R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A VI-A CIVILĂ
DOSAR NR.28473/3/2013
SENTINŢA CIVILĂ NR.6036/2013
Şedinţa publică de la 08.10.2013
Instanţa constituită din:
Preşedinte : LN B
Grefier: A I B
Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul I E şi pe pârâta S.C. S C A S.A., cauza având ca obiect ordonanţă preşedinţială – suspendare executare hotărâre AGEA.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 07.10.2013, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 08.10.2013, hotărând următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 21.08.2013, reclamantul I E a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. S C A S.A., pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea executării hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor societăţii pârâte din data de 18.07.2013; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii (legal timbrată), reclamantul a arătat că este acţionar al societăţii pârâte, societate listată pe piaţa de capital, în cadrul căreia acţionar majoritar este M C cu un procent de 68,54% din capitalul social. La data de 14.06.2013 s-a publicat în Monitorul Oficial al României – Partea a IV-a, convocatorul adunării generale extraordinare, având ca unic punct pe ordinea de zi analiza şi aprobarea demarării procedurilor de fuziune prin contopire a societăţii pârâte cu S.C. SC S F S.A. S-a arătat că la data de 18.07.20103 s-a adoptat hotărârea AGEA contestată în cauza de faţă, care este lovită de nulitate absolută, deoarece nu au fost respectate prevederile art.5 pct.6 din Regulamentul CNVM nr.6/2009, convocatorul necuprinzând drepturile acţionarilor conform art.7 din acelaşi Regulament. De asemenea, nu s-au respectat dispoziţiile art.5.10 din Regulament, care impune ca în conţinutul convocatorului să fie inclusă adresa website-ului pe care urmează să fie disponibile informaţiile menţionate la art.6 alin.1-3. De asemenea, nici o menţiune din convocator nu face referire la dreptul acţionarilor menţionat de art.13 din Regulamentul CNVM nr.6/2009. A mai arătat reclamantul că din convocator nu reiese cu certitudine dacă este precizată data de referinţă, astfel cum impune art.5 pct.7 din regulament. În cuprinsul convocatorului AGEA din 18.07.2013 sunt menţionate două date de referinţă, una din 05.07.2013 şi cea de-a doua din 02.08.2013. Prin urmare, şedinţa în cadrul căreia s-a emis hotărârea contestată s-a desfăşurat pe baza unui convocator incomplet, întocmit cu nerespectarea dispoziţiilor din materia pieţei de capital, cu încălcarea în mod flagrant a drepturilor acţionarilor. A mai precizat reclamantul că nu s-au respectat dispoziţiile art.129 din Legea nr.31/19990, nefiind ales nici un secretariat al şedinţei, astfel cum rezultă din procesul-verbal, ceea ce constituie un motiv de nulitate absolută a hotărârii. În cadrul adunării nu au fost distribuite buletine de vot, iar pentru legala reprezentare a acţionarilor nu s-a stabilit prin convocator un formular de procură ce urma a fi depus în cadrul şedinţei. De asemenea, reclamantul a învederat că fuziunea nu este o operaţiune necesară şi fiabilă pentru societatea la care deţine calitatea de acţionar, întrucât deşi aceasta are dificultăţi financiare, valoarea pasivului este acoperită de valoarea activelor, iar fuziunea urmează a se realiza cu o societate falimentară. Nu s-a indicat în memorandum modalitatea în care prin fuziune urmează să se acopere datoriile. Astfel, există riscul ca prin fuziune drepturile acţionarilor să fie grav afectate, practic chiar anihilate, valoarea mare a datoriilor cumulate ale celor două societăţi conducând la insolvabilitate. De asemenea, comportamentul acţionarului majoritar poate fi interpretat ca un abuz de majoritate. Reclamantul a arătat, în final, că urgenţa se justifică prin două dintre situaţiile expuse la art.996 alin.1 C.pr.civ., atât prin păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, cât şi pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara. Astfel, în condiţiile în care hotărârea AGEA contestată continuă să îşi producă efectele, procedura de fuziune urmează toate etapele, iar prin confirmarea fuziunii drepturile reclamantului şi ale acţionarilor ar fi în mod grav afectate. Cu privire la paguba iminentă şi care nu s-ar putea repara, prin efectele pe care le produce, hotărârea AGEA contestată duce ca finalitate la contopirea pasivului celor două societăţi vizate de fuziune din care una în mod cert insolvabilă, fără nici o perspectivă de redresare viabilă, ceea ce afectează dreptul acţionarilor în esenţa sa, acela de a obţine profit. Măsura solicitată este temporară, până la soluţionarea litigiului pe fond şi nu prejudecă fondul cauzei, instanţa verificând doar în favoarea căreia din părţi este aparenţa în drept, motivele invocate în cerere confirmând în mod clar aparenţa dreptului în favoarea reclamantului.