate îşi vor exprima opţiunea de a deveni acţionari la societatea beneficiară. Mai mult, se arată că era imposibil să prevadă cu exactitate la data publicării convocării în Monitorul Oficial, care va fi structura de capital a societăţii după divizare.
După finalizarea operaţiunii de divizare, s-a constatat că nu toţi acţionarii societăţii divizate şi-au exprimat opţiunea de a deveni acţionari ai societăţii beneficiare, de aici rezultând şi diferenţele de cifre şi procente.
În mod corect, prima instanţă a reţinut că referirile reclamantului privind încălcarea dispoziţiilor art. 243 indice 2 din Legea nr. 31/1990 nu sunt întemeiate, judecătorul delegat la O.R.C. având doar atribuţiuni de menţionare a actelor iar nu de judecare a temeiniciei acestora.
Susţinerile apelantului-reclamant privind încălcarea normelor privind convocarea sunt false, lipsite de suport probator întrucât hotărârile nr. 1 şi 2 din 02.12.2008 au fost adoptate cu respectarea dispoziţiilor privitoare la convocare, prevăzute de Legea nr. 31/1990, fiind publicate atât în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 6082 din 28.10.2009, cât şi în ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” din data de 30.11.2008.
Susţinerile apelantului reclamant privind refuzul societăţii lor de a transmite documentaţia aferentă unor contracte de cesiune este falsă întrucât pentru înregistrarea contractelor de cesiune încheiate de apelantul reclamant, în calitate de cesionar, era suficient ca apelantul reclamant să se prezinte la Registrul Independent Monitor şi să solicite, în baza contractelor de cesiune, înregistrarea transferului acţiunilor de la cedenţi către persoana sa.
Pentru aceste considerente, a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei nr. 3/Fcc/20.03.2009, pronunţată de Tribunalul Brăila secţia comercială şi contencios administrativ.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 239, art. 241 din Legea nr. 31/1990.
Curtea de Apel Galaţi prin decizia nr. 96/A/ 2009 a admis apelul declarat de reclamantul I.A., domiciliat în Constanţa, împotriva sentinţei nr. 3/20.03.2009 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 82/113/2009, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. “R.A.” S.A. BRĂILA.
A schimbat, în tot, sentinţa apelată, în sensul că:
A admis acţiunea formulată de reclamantul I.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. “R.A.” S.A. şi, în consecinţă:
A anulat hotărârile nr. 1 şi 2 din 02.12.2008 adoptate de adunarea generală extraordinară a acţionarilor S.C. “R.A.” S.A.
A declarat nulă divizarea parţială a S.C. “R.A.” S.A. realizată în condiţiile art. 250 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 republicată, prin desprinderea unei părţi din patrimoniu şi transferarea acesteia către S.C. “H.R.” S.R.L. nou constituită.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut următoarele:
La data de 02.12.2008 adunarea generală extraordinară a acţionarilor S.C. RMRT A S.A. a adoptat două hotărâri:
– Hotărârea nr. 1 prin care să aprobaţi proiectul de divizare al S.C. RMRT A S.A. nr. 60/29.09.2008 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 5956 din 22.10.2008, cu ajustarea caracteristicilor societăţii beneficiare privind valoarea nominală a unei acţiuni şi capitalul social, propuse de expertul desemnat, în temeiul art. 2433 din Legea nr. 31/1990 republicată. Totodată, s-a aprobat divizarea S.C. RMRT A S.A. în conformitate cu proiectul de divizare şi reducerea capitalului social al S.C. RMRT A S.A. ca urmare a divizării cu suma de 6.300.000 lei, de la 7.200.000 lei la 900.000 lei prin anularea unui număr de 63.000.000 acţiuni cu valoare nominală de 0,10 lei fiecare.
Ca efect al reducerii de capital datorată divizării, art. 6.1 şi art. 6.2 din actul constitutiv al S.C. RMRT A S.A. s-a modificat, în consecinţă.
S-a mandatat pe G.L. să efectueze toate formalităţile necesare în vederea înregistrării menţiunilor privind divizarea şi reducerea capitalului social, ca urmare a divizării.
– Hotărârea nr. 2 prin care s-a aprobat înfiinţarea S.C. H RMRT S.R.L., cu un capital social de 6.199.200 lei constituit dintr-un total de 61.992 părţi sociale, cu valoarea nominală de 100 lei fiecare, ca urmare a divizării S.C. RMRT A S.A., în conformitate cu dispoziţiile proiectului de divizare nr. 29/21.01.2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 911/15.02.2008, astfel cum a fost aprobat prin hotărârea nr. 1 din 02.12.2008.
