Prin sentinţa nr 943 din 12 octombrie 2005 Tribunalul Prahova a respins cererea creditoarei Administratia Finanţelor Publice Prahova prin care solicita antrenarea răspunderii administratorului social al societăţii debitoare pentru acoperirea pasivului acesteia,invocând incidenţa dispoziţiilor art 137 lit. c din Legea nr.64/1995 .
Împotriva sentinţei a declarat recurs creditoarea ,arătînd că, deşi din materialul probator rezultă că administratorul societăţii debitoare a dispus continuarea activitătii în societate în interes propriu când aceasta era vădit în încetare de plăţi ,totuşi instanţa de fond,neţinînd seama de acestea a respins în mod nelegal cererea sa.
Analizănd sentinţa în raport cu probele dosarului şi dispoziţiile aplicabile cauzei ,Curtea a respins recursul creditoarei ca nefondat.
S-a reţinut că răspunderea membrilor organelor de conducere a societati debitoare aflată în faliment –reglementată de art 137 din Legea 64/1995,este una delictuală şi ca atare din probele administrate trebuie să rezulte condiţiile necesare instituirii acestei raspunderi .
In speţă s-a invocat de către creditoare incidenţa art 137 lit.c din Legea 64/95 în sensul că administratorul societăţii debitoare a dispus continuarea activităţii în interes propriu desi starea de insolvenţa era iminentă.
Curtea însă,a reţinut că din probele administrate ,expertiza dispusă în cauză şi raportul lichidatorului rezultă că starea de insolvenţă a societăţii s-a produs din cauze care nu implică culpa administratorului,respectiv distrugerea mărfurilor într-un incendiu şi obligaţia de a preda spaţiul în care se desfăşura activitatea Primăriei Oraşului Ploieşti .
Ca atare ,faţă de considerentele reţinute ,în temeiul art 312 alin 1 C.Pr.Civ recursul a fost respins ca nefondat.
