Procedura insolventei. Raspunderea patrimoniala a organelor de conducere reglementata de prevederile art.138 din Legea nr.85/2006. Locul citarii fostilor administratori statutari.
– Legea nr.85/2006, art.7 alin.1, teza a II-a, art.31, art.90,92 Cod procedura civila
Potrivit dispozitiilor art.90, 92 Cod procedura civila cu referire la art.7 alin.1, teza a II-a, art.31 din Legea 85/2006 modificata fostul administrator al societatii debitoare, trebuia citat la domiciliul sau real si actual.
Prima instanta prin judecatorul sindic a dispus citarea administratorului statutar în mod gresit la sediul societatii debitoare, împiedicându-l sa-si exercite dreptul la aparare si accesul la justitie.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VI-A COMERCIALA,
DECIZIA COMERCIALA NR.64 R din 19.01.2010)
Deliberând constata ca, prin sentinta comerciala nr.2159/15.04.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI a Comerciala în dosarul nr.3338/3/2008 a fost admisa cererea formulata de creditoarea A F P S 4 Bucuresti si pârâtul “ESC” a fost obligat sa suporte pasivul societatii debitoare SC “C.S.” SRL format din sumele de 95.337 lei catre A F P S 4 Bucuresti si 17.202,84 lei catre SC “V.N.” SRL. Totodata în baza art.131 alin.2 din Legea 85/2006 s-a închis procedura falimentului împotriva debitoarei.
În esenta, tribunalul a retinut ca probele releva incidenta în speta a dispozitiilor art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 modificata.
Împotriva sentintei preciate a formulat recurs pârâtul sustinând ca s-au încalcat normele imperative referitoare la citarea partilor, respectiv, art.90 si 92 C.pr.civ. astfel ca, în temeiul art.312 alin.5 C.pr.civ. se impune casarea hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante. Recurentul sustine în esenta ca, nu a fost citat la domiciliul sau ci, la sediul societatii desi probele releva ca domiciliul sau se afla în Germania, Dusseldorf, Bloemstrasse 20.
Se mai arata ca, în prezent, domiciliul sau se afla în Munchen, Iltisstrasse 78 a, Germania.
Ca urmare, recurentul sustine ca nu a stiut de existenta litigiului de fata si a fost lipsit de dreptul de a se apara.
În subsidiar, recurentul a solicitat modificarea hotarârii în sensul respingerii cererii ca neîntemeiata.
Se arata ca, recurentul nu a depus documentele prev. de art.28 din Legea 85/2006 întrucât nu a stiut de existenta acelui proces, nefiind legal citat, nu s-a probat culpa sa pentru ajungerea societatii în stare de insolventa, culpa nefiind prezumata.
În drept se invoca art.3041, 312 C.pr.civ, Legea 85/2006.
S-au anexat înscrisuri în copie.
Cererea a fost timbrata cu suma de 20 lei taxa judiciara de timbru si cu 0,15 lei timbru judiciar.
La termenul de azi, în cadrul probei cu înscrisuri s-au depus înscrisuri în copie.
Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauza, Curtea retine ca recursul apare fondat pentru considerentele de mai jos.
Obiectul cererii introductive de instanta consta în atragerea raspunderii patrimoniale a organelor de conducere, respectiv a numitului “ESC” în calitate de administrator al SC “C.S.” SRL Bucuresti.
Astfel fiind situatia, pârâtul trebuia citat la domiciliul acestuia rezultat din probe precum actele constitutive ale societatii.
Ori, recurentul a fost citat la o presupusa resedinta existenta în Bucuresti str.Gen.Candiano Popescu, nr.65, ap.8, sector 4 unde în realitate era sediul social al societatii debitoare.
Probele releva asadar ca recurentul nu a putut sa-si exercite dreptul la aparare si accesul la justitie.
Altfel potrivit dispozitiilor art.90, 92 C.pr.civ., art.7 alin.1, teza II-a, art.31 din Legea 85/2006 modificata recurentul trebuia obligatoriu citat la domiciliul sau real si actual si nu la sediul societatii debitoare.
Pentru aceste considerente Curtea în baza art.312(1), 312(5), 304 pct.5 C.pr.civ. a admis recursul, a casat sentinta atacata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Având în vedere ca recursul s-a solutionat pe aspecte ce tin de încalcarea formelor de procedura, Curtea nu a intrat în analiza motivului de recurs privind fondul cauzei întrucât ar fi fost de prisos, în temeiul art.315 C.pr.civ. urmând ca acest motiv de recurs sa fie avut în vedere de instanta de fond cu ocazia rejudecarii cauzei.