Hotărârile prin care s-a aprobat proiectul de divizare şi divizarea propriu-zisă au fost adoptate la aceeaşi dată, în cauză divizarea realizându-se într-o singură etapă.
Art. 239 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată instituie regula potrivit căreia decizia de divizare trebuie să fie luată de fiecare societate în parte, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii.
Articolul 241 din Legea nr. 31/1990 republicată prevede că administratorii societăţilor care urmează a participa la divizare vor întocmi proiectul de divizare care va cuprinde menţiunile prevăzute la lit. a-k ale acestui articol.
Contrar susţinerilor intimatei-pârâte S.C. RMRT A S.A. acest articol (241), astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 44/2006, stabileşte două reguli importante pentru economia operaţiunii de divizare.
Prima regulă este aceea că divizarea, ca măsură de reorganizare a persoanelor juridice, se realizează în două etape.
Etapa iniţială, în care adunarea generală a societăţii implicate hotărăşte declanşarea procesului şi însărcinarea administratorilor cu elaborarea proiectului de divizare. Cea de-a doua etapă, a divizării propriu-zise, este aceea în care organele statutare vor aproba divizarea efectivă, în conformitate cu proiectul întocmit de administratori, eventual modificat sau completat.
Cea de-a doua regulă care se desprinde din conţinutul art. 241 este aceea că proiectul de divizare trebuie să aibă o structură şi un conţinut minimal obligatoriu astfel cum rezultă din exigenţele prevederilor lit. a-k.
În cauză, operaţiunea de divizare prin desprinderea unei părţi din patrimoniul S.C. RMRT A S.A. şi transferarea acesteia ca întreg unei societăţi care este astfel constituită S.C. H RMRT S.R.L., în schimbul alocării de păţi sociale ale societăţii beneficiare către acţionarii societăţii care transferă activele, nu respectă nici una dintre cele două reguli mai sus enunţate. Astfel operaţiunea de divizare s-a realizat într-o singură etapă, situaţie care a făcut posibilă încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990 republicată, conform cărora „când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebuie să cuprindă textul integral al propunerilor”.
În convocarea publicată în Monitorul Oficial din 28.10.2008 s-a prevăzut că, în urma reducerii capitalului social al S.C. RMRT A. S.A., ca efect al divizării, art. 6.2 privind structura acţionariatului se modifică arătându-se textul integral al articolului modificat iar prin hotărârea nr. 1/02.12.2008 acelaşi articol are alt conţinut, structura acţionariatului fiind diferită faţă de cea din textul convocării.
În acest mod s-au încălcat disp. art. 117 alin. 7 din Lege a căror respectare este obligatorie, textul având caracter imperativ. Instanţa de fond în mod greşit a reţinut că aceste neconcordanţe „au apărut din culpa acţionarilor societăţii”.
De asemeni, apărările intimatei pârâte sub acest aspect sunt neîntemeiate şi contravin prevederilor art. 238 alin. 21 din Lege. Sub acest aspect, intimata pârâtă a invocat faptul că „textul apărut în convocarea publicată în Monitorul Oficial nr. 6082/28.10.2008 reflectă structura de capital social a societăţii în forma în care ea putea fi prevăzută la acea dată, plecându-se de la premisa că toţi acţionarii societăţii divizate îşi vor exprima opţiunea de a deveni acţionari la societatea beneficiară” S-a mai susţinut că nu se putea stabili cu exactitate la data publicării convocării în Monitorul Oficial care va fi structura de capital social după divizare. Intimata pârâtă a motivat că după finalizarea operaţiunii de divizare s-a constatat că nu toţi acţionarii societăţii divizate şi-au exprimat opţiunea de a deveni acţionari ai societăţii beneficiare, de aici rezultând diferenţele de cifre şi procente.
În cauză, însă, la data publicării convocării adunării generale extraordinare, convocare ce conţine şi textul integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv, nu se împlinise termenul înlăuntrul căruia acţionarii societăţii divizate aveau dreptul de a opta pentru a deveni asociaţi ai societăţii beneficiare sau de a se retrage din societatea ce urma a se diviza.
