Text speţă:
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant S G (născ.C ), reclamant C I şi pe pârât C I , pârât C N , pârât P A (nasc. C ), având ca obiect acţiune în constatare succesiune.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, pentru termenul de astăzi s-a depus la dosar de către reprezentantul reclamanţilor concluzii scrise . De asemenea , se învederează că ,mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 19 martie 2015 , care face parte integrantă din prezenta hotărâre , iar pentru a da posibilitate reprezentantului reclamanţilor să formuleze şi să depună la dosar concluzii scrise , s-a amânat pronunţarea pentru termenul de azi , 26 martie 2015 , când :
INSTANŢA
Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de 23 ianuarie 2014 reclamanţii S G şi C I au solicitat instanţei , în contradictoriu cu pârâţii C I , C N , P A , ca prin hotărârea ce o va pronunţa , să constate că, supraedificatele existente pe imobilul cu nr. top. 169-170 înscris în c.f. 281 S , au fost edificate , sub forma bunului comun de către defuncţii C I , decedat la data de 04.04.2008 şi soţia acestuia C R (născută N ) în cota de 2/3 parte , în menaj comun cu pârâtul de rândul 1 , în cota de 1/3 parte ; a se dispune întabularea dreptului de proprietate la Cartea Funciară , cu titlu construire ; să constate că , masa succesorală a defunctului C I , decedat la data de 04.04.2008 se compune din cota de :
– 8/24 părţi din supraedificate (reprezentând casă şi anexe gospodăreşti ) şi cota de 1/1 din anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne .
– 1/1 parte din întregile imobile reprezentând teren cu nr. top. 169-170 din c.f. 281 Saca ; să stabilească că, vocaţie succesorală la această masă au defuncta C R în calitate de soţie supravieţuitoare , în cota de 2/24 părţi din construcţii şi în cota de ¼ parte din teren, în concurs cu pârâţii de rândul 1-2 în calitate de descendenţi , care au cotele de 6/24 părţi din construcţii şi cota de ¾ părţi din teren , în părţi egale între ei , dispunând întabularea la Cartea Funciară a drepturilor de proprietate cu titlu de succesiune legală ; să constate că, masa succesorală a defunctei C R , decedată la 16.03.2013 se compune din :
– cota de 10/24 părţi din construcţii , (2/24 părţi cota succesorală după soţul predecedat şi 8/24 părţi cota de bun comun din casa de locuit)
– cota de ¼ parte din teren identificat cu nr. top. 169 – 170 din c.f. 281 Saca ; să stabilească că, vocaţiune succesorală la această masă au reclamanţii de rândul 1-2 în calitate de descendenţi şi acceptanţi ai succesiunii acesteia în părţi egale între ei , respectiv ½ parte fiecare ; cu cheltuieli de judecată în caz de opunere .
În motivarea acţiunii se arată că , în CF 281 S sunt înscrise imobilele cu nr. top. 169-170 , având ca proprietar tabular sub B.3 pe defunctul C I , decedat la 04.04.2008 , dreptul său de proprietate fiind înscris în baza certificatului de moştenitor nr. 61/1985 , emis de Notariatul de Stat Local Beiuş .
La data de 15.03.1975 , defunctul C I a intrat în relaţii de căsătorie cu N R , născută la 02.08.1939 , iar din căsătoria acestora nu au rezultat descendenţi . Din prima căsătorie , defunctul C I a avut doi copii cu soţia sa , respectiv pe pârâţii de rândul 1-2 , C I şi C N . La rândul său , defuncta C R (fostă N ) decedată la 16.03.2013 a avut din prima sa căsătorie trei copii , reclamanţii S G şi C I şi pârâta de rândul 3 P A .
Terenul pe care s-au edificat construcţiile ce fac obiectul prezentei acţiuni , provine din partea tatălui defunctului C I , decedat în anul 2008 , respectiv de la C T . La data încheierii căsătoriei între C R (născută N ) şi C I , respectiv 15.03.1975 , pe imobilele cu nr. top. 169 şi 170 erau amplasate o serie de construcţii vechi (anexe gospodăreşti ) , care au fost ulterior demolate, edificându-se construcţiile existente în prezent (casa de locuit şi anexe gospodăreşti ) . Toate aceste construcţii , ale celor doi soţi , s-au construit prin efortul comun şi în menaj comun cu pârâtul C I , cota de contribuţie a acestora fiind egală .
În ceea ce priveşte structura bunurilor imobile construcţii , denumite generic în petitul acţiunii „casa şi anexe gospodăreşti „ , acestea se compun din : la stradă a) o casă de locuit în suprafaţă de 144 mp edificată în anul 1988 din cărămidă arsă , compusă din 2 camere , cămară , hol , pe temelie de piatră şi acoperită cu ţiglă , situată la stradă în partea dreaptă în direcţia de intrare în curte ; b) o casă de locuit edificată în anul 1988 , în suprafaţă de 28 mp , compusă dintr-o cameră , hol , bucătărie şi baie situate la stradă în partea stângă în direcţia de intrare în curte , edificată din cărămidă arsă , acoperită cu ţiglă , cu poarta de legătură acoperită cu ţiglă între cele două categorii de construcţii; în curte a) grajd , edificat din vaioagă cu dimensiuni de aproximativ de 5/5 mp , acoperită cu ţiglă ; b) şură pentru fân , cămară şi un spaţiu pentru depozitarea uneltelor agricole , c) coteţ pentru porci , edificat din beton , dublu compartimentat , d) magazie de lemne .
Toate construcţiile de la stradă au fost edificate de la stadiul „zero” , până la stadiul în care se găsesc şi în prezent de către cei doi soţi şi pârâtul C I , cu care aceştia au locuit împreună în menaj comun , cota de contribuţie la dobândirea acestor edificate fiind egală , iar construcţiile anexe vechi , preexistente , au fost demolate şi edificate cele existente în prezent în aceeaşi formă de contribuţie .
Faţă de această situaţie , masa succesorală a celor doi defuncţi şi cota de contribuţie a pârâtului de rândul 1 este cea precizată în petit , vocaţie succesorală având persoanele arătate în cuprinsul acestuia .
În drept invocă dispoziţiile art. 963 şi următoarele Noul Cod Civil , OUG 80/2013 .
În probaţiune se solicită interogatoriul pârâţilor , acte de stare civilă , adeverinţă emisă de Primăria comunei B , copie cărţi identitate , extras c.f. , martori L T şi M R .
În susţinerea acţiunii reclamanţii depun la dosar , copie carte de identitate a reclamantului C I , acte de stare civilă respectiv certificatele de deces a defuncţilor C I şi C R , Încheierea nr. 32 din 31 iulie 2013 privind verificările efectuate în evidenţele succesorale ale Camerei Notarilor Publici şi ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România eliberată de BNP I T , Certificat din Registrul Naţional de evidenţă a opţiunilor succesorale nr. 183390 din 31.07.2013 , adeverinţa nr. 155 din 30.07.2013 emisă de Camera Notarilor Publici Oradea , Încheierea nr. 33 din 31 iulie 2013 privind verificările efectuate în evidenţele succesorale ale Camerei Notarilor Publici şi ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România eliberată de BNP I T , Certificat din Registrul Naţional de evidenţă a opţiunilor succesorale nr. 183395 din 31.07.2013 , adeverinţa nr. 156 din 30.07.2013 emisă de Camera Notarilor Publici O , acte de stare civilă filele 16-18, copie in extenso după CF 281 S , adeverinţa din 16.07.2013 emisă de Comuna B – compartimentul taxe şi impozite locale , adresa nr. 6148/12.06.2013 emisă de Primăria Comunei B – starea civilă , acte de stare civilă filele 23- 25 .
