DOSAR NR. X
ROMÂNIA
TRIBUNALUL X, SECŢIA X
SENTINŢA CIVILĂ NR. X
Şedinţa publică din data de: 10.08.2016
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE: X
GREFIER: X
Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect sechestru judiciar, privind pe reclamanta X în contradictoriu cu pârâta X.
La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu, la strigarea cauzei pe lista amânărilor fără discuţii au răspuns reclamanta prin avocat X cu împuternicire avocaţială aflată la fila 45 a dosarului şi pârâta prin avocat X, care depune împuternicire avocaţială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează faptul că pârâta a depus prin serviciul registratură întâmpinare într-un singur exemplar.
Reclamanta, prin avocat, solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoştinţă de conţinutul întâmpinării.
Tribunalul, în raport de obiectul cererii, constată că prezenta cauză se soluţionează în şedinţă publică.
Tribunalul lasă dosarul la strigarea cauzei la ordinea listei de şedinţă pentru a oferi posibilitatea reclamantei să consulte conţinutul întâmpinării.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la strigarea cauzei la ordinea listei de şedinţă au răspuns reclamanta prin avocat X cu împuternicire avocaţială aflată la fila 45 a dosarului şi pârâta prin avocat X, care depune împuternicire avocaţială la dosar.
Tribunalul pune în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului X – Secţia a X invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Pârâta, prin avocat, solicită admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului X – Secţia X şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei instanţei de judecată de la locul situării bunului, apreciind că în speţă trebuie aplicate dispoziţiile art.974 din Noul Cod de procedură civilă, conform căruia cererea pentru înfiinţarea sechestrului judiciar se va adresa instanţei în circumscripţia căreia se află bunul în cazurile prevăzute de art.973 alin.2 din Noul Cod de procedură civilă.
Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului X – Secţia X, arătând faptul că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat instituirea sechestrului asupra mai multor bunuri.
Tribunalul reţine cauza în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului X – Secţia X invocată prin întâmpinare.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului X Secţia X la data de X, reclamanta X a chemat în judecată pe pârâta X, solicitând în temeiul art. 973 alin. (2) lit. b) coroborat cu art. 972 si art. 974 si urm. din Codul de procedura civila, instituirea unui sechestru judiciar şi Indisponibilizarea construcţiilor situate in:
1. X, Şoseaua X nr. X, Lotul X, având număr cadastral/nr. topografic X -C X respectiv X – X conform extrasului de carte funciara pentru informare emis de către Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara X – Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara X;
2. Sat X , Comuna X, strada X nr. X, Judeţul X;
3. Sat X, Comuna X, Şoseaua X nr. X, Judeţul X;
4. Oras X, Bulevardul X nr. X, Judeţul X;
5. X, Strada X nr. X, Sector X ;
Indisponibilizarea terenurilor si a construcţiilor situate in:
6. X, strada X nr. X,Sector X ;
7. Sat X comuna ” X, Şoseaua X nr. X, Judeţul X, pana la concurenta sumei de X lei.
În motivarea cererii se arată că societatea X a fost înfiinţata in anul 2010 din iniţiativa dlui. X, in calitate de asociat unic si administrator al societăţii, cu un capital de X lei.
La data de X, prin Decizia Asociatului Unic a societăţii X, nr. X, dl. X s-a revocat din funcţia de administrator numindu-l pe dl. X in funcţia de administrator pe perioada nelimitata.
Conform Deciziei Asociatului Unic, a societăţii X nr. X din data de X, capitalul societăţii s-a majorat cu X lei, prin aport in numerar al Global Business, aceasta din urma deţinând 9.000 de parti sociale devenind astfel asociat majoritar.
In data de 11.11.2011, conform Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor societăţii X nr. X, capitalul societăţii X se majorează din nou cu X lei, prin aport in numerar, de data aceasta prin cooptarea dlui. X, deţinând X de parti sociale, care pana la acea data avea doar calitatea de administrator al societăţii.
Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor societăţii X nr. 1 din data de X, in baza procurii din data de 1 noiembrie 2011 si in baza Deciziei societăţii X, semnata de dl. X, se hotărăşte vânzarea celor 9.000 parti sociale deţinute de către societatea X si a celor 1.000 parti sociale deţinute de către dl. X, către dl. X.
Prin urmare, in aceeaşi zi, respectiv 24.11.2011, se incheie contractul de cesiune parti sociale X si X, ambii in calitate de cedenti si X, in calitate de cesionar, in urma acestui contract cedentii renunţând la calitatea de asociaţi, iar dl. X devenind unic asociat si administrator al X.