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr.31/1990, ale Legii nr.297/2004, ale Regulamentului CNVM nr.6/2009 şi ale Codului de procedură civilă.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că, în fapt, motivele invocate ţin de judecata în fond şi nu de urgenţa ori prejudiciul cauzat reclamantului prin menţinerea în vigoare a hotărârii AGEA. Faza incipientă în care se află procesul de fuziune nu prejudiciază cu nimic interesele reclamantului, esenţa acestuia stând în modalitatea de elaborare şi în soluţiile ce se vor găsi atunci când se va elabora procesul de fuziune.
Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au depus la dosar hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor S.C. S C A S.A. nr.1/18.07.2013, convocarea publicată în Monitorul Oficial, Partea a IV-a nr.3157/14.06.2013, procesul-verbal al şedinţei adunării generale extraordinare din 18.07.2013, memorandum-ul „Stabilirea unor măsuri privind reorganizarea societăţilor comerciale din domeniul cinematografiei aflate sub autoritatea Ministerului Culturii”.
Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul reţine următoarele:
La data de 14.06.2013 s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a nr.3157/14.06.2013, convocarea efectuată de consiliul de administraţie al societăţii pârâte S C A S.A. pentru ţinerea adunării generale extraordinare a acţionarilor din 18.07.2013, având ca ordine de zi „analizarea şi aprobarea demarării procedurilor specifice privind fuziunea prin contopire a S.C. S C A S.A.. şi S.C. S C S-F S.A., în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare şi în conformitate cu memorandumul cu tema: Stabilirea unor măsuri privind reorganizarea societăţilor comerciale din domeniul cinematografiei, aflate sub autoritatea MC, aprobat de G R în şedinţa din 30.04.2013.”
În cuprinsul convocării s-a menţionat data de referinţă ca fiind 05.07.2013, iar data de înregistrare care serveşte la identificarea acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor adunării generale extraordinare a acţionarilor ca fiind 02.08.2013. De asemenea, s-a menţionat dreptul acţionarilor privind depunerea, în scris, a solicitărilor de completare a ordinii de zi, precum şi posibilitatea de reprezentare a acţionarilor de către alte persoane sau acţionari delegaţi cu mandat special legalizat la notarul public, procurile urmând a fi depuse la consiliul de administraţie cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a şedinţei. S-a prevăzut că documentele informative pot fi consultate la sediul societăţii, începând cu data de 11.07.2013 între orele 10-14, precum şi faptul că în caz de neîntrunire a cvorumului, adunarea generală extraordinară a acţionarilor va avea loc în data de 19.07.2013, ora 14, la sediul societăţii.
La data de 18.07.2013 s-a adoptat hotărârea nr.1/18.07.2013 a adunării generale extraordinare a acţionarilor societăţii pârâte, prin care s-a aprobat demararea procedurilor specifice privind fuziunea prin contopire a S.C. S C A S.A. şi S.C. S C S-F S.A., în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare şi în conformitate cu memorandumul cu tema: Stabilirea unor măsuri privind reorganizarea societăţilor comerciale din domeniul cinematografiei, aflate sub autoritatea M C, aprobat de Guvernul României în şedinţa din 30.04.2013, stabilindu-se data de 02.08.2013 ca dată de înregistrare care serveşte la identificarea acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor adunării generale extraordinare a acţionarilor.
Tribunalul reţine că potrivit art.133 alin.1 din Legea societăţilor nr.31/1990, odată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate.