Astfel, proiectul de divizare s-a publicat în Monitorul Oficial la data de 22.10.2008 iar în cuprinsul proiectului s-a stabilit prin art. 9 că acţionarii societăţii divizate au dreptul să opteze fie pentru retragere din societatea divizată, fie să devină asociat al societăţii beneficiare în termen de 10 zile de la data publicării proiectului de divizare în Monitorul Oficial, termenul calculându-se pe zile pline, prin luarea în calcul atât a zilei de 22.10. când s-a publicat proiectul, cât şi a ultimei zile care s-ar fi împlinit pe data de 31.10.2008. Convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor pentru a se hotărî divizarea s-a publicat în Monitorul Oficial pe data de 28.10.2008, fără a se respecta dreptul de opţiune al acţionarilor.
Pe de altă parte, în cazul divizării, legea conferă acţionarilor, care nu sunt de acord cu o hotărâre de divizare, dreptul de a se retrage dintr-o societate pe acţiuni, cu toate implicaţiile de ordin financiar la care vor putea fi supuse societăţile din care acei acţionari se vor retrage. Astfel, dreptul de a opta pentru a deveni acţionar al societăţilor nou înfiinţate nu este prevăzut de lege, ci doar dreptul de a se retrage din societatea divizată.
Aceasta deoarece, în cazul în care acţionarii nu se retrag, divizarea are ca efect repartizarea către acţionarii societăţii divizate de părţi sociale, la societăţile beneficiare, în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de divizare.
Este întemeiat astfel şi motivul de apel referitor la faptul că proiectul de divizare încalcă prev. art. 241 lit. k din Lege deoarece proiectul de divizare nu conţine informaţiile specifice şi esenţiale referitoare atât la situaţia pasivelor prin descrierea exactă a acestora şi la condiţiile alocării de părţi sociale, la societatea nou înfiinţată.
Sub acest din urmă aspect, se constată că repartizarea de părţi sociale la societatea beneficiară nu s-a realizat către toţi acţionarii societăţii divizate (care nu s-au retras din societate), ci doar către doi acţionari, respectiv BIL şi S.C. M.B. S.A., fiind evident că divizarea s-a realizat doar în interesul acestor doi acţionari şi cu vătămarea drepturilor celorlalţi acţionari.
În această modalitate, divizarea, prin desprinderea unei părţi din patrimoniul S.C. RMRT A S.A., şi transferarea ei ca întreg unei societăţi care este astfel constituită, S.C. H RMRT S.R.L. în schimbul alocării de părţi sociale ale societăţii beneficiare către o parte din acţionarii care transferă activele, nu are acoperire legală. Aceasta deoarece această formă de divizare trebuie să se realizeze în interesul tuturor acţionarilor, fiind de esenţa divizării repartizarea de acţiuni la societatea beneficiară a divizării, ca efect al transferului de active şi pasive între societăţile participante la divizare.
Acţionarii societăţii divizate devin asociaţi ai societăţii beneficiare în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de divizare conform art. 250 alin. 1 lit. b din Lege. Astfel, toţi acţionarii societăţii divizate devin asociaţi ai societăţii beneficiare şi nu doar numiţi acţionari, cum s-a întâmplat în cauza dedusă judecăţii.
Chiar şi în situaţia în care unul dintre acţionari ar deţine numai o acţiune şi raportul de schimb nu permite să i se repartizeze acestuia cel puţin o acţiune sau o parte socială la societatea beneficiară, această situaţie va fi regularizată prin eventualele plăţi în numerar stabilite în proiectul de divizare.
Divizarea astfel realizată aduce atingere drepturilor de acţionar al apelantului reclamant deoarece în contul activelor preluate de la societatea divizată al cărei acţionar este apelantul nu a primit nimic rămânând acţionar la societatea divizată al cărui activ a fost semnificativ redus.
Celelalte motive de apel sunt neîntemeiate. Lipsa cuantumului primei de divizare poate fi stabilit prin simpla operaţiune de scădere dintre valoarea aportului net de divizare şi valoarea capitalului social.
Apelantul-reclamant a avut posibilitatea de a vota în cadrul adunării generale a acţionarilor însă, deşi susţine că deţine un procent mai mare de acţiuni decât cel înregistrat în registrul comerţului la data adoptării hotărârii adunării generale extraordinare, totuşi nici cvorumul de prezenţă şi nici rezultatul votului nu ar fi influenţat validitatea hotărârilor luate având în vedere ponderea acţiunilor deţinute de acţionarii majoritari care au votat în favoarea adoptării hotărârilor atacate.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 296 C.pr.civ., a admis apelul cu consecinţa schimbării în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii acţiunii cu consecinţa anulării celor două hotărâri referitoare la divizarea parţială a S.C. RMRT A S.A. şi înfiinţarea unei noi societăţi.
Ca efect al anulării celor două hotărâri, a declarat nulă divizarea.