La data de 31 ianuarie 2014 reclamanţii S G şi C I au formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar în sensul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru , în principal , iar în subsidiar , reducerea taxei de timbru în sumă de 3052 lei sau eşalonarea acestei taxe .
Prin încheierea de şedinţă din 20 februarie 2014 şi 31 martie 2014 a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public formulată de reclamanţi , dispunându-se scutirea reclamanţilor de la plata taxei judiciare de timbru .
La data de 16 aprilie 2014 s-a depus la dosar de către pârâta P A întâmpinare prin care arată că , nu se opune la admiterea acţiunii , fiind de acord cu susţinerile reclamanţilor .
La data de 30 aprilie 2014 pârâţii C I şi C N au depus la dosar întâmpinare prin care arată că , nu se opun la admiterea în parte a acţiunii, dar se impune a se face unele lămuriri cu privire la masa succesorală rămasă în urma defunctului C I .
Astfel , pârâţii arată că , recunosc cota de contribuţie de câte 1/3 parte la edificarea construcţiilor constând în casă de locuit , fără a fi incluse şi anexele gospodăreşti , respectiv construcţiile menţionate în motivarea cererii introductive ca fiind edificate în curte : grajd , şură , coteţ pentru porci şi magazie de lemne , astfel că , această cotă face parte din masa succesorală a defunctei C R , la aceasta din urmă adăugându-se cota legală pe care o culege soţia supravieţuitoare de ¼ parte din masa succesorală rămasă în urma defunctului ei soţ .
De asemenea , nu corespunde adevărului faptul că , anexele gospodăreşti ar fi fost demolate după anul 1975 . A fost demolată doar casa veche , anexele rămânând , iar la acestea doar s-au făcut lucrări de întreţinere de-a lungul timpului .
Referitor la bucătăria şi baia descrise la punctul 3 lit. b , se arată că, acestea erau făcute când a venit C R în gospodărie în anul 1975 , acestea fiind doar modernizate de către pârâtul C I din resurse proprii .
Referitor la menţiunile de la punctul 3 , „în curte „ se arată că:
a) grajdul a existat încă din anul 1960 , iar după demolarea casei vechi , vaioaga a fost recuperată şi a fost folosită pentru schimbarea pereţilor din lemn .
b) şura pentru fân , cămara şi un spaţiu pentru depozitarea uneltelor agricole au existat înainte de căsătoria defunctului C I cu C R ;
c) coteţul pentru porci este din lemn şi este acoperit cu plăci de azbociment , a existat înainte de căsătoria defunctului C I cu C R , fiind schimbat acoperişul , care anterior a fost din carton cu acoperiş din plăci de azbociment ;
d) magazia de lemne a existat înainte de căsătoria defunctului C I cu C R , fiind construită din lemn şi acoperită cu plăci de azbociment ; aceasta fiind acoperită cu ţiglă veche solzi şi s-a schimbat , punându-se plăci de azbociment .
Nu corespunde adevărului că , în legătură cu construcţiile anexe vechi preexistente , ele au fost demolate şi edificate cele existente în prezent . A fost demolată doar casa veche , iar lângă amplasamentul acesteia s-a făcut casa nouă .
Din casa demolată s-a folosit ţigla , cca. 800 bucăţi şi grinzile de lemn , aproximativ 20 bucăţi . Casa care a fost demolată a existat în gospodărie înainte de căsătoria defunctului C I cu C R .
Pârâţii C I şi C N , în temeiul dispoziţiilor art. 209 C.pr. civilă , formulează cerere reconvenţională prin care solicită a se stabili că , suma de 3400 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctului C I , iar suma de 2350 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctei C R , sume care au fost suportate în întregime de reclamantul reconvenţional C I ; solicită de asemenea obligarea reclamanţilor la suportarea pasivelor succesorale rămase în urma celor doi defuncţi , conform cotelor succesorale pe care le culeg din moştenirea acestora , respectiv în ¼ parte în urma defunctului C I şi 1/1 parte în urma defunctei C R .
În motivare se arată că , reclamantul reconvenţional C I a locuit cu tatăl său şi cu C R şi datorită acestui lucru el a fost cel care s-a ocupat de înmormântarea acestora .
Cu toate că , reclamanţii erau îndreptăţiţi a se ocupa de înmormântarea mamei lor , aceştia nu au făcut-o , iar reclamanta S G nici nu a venit la înmormântarea mamei sale . Astfel, ca bun creştin , reclamantul reconvenţional s-a ocupat de toate cele necesare pentru înmormântarea tatălui său şi a defunctei C R şi s-au ocazionat cheltuieli , din care o parte au rămas neacoperite , motiv pentru care solicită obligarea reclamanţilor să-i achite cota lor cu care trebuiau să contribuie .
Cu privire la pasivul succesoral rămas în urma defunctului C I , reclamantul reconvenţional C I arată că , suma de 1783,69 lei a reprezentat contravaloare alimente , suma de 101 lei reprezentând taxă îmbălsămare , suma de 596,80 lei reprezentând contravaloare sicriu . A mai cumpărat cantitatea de 25 l ţuică care a fost achitată cu suma de 500 lei . A achitat suma de 150 lei pentru închirierea veselei , necesară pentru pomană , suma de 200 lei a fost achitată la gropari , 100 lei la biserică , suma de 200 lei contravaloarea hainelor , iar suma de 100 lei a fost achitată pentru transportul de la morgă acasă , totalul acestor cheltuieli ridicându-se la suma de 3700 lei .
Reclamantul reconvenţional mai arată că , a primit ajutor de înmormântare de la casa de pensii aproximativ 800 lei . De asemenea a edificat un monument funerar pentru C I , care a costat 500 lei .
În legătură cu pasivul succesoral rămas în urma defunctei C R reclamantul reconvenţional arată că , a achiziţionat alimente în valoare de 2614,2 lei , 150 lei a reprezentat taxa de îmbălsămare , suma de 800 lei a reprezentat contravaloarea sicriului . A mai cumpărat cantitatea de 20 l ţuică a cărei contravaloare a fost de 400 lei ; a achitat suma de 150 lei pentru închirierea veselei necesară pentru pomană , suma de 250 lei a fost achitată la gropari , suma de 100 lei la biserică , transport cu maşina 85 lei ,totalul cheltuielilor ridicându-se la suma de 4550 lei . Arată că , a primit ajutor de înmormântare de la casa de pensii suma de aproximativ 2200 lei .
Potrivit art. 1155 Cod civil , care reglementează plata pasivului succesoral , „moştenitorii universali sau cu titlu universal contribuie la plata datoriilor moştenirii proporţional cu cota succesorală care îi revine fiecăruia „ .
Faţă de prevederile acestui text de lege şi având în vedere faptul că , toate cheltuielile cu înmormântarea celor doi defuncţi şi cu monumentul funerar au fost suportate exclusiv doar de către reclamantul reconvenţional C I , aceste cheltuieli devenind sarcini asupra succesiunii deschise , solicită obligarea reclamanţilor la suportarea pasivului succesoral în limitele cotelor succesorale pe care le culeg fiecare .
