Recurs formulat împotriva încheierii judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului, prin care s-a mentionat schimbarea sediului social. Exceptia lipsei de interes a recursului formulat de o societate care are calitatea de tert fata de socie…


Recurs formulat împotriva încheierii judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului, prin care s-a mentionat schimbarea sediului social. Exceptia lipsei de interes a recursului formulat de o societate care are calitatea de tert fata de societatea cu privire la care s-a înscris mentiunea.

Interesul este o conditie de exercitiu a actiunii civile, privita lato sensu, ca o cerere adresata instantelor avand functia declansarii unui litigiu, in prima instanta, apel sau recurs.

Interesul este o conditie de exercitiu a actiunii civile, privita lato sensu, ca o cerere adresata instantelor avand functia declansarii unui litigiu, in prima instanta, apel sau recurs.

In acest sens, actul de justitie cerut de petitionar unei instante trebuie sa fie efectiv, adica sa aiba functia de a corespunde protectiei unui drept, sa produca in patrimoniul reclamantului (privit ca titular al cererii) un folos practic de ordin material sau moral.

In acest sens, actul de justitie cerut de petitionar unei instante trebuie sa fie efectiv, adica sa aiba functia de a corespunde protectiei unui drept, sa produca in patrimoniul reclamantului (privit ca titular al cererii) un folos practic de ordin material sau moral.

Chiar si in recurs, caracterul personal si direct al interesului partii de a declansa procesul corespunzator caii de atac trebuie sa corespunda ideii de a tinde spre protejarea dreptului subiectiv in sens material.

Chiar si in recurs, caracterul personal si direct al interesului partii de a declansa procesul corespunzator caii de atac trebuie sa corespunda ideii de a tinde spre protejarea dreptului subiectiv in sens material.

Or, demersul judiciar al recurentei JLLC priveste o societate in care are calitatea de tert.

(decizia comerciala nr.643R/28.04.2009)

Prin încheierea judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga TB din data de 20.11.2008 în dosar nr.569238/2008 a fost admisa cererea de înregistrare de mentiuni referitoare la schimbarea sediului si a actului constitutiv actualizat în privinta societatii SC JA SRL, dispunându-se totodata publicarea actului modificator, decizia asociatului unic din 05.11.2008 în Monitorul Oficial al României.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs societatea comerciala JLLC, solicitând rejudecarea cererii si respingerea sa cu consecinta mentinerii sediului anterior în privinta SC JA RL.

S-a aratat ca Oficiul Registrului Comertului a fost sesizat de doamna IM, care a actionat în numele si pentru SC JA SRL, în lipsa oricarei procuri speciale si judiciare emisa de catre asociatul unic al societatii petitionare.

Se arata ca în acest sens judecatorul sindic nu a tinut cont de dispozitiile art.67 Cod procedura civila, si de cele ale art.1352 Cod civil, potrivit cu care dovada mandatului trebuie facuta prin procura, ori atâta vreme cât semnatara cererii nu are o procura semnata de asociatul unic al petentei, SC JAM SRL, puterea acesteia de reprezentare nu exista.

Al doilea motiv al recursului vizeaza încalcarea dispozitiilor art.204 din Legea nr.31/1990 si pe cele ale art.59 si 60 din Normele privind modul de tinere a registrelor comerciantilor, aratându-se ca actul constitutiv al unei societati cu raspundere limitata poate fi modificat prin hotarârea adunarii generale sau printr-un act constitutiv aditional, ori hotarâre judecatoreasca.

Se arata ca SC JAM SRL – asociatul unic al SC JA SRL, a actionat nelegal, deoarece decizia schimbarii sediului si modificarea actului constitutiv s-au facut în lipsa unei adunari generale a celor care au calitatea de asociati în aceasta societate.

Astfel, recurenta JLLC, asociata alaturi de SC T SA, DM, VG, MCG si DBV în SC JAM SRL, a aratat ca aceasta societate a adoptat o decizie administrativa în baza careia s-a luat hotarârea ca SC JA SRL sa-si modifice sediul social.

În fine, se arata ca au fost încalcate si dispozitiile referitoare la modul de tinere a registrelor, întrucât judecatorul delegat nu a solicitat petentei o hotarâre a adunarii generale, si de asemenea, se arata ca au fost încalcate dispozitiile art.261 alin.1 pct.5 Cod procedura civila deoarece hotarârea pronuntata nu a fost motivata.