Din trimiterea făcută de textul legal evocat la procedura ordonanţei preşedinţiale rezultă că este necesar a fi îndeplinite condiţiile impuse de art.996 alin.1 NCPC, potrivit căruia instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. De asemenea, conform art.996 alin.5 NCPC, pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.
Dispoziţiile legale sus citate impun, pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială, îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe: aparenţa dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului.
Condiţia caracterului provizoriu al măsurii solicitate în cauza de faţă este îndeplinită, căci măsura solicitată de către reclamant produce efecte până la soluţionarea în fond a litigiului dintre părţi având ca obiect acţiunea în anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor societăţii pârâte nr.1/18.07.2013, înregistrat cu nr.28471/3/2013 pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă.
În privinţa urgenţei, instanţa constată că textul art.996 alin.1 NCPC. enumeră categoriile generale de situaţii caracterizate prin urgenţă, respectiv: păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În consecinţă, împrejurările de fapt care justifică cererea de ordonanţă preşedinţială prin prisma acestei cerinţe trebuie să se circumscrie uneia dintre cele trei categorii de situaţii sus enunţate, iar partea care formulează cererea trebuie să le dovedească ca atare, potrivit regulii înscrise în art.249 NCPC.
În cauza de faţă, reclamantul a justificat cerinţa urgenţei măsurii solicitate pe cale de ordonanţă preşedinţială prin păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, respectiv a drepturilor decurgând din calitatea sa de acţionar, precum şi prin prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, având în vedere că fuziunea urmează a se realiza cu o societate insolvabilă, afectându-i dreptul de a obţine profit.
Tribunalul reţine că acţiunea deţinută la o societate comercială conferă titularului următoarele drepturi principale: dreptul de a participa la adunarea generală a acţionarilor, dreptul de vot (cu excepţia acţiunilor preferenţiale fără drept de vot), dreptul de informare, dreptul la dividende, dreptul asupra părţii cuvenite din lichidarea societăţii şi dreptul de preferinţă la acţiunile emise la majorarea capitalului social.
Prin raportare la motivele cererii de ordonanţă preşedinţială, se poate constata că reclamantul invocă în principal afectarea dreptului său la dividend (cota-parte din profit ce se cuvine acţionarului proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, conform art.67 din Legea nr.31/1990), urmare a fuziunii societăţii pârâte cu S.C. S C S – F S.A.
Din această perspectivă, tribunalul constată că în stadiul actual al procedurii de fuziune, nu se poate prefigura impactul acestei operaţiuni asupra funcţionării ulterioare a societăţii, şi implicit asupra posibilităţii de realizare a profitului, în condiţiile în care nu este redactat cel puţin proiectul de fuziune, care trebuie să prevadă detaliat situaţia patrimoniului fiecăreia dintre societăţi, fundamentarea şi condiţiile realizării fuziunii, precum şi toate celelalte elemente prevăzute de art.241 din Legea nr.31/1990. Ulterior, după întocmirea proiectului, este necesară examinarea acestuia de către unul sau mai mulţi experţi, în condiţiile art.243 din Legea nr.31/1990, aprobarea fuziunii de către adunarea generală, conform art.246 din acelaşi act normativ şi verificarea legalităţii hotărârii asupra fuziunii şi, după caz, a actului constitutiv ori a actului modificator de către instanţa de judecată, care dispune şi asupra cererii de înregistrare în registrul comerţului a menţiunilor privind fuziunea, astfel cum dispune art.4 din O.U.G. nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului.
Totodată, este de reţinut că prin efectele pe care le produce hotărârea adunării generale a cărei executare se solicită a fi suspendată în cauză, nu este exclusă participarea reclamantului la luarea deciziilor în cadrul societăţii, nefiind restricţionat nici dreptul său la dividend şi nici celelalte drepturi pe care i le conferă acţiunile deţinute, drepturi menţionate în considerentele anterioare.