În drept invocă dispoziţiile art. 209 C.pr. civilă , art. 1155 Cod civil .
În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile , interogatoriul reclamanţilor şi proba testimonială cu martorii L V C şi C I .
În susţinerea întâmpinării şi cererii reconvenţionale s-a depus la dosar în copii conform cu originalul chitanţe pentru plata de produse alimentare , panificaţie , sicriu filele 72-78 .
La data de 20 mai 2014 reclamanţii C I şi S G au depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâţii C I şi C N .
În motivarea răspunsului la întâmpinare se arată referitor la aspectul că , reclamanţii reconvenţionali nu recunosc contribuţia la edificarea anexelor gospodăreşti , faptul că , anexele nu au fost construite de către defunctul C I anterior intrării sale în relaţii de căsătorie cu defuncta C R ,ci ulterior intrării în relaţii de căsătorie cu aceasta .
Au existat opt stâlpi de lemn înfipţi în pământ , peste care s-a pus un acoperiş care să protejeze fântâna , prinsă în perimetrul dat de acei stâlpi . Acel şopron nu a avut nici un perete , doar în partea din spate a fost prins în câteva scânduri .
Totul a fost construit din nou , din bolţari , pe fundaţie de beton , pe acel perimetru pe care a existat acest şopron .
Astfel , bucătăria este construită exact pe locul unde a existat fântâna , ulterior înfundată , iar unde este în prezent baia , anterior au existat coteţe pentru găini , din lemn în stadiu avansat de degradare .
De aici , concluzia că , în anul 1975 , când cei doi soţi au intrat în relaţii de căsătorie nu exista nici bucătărie şi nici baie şi probabil că nici un plan în sensul de a fi construite .
Când au fost edificate casa şi anexele , după intrarea părţilor în relaţii de căsătorie , singura angajată din familie a fost defuncta C R , care a şi contractat un împrumut la bancă , în vederea cumpărării de materiale de construcţie .
A existat într-adevăr un grajd construit din lemn , care a fost refăcut din temelii după intrarea în relaţii de căsătorie a părţilor , refăcându-se în totalitate pereţii , astfel cum arată în prezent , fiind făcuţi din cărămidă şi vaioagă .
Gardul împrejmuitor , preexistent intrării părţilor în relaţii de căsătorie , era făcut din scânduri , puse în plan orizontal , altul decât gardul existent în prezent , care a fost edificat după căsătoria celor doi defuncţi .
Casa de locuit este acoperită integral cu ţiglă nouă , schimbată ulterior , iar materialele din care a fost edificată , sunt noi , fără să fi fost folosite materiale din casa veche demolată , aşa cum susţin pârâţii .
Reclamanţii depun şi întâmpinare la cererea reconvenţională a reclamanţilor reconvenţionali .
În motivare arată că , reclamantul reconvenţional C I nu ar fi îndreptăţit să solicite pasivul succesoral al celor doi defuncţi , ca reprezentând contribuţia sa proprie la suportarea acestora , atâta timp , cât în principiu s-a admis de către părţi ideea că , anterior decesului celor doi defuncţi , reclamantul reconvenţional C I a locuit în menaj comun cu aceştia .
Dacă se va dovedi faptul că , acest pasiv a existat , atunci participarea reclamantului reconvenţional la suportarea acestuia , va trebui apreciată cu raportare la cota sa de aport la menajul comun – 1/3 parte , restul de 2/3 parte reprezentând chiar bani şi valori care au aparţinut celor doi defuncţi dobândite sub durata relaţiilor de căsătorie şi care , la decesul lor au fost folosiţi pentru a achita o serie de cheltuieli legate de înmormântare .
Pe de altă parte , o serie de bunuri , cum ar fi cantitatea de 25 l ţuică , pretins a fi fost cumpărată de reclamantul reconvenţional pentru înmormântarea tatălui său , a existat în gospodăria părţilor , şi doar o mică cantitate a fost primită de la pârâtul de rândul 2 , care însă nu a formulat cerere reconvenţională .
În legătură cu cantitatea de 20 l de ţuică pe care reclamantul reconvenţional pretinde că ar fi cumpărat-o cu suma de 400 lei , ţuică ce a existat la domiciliul părţilor , fără să se impună achiziţia de cantităţi suplimentare .
Monumentul funerar pretins a fi edificat pentru tatăl său de către reclamantul reconvenţional , cu suma de 500 lei, a fost edificat cât timp defuncta C R era în viaţă şi nu doar cu contribuţia exclusivă a reclamantului reconvenţional .
Suma de 85 lei pentru transportul la cimitir nu s-a achitat , acest transport fiind inclus în costul general al serviciilor funerare , achitat la firma de specialitate .
Nu s-a cheltuit suma de 100 lei la Biserică , la înmormântarea defunctului C I , deoarece acesta a decedat în urma unui suicid , situaţie în care nu se organizează o slujbă specifică înmormântării religioase .
Faţă de cele arătate , care diminuează substanţial contravaloarea sumelor şi bunurilor pretinse ca reprezentând pasiv succesoral a celor doi defuncţi , este de observat că , în localitatea S funcţionează un obicei potrivit căruia , la înmormântare se contribuie cu un ajutor sub formă de bunuri şi bani , ajutor care în timp dobândeşte caracter de reciprocitate .
Acest obicei a funcţionat şi în cazul celor doi defuncţi , care pe parcursul vieţii lor au contribuit cu bunuri şi sume de bani la înmormântarea consătenilor predecedaţi , astfel că , acest obicei a funcţionat şi cu ocazia înmormântării lor .
În astfel de împrejurări , sumele primite cu titlu de ajutor de înmormântare se consemnează într-un caiet special , ceea ce s-a întâmplat şi în cazul celor doi defuncţi , cu precizarea că ,acest caiet a fost şi este păstrat în secret de către reclamantul reconvenţional pentru ca reclamanţii să nu îi cunoască conţinutul , însă din surse apropiate au aflat că este vorba de sume substanţiale , care ele însele depăşesc cu mult valoarea pasivului succesoral , specificat în acţiunea reconvenţională .
Astfel solicită a se respinge cererea reconvenţională ca neîntemeiată .
De asemenea , reclamanţii arată că , nu au introdus în masa succesorală a defunctului suprafaţa de 5 ha teren arabil care a aparţinut defunctului C I şi care a rămas doar la reclamantul reconvenţional , acesta culegând şi roadele .
În dovedirea susţinerilor , reclamanţii solicită încuviinţarea probei testimoniale cu martorii B I C şi C A .
La termenul de judecată din 22 ianuarie 2015 a fost luat interogatoriul pârâtului C I , reclamanţilor S G şi C I .