Astfel, dl. X a semnat Decizia X din data de 24.11.2011, Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr. X a X si Contractul de cesiune in baza procurii din data de 17.11.2011. Dl. X a procedat la achiziţionarea frauduloasa a părților sociale ale X, precum si la cumpărarea pârtilor sociale ale dlui. X, pentru a deveni unic asociat al societăţii X si a dobândi integral controlul asupra societăţii X, control pe care nu îl putea obţine fără a inlatura X din structura asociaţilor societăţii X
Cunoscând faptul ca reclamanta nu avea nici un interes si nicio intenţie de a vinde partile sociale deţinute in cadrul societăţii X dl. X a profitat de mandatul general furnizat de procura din data de 17.11.2011 si a semnat Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor X nr. X. Decizia X si Contractul de cesiune in numele X, facand cu ţoţul abstracţie de faptul ca nu deţine un mandat special pentru a instraina partile sociale ale X si. cu atat mai puţin, de a le înstrăina către sine.
Subliniază faptul ca procura din data de 17.11.2011 nu permitea dlui. X sa reprezinte societatea Global Business in cadrul Adunării Generale a Asociaţilor societăţii X, in cuprinsul procurii nefiind nicio menţiune cu privire la puterea dlui. X de a reprezenta interesele Global Business in raport cu activitatea societăţii al cărei asociat era, respectiv X
Avand in vedere ca procura in baza căreia dl. X a procedat la vânzarea părtilor sociale ale subscrisei nu cuprindea vreun mandat special de înstrăinare a pârtilor sociale ale X in cadrul societăţii X dupa cum nu cuprinde nicio trimitere la o eventuala reprezentare a intereselor X in cadrul societarii X solicită constatarea dreptului de proprietate al reclamantei fata de imobilele asupra cărora solicită instituirea sechestrului judiciar, drept condiţionat insa, la acest moment de pronunţarea unei hotărâri in dosarul nr. 18619/3/2016, avand ca obiect anulare hotărâre AGA. Astfel, existând motive temeinice a ne teme ca Imobilele vor fi sustrase, distruse ori alterate rezulta, fară putinţa de tăgada, interesul legitim al subscrisei in formularea prezentei cereri.
In data de 18.05.2016, reclamanta a înregistrat împotriva X, pe rolul Tribunalului X, cerere de chemare in judecata prin intermediul căreia a solicitat instanţei:
– Constatarea nulităţii absolute a Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor nr. X a X si, pe cale de consecinţa, anularea tuturor actelor subsecvente acesteia, precum si radierea menţiunilor efectuate in Registrul Comerţului in baza hotărârii sus-indicate;
– Anularea contractului de cesiune încheiat in baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor nr. X a X SRL intre cedentii X si X si cesionarul X, precum si a actului constitutiv din data de 28.11.2011 ;
– Repunerea părtilor in situaţia anterioara încheierii Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor nr. X si Contractului de cesiune.
Avand in vedere dispoziţiile art. 973 alin. (2) lit. b) Cod Procedura Civila potrivit cărora „Se va putea, de asemenea, încuviinţa sechestrul judiciar, chiar fară a exista proces asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual” solicită ca onorata instanţa sa aiba in vedere faptul ca:
– reclamanta deţinea in cadrul societății X calitatea de asociat majoritar având un drept de proprietate fata de imobilele asupra cărora solicită instituirea sechestrului judiciar;
– la acest moment, dreptul de proprietate fata de imobilele asupra cărora solicită instituirea sechestrului judiciar este condiţionat de pronunţarea unei hotărâri in dosarul nr. 18619/3/2016, având ca obiect anulare hotărâre AGA.;
– pierderea calităţii de asociat majoritar in cadrul societatii X se datorează exclusiv acţiunilor ilicite ale dlui. X care a inteles sa semneze, fara niciun drept, Decizia X din data de 24.11.2011, Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr. X a X si Contractul de cesiune, procedând astfel la achiziţionarea frauduloasa a pârtilor sociale ale X, precum si la cumpărarea părților sociale ale dlui. X, pentru a deveni unic asociat al societăţii X si a dobândi integral controlul asupra societăţii GBG;
– rezulta interesul reclamantei in formularea prezentei cereri si motivele temeinice pentru ca imobilele are putea fi sustrase, distruse ori alterate.
Fata de aspectele expuse anterior, in speţa, solicitarea reclamantei de instituire a sechestrului judiciar asupra imobilelor mai sus menţionate indeplineste condiţiile reţinute de art. 973 alin. (2) lit. b) Cod proc.civ. rezultând astfel, fara putinţa de tăgada, interesul reclamantei in formularea prezentei cereri si motivele temeinice pentru a se teme ca imobilele vor fi sustrase, distruse ori alterate de actualul posesor.
