Încheiere de radiere a societăţii pronunţată de judecătorul delegat la Registrul Comerţului, după notificarea de deschidere a procedurii falimentului făcută de judecătorul sindic conform art.32 alin.2 din Legea nr.85/2006. Inadmisibilitate.
(art.32 alin.2 din Legea nr.85/2006.)
Conform art.61 (1) din Legea nr.85/2006 a insolvenţei, în urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar trimite notificare tuturor creditorilor şi în condiţiile art.32 alin.2, din dispoziţia judecătorului sindic, debitorului şi Oficiului Registrului Comerţului, situaţie în care în mod legal la data pronunţării sentinţei 11.10.2006, judecătorul delegat trebuia să ştie că prin sentinţa din 11.08.2006 societatea intrase în faliment, situaţie în care nu mai trebuia să pronunţe sentinţa de radiere a societăţii.
În mod legal s-a admis recursul societăţii şi s-a respins încheierea de radiere ca inadmisibilă.
(Decizia comercială nr.416R/16.03.2007 – Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti)
Deliberând, constată că prin încheierea nr.55648/12.10.2006 pronunţată de judecătorul delegat la ORCTB s-a admis cererea formulată de ONRC sub nr.438951/11.10.2006 şi s-a dispus în temeiul art.31 alin.5 din Legea nr.359/2004 modificată, radierea din Registrul Comerţului a S.C. “I-F.” S.R.L. încălcând dispoziţiile art.30 alin.1 din Legea nr.359/2004 deoarece nu şi-a preschimbat până la această dată, 11.10.2006, certificatul de înmatriculare şi înregistrare fiscală, situaţie ce duce automat la dizolvarea societăţii şi respectiv la radierea din Registrul Comerţului, ceea ce în cauză s-a şi făcut.
Împotriva hotărârii arătate, a declarat recurs AFP Sector 4 Bucureşti considerând sentinţa atacată ca fiind netemeinică şi nelegală, deoarece la data radierii societatea S.C. “I-F.S” S.R.L. se afla deja în faliment la cererea recurentei, respectiv la 11.08.2006 conform sentinţei nr.1738 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Comercială în dosarul nr.18601/3/2006, lucru de care ORC avea cunoştinţă, deoarece fusese citat în dosarul respectiv.
Cu toate acestea Registrul Comerţului furnizează eronat cerere de radiere a societăţii intimate şi tot în mod eronat se pronunţă de judecătorul delegat la Registrul Comerţului prezenta sentinţă prin care s-a dispus radierea S.C. “I-F.S” S.R.L.
Apreciind astfel că radierea societăţi intimate în temeiul Legii nr.359/2004 este netemeinică şi nelegală, această operaţiune fiind atributul judecătorului sindic după închiderea procedurii de lichidare a bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei conform Legii nr.85/2006, a cerut admiterea recursului şi modificarea în tot a încheierii atacate în sensul respingerii cererii de radiere formulată de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ca neîntemeiată.
Recursul este fondat.
Faţă de cele de mai sus şi având în vedere actele depuse la dosarul cauzei Curtea constată şi reţine următoarele:
Conform art.61 (1) din Legea nr.85/2006 a insolvenţei în urma deschiderii procedurii falimentului administratorul judiciar trimite notificare tuturor creditorilor şi în condiţiile art.32 alin.(2) din dispoziţia judecătorului sindic debitorului şi Oficiului Registrului Comerţului situaţie în care în mod legal la data pronunţării sentinţei 11.10.2006, judecătorul delegat trebuia să ştie că S.C. IGEHNO-FOR.SERV S.R.L. intrase în faliment conform sentinţei nr.1738/11.08.2006 situaţie în care nu mai trebuia să pronunţe faţă de intimată sentinţa de radiere care apare astfel inadmisibilă.
Ignorând înştiinţarea obligatorie trimisă de judecătorul sindic conform Legii insolvenţei nr.85/2006, judecătorul delegat la ORCTB a pronunţat astfel o sentinţă nelegală.
În consecinţă, Curtea a admis recursul declarat de AFP Sector 4, a modificat în parte sentinţa atacată în sensul că a respins cererea de radiere a S.C. “I-F.S” S.R.L. ca inadmisibilă.
A menţinut celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.
A dispus efectuarea cuvenitelor menţiuni în Registrul Comerţului.