Prin interogatoriul luat pârâtului C I , acesta arată că, doar casa a fost edificată de către cei doi defuncţi după căsătorie , celelalte construcţii : grajd , anexă , coteţul porcilor şi magazia de lemne existau , dar acestea au fost îmbunătăţite , mai mult de către el dar erau şi defuncţii C R şi C I în gospodărie ; arată că , fântâna a fost unde este în prezent casa nouă , iar baia este în altă parte . În perioada edificării anexelor şi a casei de locuit era şi el angajat cu contract de muncă , iar defunctul C I nu a avut nici un venit , nefiind angajat niciodată , acesta muncea în gospodărie şi obţinea venituri pentru întreţinerea gospodăriei şi plata impozitului . Defuncta C R a obţinut un împrumut bancar de la Banca de Credit situat pe Aleea Moţilor în Beiuş , însă banii i-a dat surorii lui – P A pentru achiziţionarea unui autoturism ; gardul a fost construit în anul 1964 , acesta fiind situat pe singură parte , pe trei părţi fiind construcţii , iar gardul existent a fost ridicat de către el din plăci de azbociment , în gospodărie fiind şi cei doi defuncţi . În ceea ce priveşte cheltuielile de înmormântare , reclamantul reconvenţional C I arată că , a depus la dosar înscrisuri şi bonuri de casă în acest sens şi a ridicat ajutorul de înmormântare de 2200 lei . Banii au provenit din ceea ce s-a strâns la persoanele participante, precum şi din ajutorul de înmormântare . Mormântul funerar edificat pentru defunctul C I a fost ridicat imediat după decesul defunctului , iar banii necesari au rezultat din pensia de handicap , respectul ajutorul de înmormântare , fără contribuţia lui C R . Arată că , la nivelul satului S există un obicei potrivit căruia sătenii contribuie cu bunuri şi sume de bani la cheltuielile de înmormântare a celor decedaţi , însă este cu titlu de împrumut , sumele şi alimentele sunt înscrise într-un caiet care ulterior se restituie celor cărora le decedează cineva în familie . Această listă există şi o va prezenta la termenul ce se va acorda .
Prin interogatoriul luat reclamantei S G , aceasta arată că , anexele gospodăreşti nu erau construite când mama sa a venit în S , fiind doar casa veche ; în gospodărie nu exista baia şi bucătăria la nivelul anului 1975 , gardul a existat încă înainte de anul 1960 ; în curte era o cameră cu destinaţie atelier , şura şi grajdurile . Arată că , C I a locuit cu cei doi defuncţi , însă nu i-a îngrijit pe aceştia , pe tatăl său l-a înmormântat mama sa C R , iar pe mama sa – a înmormântat-o pârâtul cu banii care au fost strânşi cu acea ocazie . Nu a contribuit cu sume de bani la înmormântarea defunctei C R , deoarece au contribuit fraţii săi şi pentru ea ; nu a participat la înmormântarea mamei sale C R din motive personale .
Prin interogatoriul luat reclamantului C I , acesta arată că, nu este adevărat faptul că , în gospodăria din S nr. 5 , anexele gospodăreşti datează de pe vremea defunctului C I ; nu este adevărat că , în aceeaşi gospodărie , la nivelul anului 1975 a existat o baie şi bucătărie , care doar au fost modernizate de pârâtul C I ; este adevărat că ,grajdul a existat în gospodărie încă înainte de anul 1960 ; recunoaşte faptul că , şura pentru fân , cămara , spaţiul pentru depozitarea uneltelor agricole , coteţul pentru porci şi magazia de lemne au existat în gospodărie înainte de încheierea căsătoriei dintre C I şi C R , însă acestea erau construite din scânduri , iar în prezent sunt modernizate de către cei doi soţi . De înmormântarea defunctului C I s-a ocupat defuncta C R împreună cu pârâtul , iar de înmormântarea lui C R s-a ocupat pârâtul , iar banii au rămas la acesta ; a contribuit cu suma de cca. 100 lei , însă nu poate preciza exact suma .
La termenul de judecată din 22 ianuarie 2015 a fost audiat martorul L T , iar la termenul din 5 martie 2015 au fost audiaţi martorii C I , L V C ,C A I , B I C şi M R .
Din declaraţia martorului L T se reţine că , acesta cunoaşte părţile din proces şi i-a cunoscut şi pe defuncţii C I şi R . C R s-a căsătorit cu C I , după ce aceasta , s-a despărţit de primul soţ . După încheierea căsătoriei , cei doi şi-au stabilit domiciliul în Saca la imobilul proprietatea defunctului C I . Imobilul era constituit dintr-o casă veche , un grajd din lemn şi coteţe pentru animale . Martorul personal a văzut existenţa acestora din stradă . După încheierea căsătoriei şi stabilirea domiciliului conjugal a fost începută construirea casei noi de către cei doi defuncţi şi ştie că doar C R era angajată şi obţinea venituri din muncă , iar defunctul C I se îngrijea de gospodărie , creştea animale şi obţinea venituri din acestea . În ceea ce priveşte construcţia nouă , aceasta avea la stradă 2 camere în partea dreaptă şi o altă cameră în partea stângă , precum şi anexe gospodăreşti, care se întindeau până la gard , însă nu poate preciza cu siguranţă ce cuprindeau aceste anexe . În ceea ce priveşte grajdul din scânduri , arată că , şi acesta a fost renovat , fiind construit din bolţari , vaioagă sau cărămidă , nu ştie exact . Din spusele defunctei C R a înţeles că , a contractat un împrumut pentru edificarea casei noi , iar după ce casa a fost terminată , casa veche a fost demolată, iar materialele obţinute din demolare , crede că o parte au fost aruncate , iar o parte probabil a fost folosită la construcţie . Împreună cu defuncţii a locuit şi pârâtul C I , care este fiul din prima căsătorie a defunctului C I , iar C N , fratele lui C I jr. s-a căsătorit şi şi-a stabilit domiciliul conjugal separat . În ceea ce priveşte contribuţia la edificarea construcţiilor noi şi a grajdului , crede că C I jr. nu a participat , însă nu ştie dacă în perioada în care s-a efectuat lucrările mai sus arătate , pârâtul era angajat sau nu , însă consideră că , contribuţia majoră a aparţinut defunctei C R . Martorul arată că , cu banii obţinuţi din creditul de la bancă au fost achiziţionaţi bolţarii şi unele elemente pentru baie , iar lemnul necesar a fost adus de către defunctul C I , care avea cai , de la pădure. În ceea ce priveşte înmormântarea celor doi defuncţi , ştie că , de a defunctului C I s-a ocupat soţia sa R , iar de a defunctei C R s-a ocupat C I jr. împreună cu C N , C I , P A şi S G . La înmormântarea defunctei , banii care s-au strâns au fost ridicaţi de către C I . De monumentul funerar ridicat pentru defunctul C I ştie că s-a ocupat P A , care a plătit ridicarea acestuia , iar lucrarea efectivă a fost efectuată de către fiul lui S G . De asemenea , crede că , banii care au fost strânşi cu ocazia înmormântării de la colegii de muncă ai copiilor acesteia , rude , au fost reţinuţi tot de către C I , însă la înmormântare , ca urmare a ajutorului reciproc urmează să meargă ruda sau persoana apropriată , care urmează să dea banii pe care i-a primit ca urmare a ajutorului . Părăstasele de după înmormântarea defunctei C R au fost suportate de către P A la 6 săptămâni , 6 luni şi un an , iar la acestea au participat cca. 20 persoane . Martorul mai arată că , după căsătoria celor doi defuncţi s-a mai construit un coteţ pentru porci şi instalaţie pentru vie . La data căsătoriei celor doi nu exista baie , fiind edificată ulterior şi crede că se află în corpul din partea stângă a construcţiei noi . Construcţiile noi au fost ridicate în anul 1988 , însă nu poate preciza când au fost finalizate , iar la domiciliul celor doi a fost cu ocazia decesului lui C I . Martorul îi auzea pe cei doi că au făcut construcţiile mai sus arătate , iar din spusele celor doi defuncţi a aflat faptul că , aceste imobile au fost construite prin contribuţia lor . Tot din spusele defuncţilor a aflat că C I achiziţiona materiale , după ce îi dădeau banii necesari .