Precizează ca scopul prezentei cereri este notarea in cartea funciara a interdicţiei X de înstrăinare a Imobilelor.
Interesul reclamantei în promovarea acţiunii:
– Dobândirea calităţii de asociat a societăţii X in cadrul X
Prin Decizia asociatului unic nr. X „de modificare a prevederilor actului constitutiv al X S.R.L.”, asociatul unic al GBG – X a hotărât „majorarea capitalului social cu aport in numerar in cuantum de 5.520 lei, reprezentând 552 parti sociale in valoare individuala de 10 lei, aport adus de catre X SRL, reprezentata legal prin Pavel Marin “. Astfel, X a virat, prin ordin de plata, parţial in contul X suma reprezentând aportul in numerar, respectiv suma de 5.200 lei.
– Dobândirea calităţii de asociat majoritar a dlui. X in cadrul X
Prin actul adiţional nr. 1 din X la Actul constitutiv al societăţii X, X, prin presupusul reprezentant legal dl. X, in calitate de asociat majoritar al X , a convenit cesionarea unui număr de 132 din totalul de 139 de parti sociale deţinute de către X la societatea X către X contra unei sume de 1.320 lei.
– Caracterul fictiv al tranzacţiilor efectuate de către X si X in vederea dobândirii părtilor sociale in cadrul respectivelor societaţi.
Numirea in calitate de administrator-sechestru a reprezentantului convenţional al reclamantei avocat X în raport de dispoziţiile art. 972 Cod Procedura Civila potrivit cărora „Sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunurilor ce formează; art. 976 alin. (1) Cod Procedura Civila şi art. 976 alin. (3) Cod Procedura Civila .
În legătură cu competenţa Tribunalului Bucureşti de a soluţiona cauza au fost invocate dispoziţiile art. 117 Cod procedură civilă, art. 95 Cod procedură civilă şi art. 974 Cod procedură civilă.
La data de 01.08.2016 X a formulată întâmpinare prin care a invocat următoarele excepţii: excepţia necompetentei teritoriale; excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal a societăţii X şi excepţia lipsei de interes a reclamantei X.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de judecata ca neîntemeiata.
Cu privire la excepţia necompetentei teritoriale conform dispoziţiilor art. 130 NCPC, pârâta arată ca in conformitatea cu dispoziţiile art. 974 NCPC “Cererea pentru înfiinţarea sechestrului judiciar se va adresa [..] instanţei in circumscripţia căreia se afla bunul in cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2).
Astfel, prin raportare la dispoziţiile art. 974 NCPC, cererea a fost introdusa eronat, la o instanţa necompetenta din punct de vedere teritorial. Bunurile imobile ce fac obiectul instituirii sechestrului judiciar, se afla in circumscripţii diferite. Desi reclamanta invoca dispoziţiile art 117 NCPC, consideram ca in cauza se aplica art. 973 alin 2 NCPC, atâta timp cat legiuitorul a prevăzut expres competenta instanţei din punct de vedere teritorial care se aplica in aceasta procedura.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal a societăţii X conform dispoziţiilor art 82 NCPC, învederează că întrucât reclamanta nu a depus la dosarul cauzei un înscris (certificat constatator) sau orice alt act din care sa faca dovada calităţii de reprezentant legal al societăţii X, si nu se menţionează in nici un inscris cine este reprezentantul legal, solicită depunerea unei dovezi din care sa reiasă calitatea de reprezentant legal al reclamantei.
În legătură cu excepţia lipsei de interes a reclamantei conform art. 33 NCPC, precizează ca reclamanta nu justifica nici un interes, neexistând înscrisuri din care sa rezulte calitatea reclamantei de asociat in societatea X la data adoptării Hotărârii AGA nr. X.
Or, ca o condiţie de exercitare a acţiunii civile constând în folosul practic urmărit de către titularul acţiunii civile, trebuie ca acesta să fie născut si actual, personal, direct si legitim.
P e fondul cauzei solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
In raport de dispoziţiile legale ale art. 973 alin 2 lit. b NCPC cat si următoarele, arată ca cererea nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi admisa.
Astfel, una dintre condiţiile obligatorii pe care trebuie sa le îndeplinească cererea este ca cel interesat sa aiba motive temeinice sa se teama ca bunul asupra căruia se solicita instituirea sechestrului judiciar va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual.
Or, in prezenta cauza aceste condiţii nu sunt îndeplinite, cu atat mai mult cu cat reclamanta nu a exercitat de mai bine de 5 ani nici un interes in acest sens, ci dupa aproximativ 5 ani, revine pentru a solicita dispunerea acestei masuri asupra bunurilor paratei. Simpla temere si sustinerele reclamantei ca aceste bunuri ar fi sustrase, distruse ori alterate, nu justifica luarea unei astfel de masuri, mai ales ca reclamanta nu aduce nici o dovada in acest sens.
