Societate comerciala. Sechestru judiciar. Conditii de admisibilitate.


Societate comerciala. Sechestru judiciar. Conditii  de admisibilitate.

Sechestrul  judiciar reglementat prin prevederile art.598  Cod procedura civila consta în indisponibilizarea  bunului daca aceasta masura este  nnecesara pentru conservarea dreptului.

Prin  cererea înregistrata pe  rolul Tribunalului Constanta sub nr. 1228/COM/2005 reclamanta S.C.T.H.R. M.N. S.A. a  solicitat  instantei ca, în  contradictoriu cu pârâta B.R.D.-Groupe Societe Generale  sa dispuna, pe calea hotarârii  judecatoresti ce o va pronunta, instituirea unui sechestru judiciar asupra  activului „Braseria Belona”, situat în Eforie Nord, pâna la solutionarea actiunii în constatare formulata de reclamanta în cadrul dosarului nr.1187/COM/2005 al Tribunalului Constanta.

În motivarea cererii sale a aratat reclamanta ca în dosarul  de fond  se dezbate dreptul de proprietate asupra „B.B.” în cadrul unei  actiuni în constatare, dar fiind faptul ca pârâta a initiat procedura  executarii silite cu privire la acest activ.

În sustinerea  cererii a depus reclamanta hotarârea nr.17/18.12.2004, ordinul nr.154/26.04.1991,sentinta nr.55/3 decembrie 2002 a C.S.J., încheierea  nr. 1456/3.06.2004 a  Judecatoriei Constanta, procesul-verbal din 2.07.1992, contractul de vânzare-cumparare din  3.07.1992,decizia civila  nr.460/COM/15.06.2000 a Curtii de Apel Constanta, procesul-verbal de  executare din 3.07.2001, sentinta civila  nr.3855/COM/11.06.2002 a Tribunalului Constanta, statutul Societatii  Comerciale Belona SRL,  sentinta civila nr.199 din  22.04.1998 a Tribunalului  Constanta, decizia civila nr.181/COM/11.03.1999 a Curtii  de Apel Constanta. decizia nr.4055/16.11.1999 a C.S.J., încheierea nr.11109/21.05.1999 a judecatorului delegat la O.R.C.

În drept cererea a fost întemeiata pe prevederile art.598 Cod pr.civila, art.620 Cod pr.civila, art.274 Cod pr.civila.

Legal citata,  pârâta B.R.D. a formulat întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea cererii de sechestru, motivat de  faptul ca aceasta nu poate fi accesorie actiunii în constatare cât timp cea din urma nu se produce între persoane care pretind fiecare ca este proprietar asupra imobilului.

Ori, ceea ce solicita pârâta în cererea de fond este recuperarea creantei pe care o  detine fata de debitoarea sa, S.C.B. S.R.L.

Pe fond, în cuprinsul întâmpinarii,  a aratat pârâta B.R.D. ca bunul  se  afla în patrimoniul S.C.B.S.R.L., ca sentinta civila nr.199/22.04.1998 nu-i este opozabila, întrucât nu a fost parte, ca S.C.B. SRL  nu a fost lichidata, astfel ca nu e nici radiata din Registrul Comertului. Prin urmare, în procedura dizolvarii, S.C.Belona SRL are patrimoniu distinct  compus în principal din bunurile suportate de Eforie, pastrându-si personalitatea juridica în raport cu tertii.

În situatia în care instanta ar încuviinta cererea de sechestru a solicitat  pârâta BRD sa fie obligata reclamanta S.C.THR Marea Neagra S.A. la plata unei cautiuni de cel putin 10% din valoarea bunurilor asupra carora se va restitui masura asiguratorie.

A precizat pârâta  ca valoarea imobilului  asupra caruia  se solicita instituirea masurii sechestrului judiciar  este de 3.670.317.000 lei, astfel cum rezulta din publicatia de vânzare nr.20/2004.

Prin încheierea nr.1448/COM/2005 pronuntata în dosarul nr.1228/COM/2005 Tribunalul Constanta a respins exceptia inadmisibilitatii ca nefondata;  a  admis  cererea formulata de reclamanta si a  dispus instituirea unui sechestru judiciar asupra imobilului „B.B.”, situat în statiunea Eforie Nord; înscrierea sechestrului în Cartea funciara, încredintarea pazei bunului sechestrat catre reclamanta, fixându-se totodata si cuantumul  cautiunii în sarcina reclamantei.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca sunt îndeplinite  conditiile de admisibilitate a actiunii privind instituirea sechestrului judiciar conform art.598 Cod procedura civila, astfel ca exceptia inadmisibilitatii a  fost respinsa ca nefondata.