Din declaraţia martorului C I se reţine că , este vecin cu imobilul în litigiu şi îl cunoaşte pe C I jr. Ştie că pe locul respectiv a existat o casă veche , anexă , grajd , coteţe de porci , magazie lemne , iar după căsătoria lui C I sen. cu C R , casa veche din faţă a fost demolată şi a fost ridicată o casă nouă compusă din două camere , poartă şi încă o cameră alăturată mai mică . Bolţarii necesari pentru edificarea acestei case au fost aduşi de către el , iar C I sen. a plătit pentru aceştia cât şi transportul . În imobilul în litigiu locuia în acea perioadă C I sen , soţia C R , C I jr. de 12-13 ani , C N și mama lui C I sen – C S . Arată că, C I sen. a finalizat lucrarea până la stadiul de locuit însă faţada nu a fost făcută , fiind doar bolţarii , această lucrare fiind efectuată ulterior de către C I jr. , care a tencuit faţada casei , a zugrăvit-o , a zugrăvit şi interiorul casei , a pus jgheaburi la casa nouă şi a schimbat o parte din ţiglă şi olane . În ceea ce priveşte anexa din curte ştie că, C I sen. a edificat-o , iar C I jr. a schimbat o parte din acoperişul la anexa veche , respectiv ciripa şi coarnele , a tencuit-o , a zugrăvit-o , la fel ca şi casa de la stradă , a construit baia , a construit teracotă , atât în anexe cât şi în casa de la stradă . În ceea ce priveşte veniturile realizate , arată că , C I sen. realiza venituri în gospodărie din creşterea animalelor , C R era angajată , nu poate preciza pentru ce perioadă , iar ulterior a beneficiat de pensie , iar C I jr. a fost angajat în muncă , nu poate preciza de când anume , si nici în ce stadiu erau lucrările la casă , dar ştie că, s-a angajat de tânăr . Ştie că , C I jr. a betonat curtea , sub poartă şi în faţa casei în urmă cu cca. un an de zile , a construit gardurile din beton şi le-a zugrăvit la fel ca şi casa, în locul celor vechi din zapi de lemn , a făcut porţile de la casă , la intrarea în curte şi la grădină . Arată că , de înmormântarea celor doi defuncţi C I şi R s-a ocupat C I jr. fiind ajutat de fratele său C N , însă nu cu bani . C I s-a ocupat de achiziţionarea , alimentelor , băuturii , pomenilor , sicriu . Martorul ştie că , la cele două înmormântări s-au primit sume de bani , ca şi ajutor de înmormântare , însă banii astfel primiţi trebuie restituiţi de la cel care au fost primiţi , în situaţie similară . Sumele care se acordă cu titlu de ajutor sunt între 20 şi 50 lei , însă acest ajutor nu acoperă cheltuielile de înmormântare . Ştie că, la ambele înmormântări s-a servit masă pentru cei doi defuncţi , priveghi în două seri , iar în ceea ce o priveşte pe C R , aceasta a fost înhumată în B , însă priveghiul şi slujba de înmormântare au avut loc în S . Martorul a participat la priveghiul şi înmormântarea lui C I şi C R , însă la înmormântarea acesteia nu a participat . Sumele primite cu titlu de ajutor , conform obiceiului se consemnează pentru a şti suma ce trebuie restituită , însă nu ştie dacă la cele două înmormântări s-au consemnat sumele respective , nu a participat la acest lucru , iar banii primiţi rămân la cel care se ocupă de înmormântare , iar în cazul de faţă crede că, au rămas la C I jr.. Ştie că, la înmormântarea lui C R s-a folosit vesela din S cât şi din B , iar la aceasta din urmă se plăteşte însă nu ştie suma . Arată că , tot C I a renovat bucătăria de la anexă , a introdus apa curentă , a cumpărat mobilier , a schimbat uşile şi geamurile în urmă cu cca. 1 an şi jumătate ,nu ştie dacă s-au făcut renovări la instalaţia de curent . Arată că , amenajările la anexă , respectiv baie , bucătărie , teracotă , au fost făcute în perioada în care trăia C R , iar mobilierul şi uşa de la intrare au fost făcute după decesul lui C R . A fost schimbată şi pardoseala în anexă tot de către C I sen. , în perioada când trăia C R .
Din declaraţia martorului L V C se reţine că, cunoaşte părţile din litigiu şi este vecin cu casa din S în care locuieşte în prezent reclamantul reconvenţional C I . Arată că , de când s-a născut locuieşte în S şi ştie că , pe locul respectiv a existat o casă veche şi anexe construite de tatăl lui C I sen . împreună cu soţia sa . Ştie de asemenea că, C I junior a fost plecat în armată la P , de unde a venit cu un CEC de 10 – 11 mii lei şi s-au început lucrările la casă , în sensul că , casa de la stradă , casa veche a fost demolată şi a fost ridicată o casă nouă , compusă din două camere de o parte , poartă acoperită şi o altă cameră de cealaltă parte a porţii . Arată că, această casă de la stradă a fost finalizată până la stadiul de locuit . La momentul la care s-a demolat casa veche şi s-a început construcţia casei noi, C I sen. era căsătorit cu C R şi locuiau în imobilul respectiv . Arată că, C I sen. nu obţinea venituri decât din gospodărie ocupându-se de creşterea animalelor , iar C I jr. a fost angajat încă de la data la care a venit din armată . În ceea ce o priveşte pe C R , aceasta a fost angajată o perioadă la Stâna de Vale menajeră , însă nu poate preciza cât timp anume . În perioada în care s-au efectuat lucrările la casă , C R a mai lucrat la magazinul sătesc din localitate .În ceea ce priveşte anexa veche , arată că , aceasta a fost renovată de C I jr. , a fost retencuită , fiind din vaioagă , au fost schimbate geamurile , pardoseala , instalaţia de curent , a introdus apa , a fost construită baia în totalitate deoarece aceasta nu exista . Arată că, uşa de la intrare în anexă a fost schimbată de către C I jr. cu o uşă termopan . Martorul a participat la înmormântarea defunctei C R , iar de cele necesare s-a ocupat C I jr. , atât de înmormântare , cât şi de parastasele de după înmormântare . Arată că, priveghiul , slujba de înmormântare şi parastasele au avut loc la S , însă defuncta a fost efectiv înmormântată în cimitirul din B . Ştie martorul că, la înmormântarea defunctei s-a strâns o suma de bani ca si ajutor de înmormântare , însă nu poate preciza cât , iar conform obiceiului locului , aceste sume se restituie in situaţia situaţii similare . La data căsătoriei lui C I sen. cu C R , în curte mai exista şi o sura in care este inclusa si grajdul . Arată că , exista în curte coteţe de porci , de găini , magazie de lemne , care au existat înainte de căsătoria celor doi si au rămas şi în prezent .Arată că, din demolarea casei vechi nu s-a putut refolosi din materiale .Arată că , de înmormântarea defunctului C I sen . s-a ocupat C I jr. , el s-a interesat de tot ce era necesar , iar C R trăia în acea perioadă. Ştie