Totodată, dorim sa menţionam faptul ca aceste bunuri la care reclamanta face referire au fost achiziţionate cu mult timp dupa ce reclamanta nu mai avea nici o calitate in societatea X SRL.
Cu privire la bunul – teren situat in Bucureşti, str. X nr. X, sector X , arată ca asupra acestuia se afla instituit sechestru in baza procesului-verbal de sechestru din data de 03.03.2016 in favoarea ANAF.
Asa dupa cum se poate observa, aceste bunuri au fost achiziţionate si închiriate ulterior, reclamanta neavand nici o calitate la momentul respectiv in societate, si cu atat mai mult nici un drept asupra acestora.
Mai mult, unele bunuri sunt închiriate, parata nedetinand un drept de proprietate asupra acestora, deci prin consecinţa, in măsura in care s-ar admite acţiunea promovata, ar fi imposibil de instituit măsura sechestrului judiciar.
Faptul ca in prezent, dupa mai bine de 5 ani, revine pentru a solicita instituirea sechestrului judiciar asupra acestor bunuri, este dovada de rea-credinta pe care aceasta o manifesta, iar măsura pe care o solicita este nejustificata.
Astfel, neexistand indicii care sa justifice o presupunere in sensul intenţiei paratei de a sustrage, distruge sau altera bunurile respective, dispunerea unei astfel de masuri nu este utila. Având in vedere ca o astfel de măsura, prin severitatea efectelor sale, nu poate fi adoptata in considerarea unei temeri ca parata ar putea instraina bunurile, ea trebuie sa fie justificata de dovedirea unor împrejurări neechivoce, care sa conducă spre o astfel de concluzie.
Reclamanta nu justifică nici un interes în promovarea cererii.
Totodată susţinerile acesteia cum ca au fost efectuate cesiuni intre parata si X SRL, iar aceste tranzacţii ar fi fictive, urmarindu-se o «presupusa evaziune fiscala » sunt simple afirmaţii care nu au nici o dovada.
In consecinţa, solicită respingerea cererii ca nefondata.
In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205, art. 973 alin lit b, art. 974 si următoarele NCPC, 33, 82, 130, 431 NCPC.
Cu privire la excepţia de necompetenţă teritorială, tribunalul reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 131 alin.1 Cod procedură civilă la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat din oficiu să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina.
În acelaşi timp în prezenta cauză, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului X.
Tribunalul în raport de dispoziţiile art. 130 alin.2 Cod procedură civilă va analiza cu prioritate excepţia de necompetenţă teritorială invocată în cauză.
Reclamanta a formulat în contradictoriu cu pârâta o cerere prin care în temeiul dispoziţiilor art. 972, 973 alin.2 lit.b) şi art.974 Cod procedură civilă prin care a solicitat instituirea unui sechestru judiciar prin indisponibilizarea terenurilor şi construcţiilor indicate în cererea de chemare în judecată.
În ceea ce priveşte competenţa Tribunalului X reclamanta a indicat ca temei legal dispoziţiile art. 117 Cod procedură civilă şi dispoziţiile art.973 alin.2 lit.b) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 132 alin.1 Cod procedură civilă. când în faţa instanţei de judecată s e pune competenţa acestuia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională.
Potrivit art.974 Cod procedură civilă, „cererea pentru înfiinţarea sechestrului judiciar se va adresa instanţei investite cu judecarea acţiunii principale în cazul prevăzut la art.973 alin..1, respectiv instanţa în circumscripţia căreia se află bunul în cazurile prevăzute la art.973 alin.2”.
Tribunalul reţine că în cauză art.973 teza a II-a instituie o normă de competenţă teritorială exclusivă în raport de obiectul material al sechestrului judiciar în fiecare dintre variantele normative prevăzute la art. 973 alin.2 astfel încât prin raportare la regimul de invocare a excepţiei stabilite prin dispoziţiile art. 130 alin.2 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să admită excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului X Secţia X şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector X având în vedere că o parte din bunurile imobile ce fac obiectul instituirii sechestrului judiciar se află pe raza Judecătoriei sectorului 3, acolo unde îşi are sediul şi societatea pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă.
Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta X cu sediul în X, în contradictoriu cu pârâta X, înregistrată la registrul comerţului sub nr. X, CUI X, cu sediul în X, în favoarea Judecătoriei Sectorului X Bucureşti.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi X.
PREŞEDINTE GREFIER
Red.jud.X
Dact. X.
Ex.4/………
Comunicat……………
Ex……………………
