Onorariu de succes stabilit prin încheiere de şedinţă nerecurată de părţi. Consecinţe.
Legea nr.85/2006: art.4
OMF nr.1186/2006
OMF nr.1342/2006
Nerecurarea în termen legal a încheierii prin care judecătorul sindic a dispus cu privire la plata onorariului de succes atrage sancţiunea decăderii părţii de a mai critica această hotărâre cu prilejul recurării altei hotărâri date în continuarea procedurii insolvenţei.
(Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială; decizia comercială nr.61R din 20.01.2009)
Deliberând constată că, prin sentinţa comercială nr.669/14.02.2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Comercială în dosarul nr.48481/3/2005 a fost respinsă contestaţia formulată de către creditoarea AFPS 4 Bucureşti împotriva raportului fondurilor obţinute din valorificarea activelor debitoarei S.C. “F M” S.R.L. şi a planului de distribuire nr.1 publicat de către lichidatorul judiciar “V C” I.P.U.R.L. Bucureşti, Anghel Ovidiu Corneliu, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa astfel, tribunalul prin judecător sindic a reţinut în esenţă că nu confirmă faptul că onorariul de succes de 7 % prev. de O.M.F. nr.1186/2006 nu ar fi fost încuviinţat de judecătorul sindic şi nici că onorariul stabilit expertului evaluator nu ar fi fost aprobat de comitetul creditorilor.
Împotriva sentinţa precitate a formulat recurs creditoarea AFPS 4 Bucureşti care solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate şi admiterea contestaţiei la planul de distribuţie nr.1 formulată în temeiul art.122 alin.3 din Legea nr.85/2006.
Recurenta consideră că sentinţa recurată s-a pronunţat cu interpretarea greşită a legii (art.304 pct.9 C.pr.civ.) apreciind că, onorariul de succes de 7 % ar fi revenit lichidatorilor judiciari doar în situaţia în care s-ar fi acoperit integral masa credală ca urmare a vânzării bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei ceea ce, în speţă nu s-a întâmplat astfel şi ca urmare, adunarea creditorilor trebuia să stabilească acest onorariu proporţional cu gradul de acoperire al creanţelor.
Altfel, adunarea creditorilor nu ar fi aprobat procentul de 7 % onorariu de succes deşi s-a solicitat acest lucru judecătorului sindic iar lichidatorul judiciar a încercat să inducă în eroare instanţa prin precizările depuse pe acest aspect.
În fine instanţa de fond în privinţa onorariului evaluator şi cheltuielile privind taxele şi impozitele primărie a reţinut doar susţinerile lichidatorului judiciari ignorând aspectele învederate de recurentă.
În drept se invocă art.299 şi urm. C.pr.civ. şi Legea nr.85/2006.
În privinţa timbrajului recurenta arată că în baza art.229 din O.G. nr.92/2003 rep. este scutită de plată.
Recurenta în baza art.242 (2) C.pr.civ. a solicitat judecarea şi în lipsă şi ca probe a propus înscrisuri.
În cauză s-a solicitat de către recurentă proba cu înscrisuri, probă încuviinţată şi administrată în cauză.
Lichidatorii judiciari ai debitoarei au depus note scrise.
Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză curtea reţine că recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos.
Prin încheierea de şedinţă din 16.11.2006, s-a dispus între altele ca lichidatorul judiciar să convoace Adunarea creditorilor pentru discutarea plăţii onorariului de expert din fondul O.R.C. prev. de art.4 din Legea nr.85/2006.
Din conţinutul raportului nr.2 încheiat de lichidatorul judiciar rezultă că la data de 20.02.2007 acesta a convocat comitetul creditorilor care între altele a hotărât ca onorariile solicitate de experţi să fie achitate din averea debitoarei conform devizelor cu deconturile de cheltuieli iar, onorariul de succes să fie conform O.M.F.P. nr.1342/2006.
Prin încheierea de şedinţă de la 29.03.2007 s-a încuviinţat de judecătorul sindic onorariu de 1000 RON lunar pentru fiecare administrator judiciar şi 7% din vânzarea bunurilor debitoarei, conform adunării creditorilor.
De asemenea dacă prin încheierea de şedinţă din 24.05.2007 judecătorul sindic în privinţa onorariului de succes de 7 % a dispus ca o atare cerere să se pună în discuţia adunării creditorilor, prin încheierea de şedinţă din 2.08.2007, tribunalul prin judecătorul sindic a constatat că, onorariul lichidatorului judiciar în procent de 7% a fost stabilit conform O.M. nr.1186/2006 mod. prin O.M.F.P. nr.1342/2006.
Or, probele nu relevă că recurenta în termen legal ar fi contestat măsurile întreprinse de tribunal prin judecătorul sindic în privinţa onorariului de succes de 7% şi a onorariului stabilit expertului evaluator aşa cum s-a dispus prin încheierile de şedinţă precitate şi cum rezultă din raportul nr.2 întocmit de lichidatorul judiciar.
Din această perspectivă curtea confirmă soluţia instanţei de fond considerând că, la baza întocmirii planului de distribuire nr.1 privitor la onorariul lichidatorilor judiciari, onorariul expertului şi cheltuielile de procedură au stat hotărârea adunării creditorilor şi constatarea tribunalului prin judecătorul sindic, iar recurenta a acceptat măsurile dispuse pe aceste aspecte de vreme ce nu le-a contestat în termen legal potrivit Legii nr.85/2006.
În concluzie, probele nu relevă că planul de distribuţie în litigiu ar fi fost întocmit cu încălcarea legii.
De asemenea, nu se poate analiza în această fază măsuri dispuse pe parcursul procedurii şi necontestate de recurentă în termen legal.
Pentru aceste considerente curtea în temeiul art.312 (1) C.pr.civ. a respins recursul ca nefondat. (M.B.)