că , la înmormântarea lui C I s-a servit două feluri de mâncare , ţuică , suc , pomană care au fost plătite tot de către C I jr. Nu poate preciza numărul participanţilor , însă crede că cca. 100-150 persoane .Arată că, masa s-a servit în curtea casei , iar pentru veselă nu se plăteşte închiriere , fiind a satului . Ştie că , groparii au fost plătiţi de C I jr. , câte 50 lei pentru fiecare , care au fost 4 , pomană , ţigări , ţuică .Chiar P A a i-a strigat reclamantului reconvenţional să aducă banii pentru gropari . Nu ştie dacă a plătit la biserică şi nici pentru transportul de la morgă până acasă , dar crede că, suma necesară a fost plătită tot de către C I jr. Arată că, şi la înmormântarea defunctei C R s-a servit masă , s-au servit două feluri de mâncare , suc , pancove sau plăcintă , ţuică , pomană , de care s-a ocupat tot C I jr. şi tot el s-a ocupat de gropari . Ştie că , defuncta a fost transportată de la S la B pentru înhumare şi crede că, transportul a fost efectuat de către firma de unde a fost achiziţionat sicriul , iar preţul pentru transport a fost inclus , iar pentru sicriu ştie că a plătit C I jr. Martorul o cunoaşte pe S G , iar aceasta nu a fost la înmormântarea lui C R . Arată că , a văzut când s-au dat banii pentru groparii din B , deoarece după terminarea lucrării aceştia au venit în S , unde au mâncat şi li s-a achitat de către C I jr. banii .Ştie că, cele necesare înmormântării lui C R au fost cumpărate , nu exista nimic în gospodărie şi nu are cunoştinţă de existenţa vreunui monument funerar pentru C I . La înmormântare cei prezenţi participă cu sume de bani după cum consideră . Sumele de bani sunt consemnate cu acea ocazie . La înmormântarea lui C I sen. şi C R , sumele au fost consemnate în caiet , martorul personal a văzut , iar banii au fost daţi lui C I jr. care deţine caietele . Suma primită ca ajutor se ridică la 50 lei , 100 lei , 10 lei , fiecare după cum poate . Sumele primite cu acest titlu nu acoperă cheltuielile de înmormântare .
Din declaraţia martorei C A I se reţine că , a participat într-o seară de priveghi a defunctei C R şi aceasta datorită faptului că la decesul soţului ei a participat soţul lui P A primind din partea acestuia suma de 50 lei ca şi ajutor de înmormântare . Arată că , priveghiul a fost în S , iar ea a stat cca. o oră şi jumătate şi a restituit datoria de 50 lei , însă nu îşi aminteşte cărei persoane. De asemenea , nu poate preciza din ce era compus imobilul , era seară şi nu are cunoştinţă cum a fost edificat . Din spusele lui C V a înţeles că înmormântarea a avut loc în B , însă ea nu a participat .
Din declaraţia martorului B I C se reţine că , acesta cunoaşte părţile în proces şi a participat la priveghiul defunctei C R , contribuind cu suma de 100 lei , însă nu ştie ce destinaţie au avut aceşti bani . Din spusele soţiei sale a aflat că a dat banii lui C I . La momentul respectiv ştie că în imobilul din S locuia C I sau N , nu poate preciza numele , însă ştie că cel care lucrează la spital . Nu are cunoştinţă cine a construit imobilele în litigiu , a constatat la momentul participării la priveghi că , imobilul este compus din 2 camere , coridor , anexă , grajd în curte , însă nu ştie cine a participat la edificarea acestuia . Suma de 100 lei , mai sus arătată era cu titlu de ajutor de înmormântare şi a fost predată de soţia sa şi nu ştie dacă este un obicei local . De asemenea , nu crede că există o reciprocitate în ce priveşte restituirea de bani primită la înmormântare , cine vrea dă bani , cine nu , nu . Priveghiul a fost la S , însă la înmormântare nu a participat şi nici nu ştie unde a avut loc .
Din declaraţia martorei M R se reţine că , aceasta cunoaşte părţile din proces şi până în anul 1997 a locuit în O , după care s-a mutat în localitatea B . Ştie că C I sen. s-a căsătorit cu C R în urmă cu mulţi ani şi şi-au stabilit domiciliul conjugal în S . Nu poate preciza cum a arătat imobilul din S şi din ce era compus până în momentul încheierii căsătoriei dintre cei doi , însă în anul 1997 când a fost în vizită la aceştia a constatat existenţa unei case de gospodari , cu 2 camere de o parte şi una în alta a porţii , poartă acoperită , anexă constituită dintr-un hol , bucătărie şi baie . În curte era un grajd , însă nu poate preciza cine a participat la ridicarea acestor construcţii . În anul 1997 ştie că în imobil locuia C I , C R , mama lui C I şi fiul lui C I . În ceea ce o priveşte pe C R , aceasta a fost înmormântată în B , nu în S , iar din spusele lui P A a aflat că , aceasta a contribuit şi s-a ocupat atât de înmormântare cât şi de parastas . Martora arată că, nu a participat la înmormântarea defunctei .
La termenul de judecată din 19 martie 2015 a fost depus la dosar , în probaţiune , caietul privind sumele de bani primite cu titlu de ajutor la înmormântarea celor doi defuncţi , conformă cu originalul , fiind prezentat în faţa instanţei şi originalul acestuia de către pârâtul reclamant reconvenţional C I , iar reclamantul C I a depus la dosar două fotografii privind imobilul în litigiu .
La data de 26 martie 2015 reclamanţii au depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi respingerea cererii reconvenţionale formulată de pârâţii – reclamanţi reconvenţionali ca fiind neîntemeiată şi nedovedită .
În motivare reclamanţii arată că ,cei doi pârâţi nu contestă că cei doi defuncţi şi pârâtul C I au locuit în menaj comun şi nici cotele indicate în acţiune , ca reprezentând cota de contribuţie la edificarea construcţiilor . Aceştia au obiecţiuni doar cu privire la grajd , şură , coteţ şi magazie pentru lemne şi nu invocă nici o altă cotă de contribuţie cu referire la bucătărie şi baie , lipite de corpul din construcţia principală situate la stradă în partea stângă , în direcţia de intrare în curte , susţinând doar că ar fi existat anterior anului 1975 , fiind doar modernizate ulterior .
Chiar şi aşa , toate aceste construcţii urmează a fi apreciate ca reprezentând efortul comun al celor trei , în cote egale , în condiţiile în care se recunoaşte menajul comun , iar cei doi pârâţi nu au formulat cerere reconvenţională , prin care să solicite stabilirea unor contribuţii proprii la dobândirea bunurilor recunoscute ca fiind edificate sau modernizate , după intrarea celor doi defuncţi în relaţii de căsătorie în anul 1975 . Nu s-a dovedit nici faptul că , din casa veche demolată s-ar fi folosit 800 bucăţi ţiglă şi aproximativ 20 bucăţi grinzi la edificarea casei noi .