În acelaşi timp, astfel cum rezultă din memorandumul „Stabilirea unor măsuri privind reorganizarea societăţilor comerciale din domeniul cinematografiei, aflate sub autoritatea Ministerului Culturii”, aprobat de Guvernul României în şedinţa din 30.04.2013, ce a stat la baza convocării adunării generale din 18.07.2013, şi societatea pârâtă are în prezent dificultăţi de natură economică-financiară, generate de lipsa de lichidităţi pentru plata la termen a datoriilor, societatea neînregistrând profit, aspect recunoscut şi de către reclamant prin cererea de ordonanţă preşedinţială.
Tribunalul mai reţine că acţionarul care nu votează în favoarea unei hotărâri a adunării generale având ca obiect fuziunea societăţii are dreptul de ase retrage din societate, conform art.134 alin.1 lit.d din Legea nr.31/1990 (şi art.242 din Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital), preţul plătit de societate pentru acţiunile celui care exercită dreptul de retragere fiind stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezultă din aplicarea a cel puţin două metode de evaluare, conform art.134 alin.4 din Legea nr.31/1990.
Prin urmare, faţă de considerentele expuse, tribunalul apreciază că la acest moment reclamantul nu justifică condiţia urgenţei prin prisma pierderii unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, deoarece drepturile sale decurgând din calitatea de acţionar nu sunt îngrădite în vreun fel ca efect al fuziunii şi nici prin prisma prevenirii unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara, având în vedere situaţia financiară a societăţii pârâte, precum şi cerinţele legale privind procedura de urmat în vederea realizării efective a fuziunii, care oferă suficiente garanţii pentru protecţia acţionarilor minoritari.
Cu privire la cerinţa aparenţei de drept şi cerinţa neprejudecării fondului, tribunalul constată că reclamantul a invocat în cauză neregularităţi constând în nerespectarea cerinţelor Legii nr.31/1990, ale Legii nr.297/2004 şi ale Regulamentului CNVM nr.6/2009 referitoare la cuprinsul convocării, având în vedere că nu au fost menţionate drepturile acţionarilor de a solicita completarea ordinii de zi şi de a adresa întrebări în cadrul şedinţei, precum şi faptul nu s-a indicat adresa website-ului pe care urmează să fie disponibile informaţiile necesare desfăşurării şedinţei; s-au invocat, de asemenea, neregularităţi privind desfăşurarea adunării referitoare la alegerea secretarilor şedinţei, forma procurilor şi lipsa buletinelor de vot, neregularităţi privind data de referinţă şi data de înregistrare, precum şi săvârşirea de către acţionarul majoritar a unui abuz de majoritate.
Instanţa învestită cu soluţionarea cererii de ordonanţă preşedinţială nu poate însă tranşa chestiunea validităţii hotărârii adunării generale în favoarea vreuneia dintre părţi, neputând aprecia asupra îndeplinirii/neîndeplinirii cerinţelor legale pentru adoptarea valabilă a hotărârii. Motivele de nulitate invocate de reclamant nu permit respectarea exigenţei cerinţei neprejudecării fondului, acestea fiind de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cauzei în fond, singura abilitată să verifice respectarea prevederilor legale edictate pentru adoptarea valabilă a hotărârii.
Din punctul de vedere al aparenţei de drept, prezenta instanţă apreciază, prin raportare la obiectul specific al cererii de ordonanţă preşedinţială prevăzută de art.133 din Legea nr.31/1990, că este suficient a se constata că reclamantul, acţionar la societatea pârâtă, a participat la adunarea generală, şi-a expus punctul de vedere în cadrul dezbaterilor din cadrul adunării şi şi-a exercitat dreptul de vot, nefiind pusă în discuţie în speţă nerespectarea cerinţelor de cvorum şi de majoritate necesare pentru adoptarea valabilă a hotărârii, motiv pentru care nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită nici cerinţa aparenţei de drept în favoarea reclamantului.
Constatând astfel că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de art.996 alin.1 NCPC pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială, tribunalul va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul I E, cu domiciliul ales în Iaşi, str. C V nr. bis, bl., sc., et., ap., jud. la C.I.Av. „CA-G” în contradictoriu cu pârâta S.C. S C A S.A., cu sediul în Bi, str. F nr., sector , ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cererea de apel depunându-se la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.10.2013
PREŞEDINTE,
L N BGREFIER,
A I B
Red./dact./LNB
4 ex./09.10.2013