Împotriva acestui recurs au formulat întâmpinare ONRC si intimata SC JA SRL prin administrator judiciar, solicitându-se respingerea caii de atac.

Prin aparari ulterioare, intimata SC JA SRL a invocat exceptia lipsei de interes a recurentei, aratând ca aceasta nu obtine nici un folos efectiv, personal, direct sau legitim prin promovarea caii de atac si obtinerea unei solutii de modificare a hotarârii recurate.

De asemenea, ORC de pe lânga TB a înaintat copia integrala a dosarului nr.569238/13.11.2008 în care a fost pronuntata încheierea nr.84107 din 20.11.2008.

Curtea a luat in dezbatere si a pronuntat considerentele sale cu prioritate asupra solutiei adoptate in privinta exceptiei lipsei de interes a recurentei JLLC, potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedura civila.

Astfel:

In acest sens, intre altele, interesul trebuie sa fie personal si direct, adica sa corespunda ideii de protectie a dreptului dedus in justitie. Cum partile exercita actiuni, privite in sens larg, pentru protectia drepturilor subiective cu continut material, actiunea judiciara trebuie sa aiba prefigurata, atat la inceput cat si pe toata durata litigiului, finalitatea de a proteja acest drept.

Or, demersul judiciar al JLLC priveste o societate in care are calitatea de tert.

Chiar si daca legatura dintre JLLC si SC JA SRL poate fi stabilita prin faptul ca SC JAM SRL este asociatul unic al SC JA SRL si ca, recurenta are calitatea de asociat in societatea care detine intreg capitalul social al intimatei, Curtea nu intrevede care este interesul urmarit de catre parte in promovarea recursului.

Avand in vedere ca prin incheierea atacata s-a dispus mentionarea schimbarii sediului social al SC JA SRL, Curtea apreciaza ca nu a fost caracterizat dreptul JLLC care a fost afectat prin aceasta schimbare a sediului.

Schimbarea sediului unei societati intereseaza pe asociati deoarece poate semnifica pentru acestia o afectare a accesului direct la locul unde se afla centru vital al organizatiei, o ingreunare a participarii la sedintele adunarilor generale si implicit o ingreunare la implicarea efectiva in viata societara, dar aceste chestiuni vizeaza aspecte care tin de drepturile asociatilor, calitate fata de care recurenta este terta.

De asemenea, schimbarea unui sediu poate avea o implicare in privinta eficientei economice a societatii daca, legat de acest element al fondului de comert, poate fi conceputa profitabilitatea intreprinderii. Nici aceasta demonstratie nu a fost avuta in vedere de catre recurenta.

Singura motivare a recurentei in combaterea exceptiei invocate impotriva sa a tinut de faptul ca drepturile sale au fost vatamate prin procedura decizionala deviata in SC JAM SRL si de notorietatea succesului unei firme care ar avea sediul, ca si pana acum, in centrul capitalei.

Or, Curtea arata ca scopul actiunii de recurs in cazul de fata nu are functia de a regulariza anumite aspecte nelegale in modul in care SC JAM SRL asociatul unic al intimatei isi organizeaza activitatile decizionale si isi transeaza competentele intre executiv si forul deliberativ.

Curtea ramane atasata de ideea ca singura consecinta a recursului este refuzarea mentionarii noului sediu al societatii SC JA SRL, aspect care  nu poate fi pus in legatura directa cu vreun drept recunoscut al recurentei, dar nici in legatura indirecta in masura in care nici un indiciu nu arata care este puterea de determinare a sediului administrativ in rentabilitatea si profitabilitatea SC JA SRL, acum aflata in procedura insolventei.

Prin urmare, cata vreme nu poate fi intrevazut care este folosul real pe care recurenta il poate obtine prin admiterea recursului sau, Curtea considera ca aceasta conditie nu este indeplinita si astfel, va admite exceptia de fond si absoluta a intimatei, cu consecinta respingerii recursului ca o consecinta a acesteia.

Asfel, fata de efectul peremptoriu al exceptiei avalizate, Curtea arata ca nu se mai impune cercetarea temeiniciei motivelor de recurs.