În ceea ce priveşte stabilirea pasivului succesoral după cei doi defuncţi , aceasta urmează a fi respinsă deoarece , locuind în menaj comun cu defuncta C R , pârâtul reclamant reconvenţional Ciorna Ioan s-a gospodărit împreună cu aceasta şi cu tatăl său , astfel că, la decesul acesteia din urmă , în gospodărie se găseau suficiente bunuri specifice şi necesare unor împrejurări legate de organizarea înmormântării .
Chiar şi monumentul funerar ridicat în cinstea defunctului C I a fost edificat în timpul în care defuncta C R era în viaţă şi nu doar din contribuţia exclusivă a reclamantului reconvenţional , cum se susţine .
De asemenea , o parte semnificativă a cheltuielilor ocazionate de înmormântarea celor doi defuncţi a fost acoperită şi din acele contribuţii care funcţionează ca un obicei local , pe bază de reciprocitate , între locuitorii aceluiaşi sat , aceste sume acoperind o cotă semnificativă din cheltuielile de înmormântare .
În cazul admiterii obligativităţii suportării pasivului succesoral de către toţi succesorii recunoscuţi ai defuncţilor , proporţional cu cota lor succesorală legală , atunci , în măsura în care se vor considera dovedite anumite pretenţii , urmează ca reclamanţii , în calitate de succesori ai defunctei C R să suporte acest pasiv , doar în limita cotei succesorale legale .
Analizând întreg materialul probator de la dosar , instanţa reţine în fapt următoarele :
Potrivit colii de Carte Funciară nr. 281 S , imobilele cu nr. top. 169-170 , reprezintă proprietatea tabulară, sub B.3 a defunctului C I , decedat la 04.04.2008 , dreptul său de proprietate fiind înscris în baza certificatului de moştenitor nr. 61/1985 , emis de Notariatul de Stat Local Beiuş . Terenul identificat cu nr. top. 169,170 înscris în c.f. 281 S , provine din partea tatălui defunctului C I , decedat în anul 2008 , respectiv de la C T .
La data de 15.03.1975 , defunctul C I a intrat în relaţii de căsătorie cu C R (născută N ), născută la 02.08.1939 , iar din căsătoria acestora nu au rezultat descendenţi .
Defunctul C I a avut din prima căsătorie , doi copii cu soţia sa , respectiv pe pârâţii de rândul 1-2 , C I şi C N . La rândul său , defuncta C R (fostă N ) decedată la 16.03.2013 a avut din prima sa căsătorie trei copii , reclamanţii S G şi C I şi pârâta de rândul 3 P A .
La data încheierii căsătoriei între C R (născută N ) şi C I , la data de 15.03.1975 , pe imobilele cu nr. top. 169 şi 170 erau amplasate o serie de construcţii vechi , din care , unele au fost ulterior demolate.
Astfel cum rezultă din declaraţia martorilor L V C şi C I , pe imobilele în litigiu au existat o casă veche , anexă , grajd , coteţe de porci , magazie lemne , iar după căsătoria lui C I sen. cu C R , casa veche din faţă a fost demolată şi a fost ridicată o casă nouă compusă din două camere , poartă şi încă o cameră alăturată mai mică .
În imobilul în litigiu locuia în acea perioadă C I sen , soţia C R , C I jr. , C N și mama lui C I sen – C S . C I sen. împreună cu soţia sa C R şi pârâtul – reclamant reconvenţional C I au finalizat lucrarea până la stadiul de locuit însă faţada nu a fost făcută , fiind doar bolţarii.
C I sen. realiza venituri în gospodărie din creşterea animalelor , C R era angajată , iar C I jr. a fost angajat în muncă.
Ulterior , C I jr. a tencuit faţada casei , a zugrăvit-o , a zugrăvit şi interiorul casei , a pus jgheaburi la casa nouă şi a schimbat o parte din ţiglă şi olane .
În ceea ce priveşte anexa veche , aceasta a fost renovată de C I jr. , a fost re-tencuită , fiind din vaioagă , au fost schimbate geamurile , pardoseala , instalaţia de curent , a introdus apa , a fost construită baia în totalitate deoarece aceasta nu exista . Uşa de la intrare în anexă a fost schimbată de către C I jr. cu o uşă termopan .
C I jr. a betonat curtea , sub poartă şi în faţa casei , a construit gardurile din beton şi le-a zugrăvit la fel ca şi casa, în locul celor vechi din zapi de lemn , a făcut porţile de la casă , la intrarea în curte şi la grădină . C I a renovat bucătăria de la anexă , a introdus apa curentă , a cumpărat mobilier , a schimbat uşile şi geamurile . Amenajările la anexă , respectiv baie , bucătărie , teracotă , au fost făcute în perioada în care trăia C R , iar mobilierul şi uşa de la intrare au fost făcute după decesul lui C R .
Astfel, construcţiile – casa nouă , s-au construit prin efortul comun al defuncţilor C I şi R şi în menaj comun cu pârâtul C I jr., cota de contribuţie a acestora fiind egală .
Aşa cum rezultă din certificatele de deces existente la dosar la filele 8 şi 9 , C I sen. a decedat la 4 aprilie 2008 , iar C R la data de 16 martie 2013 .
De înmormântarea celor doi defuncţi C I şi R s-a ocupat C I jr. care s-a ocupat de achiziţionarea, alimentelor, băuturii , pomenilor , sicriu , conform înscrisurilor depuse la dosar , filele 72-78 . La cele două înmormântări s-au primit sume de bani , din partea celor care au participat la aceste ceremonii , respectiv rude , consăteni , colegi de muncă , cunoştinţe, ca şi ajutor de înmormântare , sume ce au fost cuprinse între 10 şi 100 lei .
Aceste sume de bani , pe care pârâtul – reclamant reconvenţional Ci I le-a consemnat într-un caiet , ce reprezintă ajutor de înmormântare , potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi şi a copiei acestuia – existent la dosar – , au un caracter de reciprocitate , astfel , aceste sume trebuie restituie cu ocazii similare de către cel care a beneficiat de ele, putând fi considerate ca şi un împrumut . Reclamantul reconvenţional C I a primit cu ocazia ambelor înmormântări ajutor de înmormântare de la casa de pensii , respectiv 800 lei cu ocazia decesului tatălui său şi suma de 2200 lei cu ocazia decesului defunctei C R .Sumele astfel obţinute nu au acoperit cheltuielile necesare pentru cele două înmormântări .
Cele de mai sus rezultă atât din înscrisurile depuse în probaţiune la dosar , cât şi din declaraţiile martorilor audiaţi , confirmând acţiunea reclamanţilor , în parte , cât şi cererea reconvenţională .
Având în vedere dispoziţiile art. 650 vechiul Cod civil potrivit căruia „ succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voinţa omului prin testament” art. 669 cod civil potrivit căruia „ copii sau descendenţii lor succed tatălui, mamei, moşilor, moaşelor şi oricăror alt ascendent , fără deosebire de sex şi chiar de ar fi născuţi din deosebite căsătorii şi dispoziţiile art. 963,970, 976 Noul Cod civil urmează a admite în parte acţiunea formulată de reclamanţi şi totodată va admite acţiunea reconvenţională formulată de reclamanţii reconvenţionali , astfel că , va constata că, supraedificatele existente pe imobilul cu nr. top. 169-170 înscris în c.f. 281 Saca , constând în casă de locuit , fără anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne au fost edificate , sub forma bunului comun de către defuncţii C I , decedat la data de 04.04.2008 şi soţia acestuia C R (născută N ) în cota de 2/3 parte , în menaj comun cu pârâtul de rândul 1, în cota de 1/3 parte.