Pe fond, se retine ca în raport de demararea de catre pârâta a procedurilor de executare silita, se apreciaza ca  exista pericolul  înstrainarii activului, astfel ca, se impune înfiintarea sechestrului judiciar.

Împotriva acestei solutii a  declarat recurs pârâta B.R.D. Group Societe Generale Bucuresti sustinând ca cererea de sechestru judiciar este inadmisibila, întrucât aceasta nu se judeca între aceleasi persoane ca si actiunea privind constatarea dreptului  de proprietate.

Pe  fond, aparenta dreptului  de proprietate apartine debitorilor B.R.D. întrucât chiar daca prin  decizia nr.460/2000 s-a dispus nulitatea licitatiei din 2.07.1992 si a contractului de vânzare-cumparare, hotarâre care nu-i este opozabila.

De asemenea  se sustine ca bunurile se afla în patrimoniul S.C.Belona S.R.L., întrucât nulitatea contractului de societate, nu opereaza cu efect retroactiv, iar S.C.Belona S.R.L. nu a fost lichidata si prin urmare, nu a fost radiata din Registrul Comertului.

De asemenea declararea nulitatii societatii nu aduce  atingere actelor încheiate în numele sau tertilor de buna-credinta.

Verificând legalitatea si temeinicia încheierii recurate în raport cu criticile aduse curtea constata ca recursul este fondat în parte.

În legatura cu  exceptia inadmisibilitatii actiunii instanta retine urmatoarele:

Dispozitiile art.598 Cod pr.civila prevad ca ori de  câte ori exista un proces asupra proprietatii, instanta  competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa încuviinteze la cererea celui interesat, punerea sub sechestru  judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.

Întrucât art.598 Cod pr.civila se refera la „cererea celui interesat” înseamna ca poate face o asemenea cerere, nu numai  reclamantul din proces, ci si orice persoana interesata aflata în procesul privind constatarea dreptului de proprietate asupra bunului în litigiu.

Fiind îndeplinita cerinta textului de lege ce reglementeaza admisibilitatea actiunii  privind instituirea unui sechestru judiciar, respectiv  existenta unui proces în legatura cu dreptul de proprietate asupra imobilului „BB”, iar cererea de sechestru a fost formulata  de  reclamant (persoana interesata), iar recurenta B.R.D.Group Societe Generale Bucuresti este parte si în dosarul nr.1187/2005, instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii ca nefondata.

Pe fondul recursului instanta  retine urmatoarele:

Prin  sentinta penala nr.55/3.XII.2002, Curtea Suprema de Justitie, Sectia Penala a dispus obligarea  inculpatilor în solidar cu S.C.B. SRL, catre recurenta la plata sumei de 153.088.173.864 lei, astfel ca aceasta parte  are calitatea de debitoare a  recurentei.

Împotriva debitoarei s-a  început executarea silita, vizându-se si „Braseria B” si desi s-a formulat contestatie la executare, motivat de faptul ca bunul este proprietatea reclamantei si nu a debitoarei, aceasta cerere a fost respinsa prin  decizia civila nr.13529/2004 pronuntata de Judecatoria Constanta, astfel ca, aparenta dreptului de proprietate opereaza în favoarea debitoarei S.C.B.SRL.

Celalalte aspecte invocate de recurenta în legatura cu efectele deciziei nr.460/2000, precum si cu nulitatea contractului  de societate, nu pot fi analizate în cadrul actiunii de instituire a sechestrului judiciar.

Sechestrul judiciar, reglementat prin prevederile  art.598 Cod procedura civila, consta în indisponibilizarea bunului daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.

În speta, instituirea sechestrului judiciar asupra bunului  se justifica, întrucât recurenta are un drept de creanta recunoscut printr-o hotarâre penala definitiva, iar indisponibilizarea bunului  ca urmare a instituirii sechestrului judiciar, ar duce la amânarea nejustificata a  executarii dispozitiilor hotarârii penale, în ceea ce priveste latura civila.

Ca  atare, având în vedere considerentele sus  aratate, instanta apreciaza ca nu sunt întrunite toate conditiile prevazute de art.598 Cod procedura civila,sens în care va admite recursul, va modifica în parte hotarârea recurata, în sensul respingerii cererii de sechestru judiciar si va mentine dispozitiile referitoare la solutionarea exceptiei invocata de recurenta-pârâta.

Decizia civila nr.603/COM/24 august 2005