În baza art. 885 Noul cod civil va dispune întabularea dreptului de proprietate în Cartea Funciară , cu titlu construire .
La luarea acestei decizii , instanţa a avut în vedere faptul că , la data încheierii căsătoriei între cei doi defuncţi existau anexele gospodăreşti , grajdul , şura , coteţele de porci , care , ulterior au fost renovate şi modernizate de către reclamantul reconvenţional C I . Aşa cum martorii au arătat , C I jr. , la momentul când s-a întors din armată avea o sumă substanţială de cca. 10.000 lei cu care s-a început renovarea construcţiilor , iar ulterior s-a angajat în muncă , banii obţinuţi folosindu-i în gospodărie .
Din probele administrate în cauză , instanţa a reţinut că , cei doi defuncţi sub durata căsătoriei , au edificat împreună , până la stadiul de locuit , casa de stradă , demolând casa veche existentă. Defunctul C I obţinea venituri din gospodărie , respectiv din creşterea animalelor , iar defuncta C R a fost angajată în muncă obţinând astfel venituri .
Va constata că , masa succesorală a defunctului C I , decedat la data de 04.04.2008 se compune din cota de :
– 8/24 părţi din supraedificate (reprezentând casă de locuit) şi cota de 1/1 din anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne .
– 8/24 părţi din supraedificate (reprezentând casă de locuit) şi cota de 1/1 din anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne .
– 1/1 parte din întregile imobile reprezentând teren cu nr. top. 169-170 din c.f. 281 S .
Va stabili că, vocaţie succesorală la această masă au defuncta C R în calitate de soţie supravieţuitoare , în cota de 2/24 părţi din casa de locuit şi în cota de ¼ parte din teren, anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne în concurs cu pârâţii de rândul 1-2 în calitate de descendenţi , care au cotele de 6/24 părţi din construcţii şi cota de ¾ părţi din teren ,anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne , în părţi egale între ei , dispunând întabularea la Cartea Funciară a drepturilor de proprietate cu titlu de succesiune legală .
Va constata că, masa succesorală a defunctei C R , decedată la 16.03.2013 se compune din :
– cota de 10/24 părţi din construcţii – casa de locuit , cota de 1/8 parte din anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne, (2/24 părţi cota succesorală după soţul predecedat şi 8/24 părţi cota de bun comun din casa de locuit )
– cota de 10/24 părţi din construcţii – casa de locuit , cota de 1/8 parte din anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne, (2/24 părţi cota succesorală după soţul predecedat şi 8/24 părţi cota de bun comun din casa de locuit )
– cota de ¼ parte din teren identificat cu nr. top. 169 – 170 din c.f. 281 S .
– cota de ¼ parte din teren identificat cu nr. top. 169 – 170 din c.f. 281 S .
Va stabili că, vocaţiune succesorală la această masă au reclamanţii de rândul 1-2 în calitate de descendenţi şi acceptanţi ai succesiunii acesteia în părţi egale între ei , respectiv ½ parte fiecare .
În baza art. 1155 alin. 1 Noul Cod Civil , potrivit căruia „ moştenitorii universali şi cu titlu universali contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii , proporţional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia „ va stabili că, suma de 3400 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctului C I , iar suma de 2350 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctei C R . Apărarea reclamanţilor – pârâţi reconvenţionali cu privire la pasivul succesoral , respectiv că , cheltuielile de înmormântare au fost acoperite prin contribuţiile băneşti a participanţilor la înmormântare , nu va fi luată în considerare de către instanţă , având în vedere caracterul reciprocităţii acestui ajutor, respectiv faptul că, pentru a beneficia de acest ajutor , reclamantul reconvenţional C I , la rândul său a participat şi el cu sume de bani în situaţii similare , precum şi faptul că , şi pe viitor aceste sume vor fi restituite în caz de deces , fiind considerate de altfel , un împrumut . De asemenea , sumele reţinute ca fiind pasiv succesoral au fost dovedite de către reclamantul reconvenţional prin chitanţele depuse la dosar , filele 72-78 precum şi cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză L V C şi C I .
În baza art. 1155 alin. 2 Noul Cod Civil va dispune obligarea reclamanţilor la suportarea pasivelor succesorale rămase în urma celor doi defuncţi conform cotelor succesorale pe care le culeg din moştenirea acestora , respectiv în ¼ parte în urma defunctului C I şi 1/1 parte în urma defunctei C R .
În baza art. 453 alin. 2 NCPC va dispune compensarea cheltuielilor de judecată suportate de părţi .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii S G (născ.C ) , C I , în contradictoriu cu pârâţii C I , C N ,P A .
Admite cererea reconvenţională formulată de reclamanţii reconvenţionali C I , şi C N şi în consecinţă :
Constată că, supraedificatele existente pe imobilul cu nr. top. 169-170 înscris în c.f. 281 S , constând în casă de locuit , fără anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne au fost edificate , sub forma bunului comun de către defuncţii C I , decedat la data de 04.04.2008 şi soţia acestuia C R (născută N ) în cota de 2/3 parte , în menaj comun cu pârâtul de rândul 1 , în cota de 1/3 parte .
Dispune întabularea dreptului de proprietate la Cartea Funciară , cu titlu construire .
Constată că , masa succesorală a defunctului C I , decedat la data de 04.04.2008 se compune din cota de :
– 1/1 parte din întregile imobile reprezentând teren cu nr. top. 169-170 din c.f. 281 S .
Stabileşte că vocaţie succesorală la această masă au defuncta C R în calitate de soţie supravieţuitoare , în cota de 2/24 părţi din casa de locuit şi în cota de ¼ parte din teren, anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne în concurs cu pârâţii de rândul 1-2 în calitate de descendenţi , care au cotele de 6/24 părţi din construcţii şi cota de ¾ părţi din teren ,anexele gospodăreşti , grajd , şură , coteţe de porci şi magazie de lemne , în părţi egale între ei , dispunând întabularea la Cartea Funciară a drepturilor de proprietate cu titlu de succesiune legală .
Constată că, masa succesorală a defunctei C R , decedată la 16.03.2013 se compune din :
Stabileşte că, vocaţiune succesorală la această masă au reclamanţii de rândul 1-2 în calitate de descendenţi şi acceptanţi ai succesiunii acesteia în părţi egale între ei , respectiv ½ parte fiecare .
Stabileşte că, suma de 3400 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctului C I , iar suma de 2350 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctei C R .
Dispune obligarea reclamanţilor la suportarea pasivelor succesorale rămase în urma celor doi defuncţi conform cotelor succesorale pe care le culeg din moştenirea acestora , respectiv în ¼ parte în urma defunctului C I şi 1/1 parte în urma defunctei C R .
Compensează cheltuielile de judecată suportate de părţi .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare , care se depune la Judecătoria Beiuş .
Pronunţată în şedinţă publică azi 26 martie 2015 .
PREŞEDINTE, GREFIER,
