Drept civil. Succesiune. Calitate procesuală pasivă.
Potrivit cu disp. art. 680 C. civ., în lipsa de moştenitori legali sau testamentari, Statul Român poate pretinde succesiunea vacantă, astfel că este justificată calitatea procesuală pasivă în acţiunea întemeiată pe disp, art. 651 – 654 C. civ.
Decizia civilă nr. 369/20110
Prin sentinţa civilă nr.5216/15.10.2009 a Judecătoriei Giurgiu s-a respins excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
S-a respins excepţia privind lipsa de interes invocată de pârâtul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
S-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul P.N., împotriva pârâtului Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, aşa cum a fost modificată şi precizată.
S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P.A. decedat la data de 07.08.1991, cu ultimul domiciliu în com. X, sat Y, jud. Giurgiu, include dreptul de proprietate asupra a 1000 acţiuni nominative seria A, cu numerele de ordine de la X la Y, conform certificatului de acţionar nr. X/1996 emis de S.I.F. O. S.A.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei P.I., decedată la data de 12.03.2008, cu ultimul domiciliu în com. X, sat Y, jud. Giurgiu.
S-a constatat de pe urma defunctei P.I. a rămas ca unic moştenitor reclamantul P.N., în calitate de fiu.
S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P.I. se compune din dreptul indiviz de 1/4 de proprietate asupra a 1000 acţiuni nominative seria A, cu numerele de ordine de la X la Y, conform certificatului de acţionar nr. X/1996 emis de S.I.F. O. S.A.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că la data de 07.08.1991, a decedat P.A., cu ultimul domiciliu în com. X, sat Y, jud. Giurgiu, de pe urma acestuia au rămas ca moştenitori, potrivit certificatului de moştenitor nr. X/1992 eliberat de Notariatul de Stat Judeţean Giurgiu, numita P.I., în calitate de soţie supravieţuitoare, cu cota-parte de 1/4, şi reclamantul P.N., în calitate de fiu, cu cota-parte de 3/4; iar, la data de 12.03.2008, a decedat P.I., cu ultimul domiciliu în com. X, sat. Y, jud. Giurgiu, de pe urma căreia a rămas ca unic moştenitor reclamantul P.N., în calitate de fiu, potrivit art. 669 C.civ.
S-a reţine că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului include dreptul de proprietate asupra a 1000 acţiuni nominative seria A, cu numerele de ordine de la X la Y, conform certificatului de acţionar nr. X/1996 emis de S.I.F. O. S.A., iar masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P.I. se compune din dreptul indiviz de 1/4 de proprietate asupra a 1000 acţiuni nominative seria A, cu numerele de ordine de la X la Y, conform certificatului de acţionar nr. X/1996 emis de S.I.F. O. S.A.
Reclamantul a susţinut că masa succesorală rămasă de pe urma defuncţilor P.A. şi P.I. se compune din imobil alcătuit din casă de locuit cu patru camere şi dependinţe şi teren aferent cu suprafaţa de 1.080 mp., situat în com. X, sat Y, nr. 137, jud. Giurgiu, fără a dovedi existenţa dreptului de proprietate asupra acestui imobil, întrucât se apreciază că certificatul de moştenitor nr. X/1992 eliberat de Notariatul de Stat Judeţean Giurgiu nu constituie act de proprietate, neprobându-se modul de dobândire a acestui imobil şi nici situaţia juridică a terenului pe care este edificată casa de locuit, pentru a se aplica regulile privind dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune, conform art. 492 C.civ.
În cazul acţiunilor prin care s-a solicitat să se constate deschisă succesiunea, calitatea de moştenitor şi masa succesorală, calitate procesuală pasivă pot avea persoanele pentru care se prevede vocaţie succesorală legală, prin dispoziţiile art. 650-680 C.civ., sau în situaţia în care defunctul a dispus instituirea unui legatar.
În speţa de faţă, a fost chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, ori, în cazul acţiunilor prin care se solicită să se constate deschisă succesiunea, calitatea de moştenitor şi masa succesorală, calitate procesuală pasivă pot avea persoanele pentru care se prevede vocaţie succesorală legală, prin dispoziţiile art. 650-680 C. civ., sau în situaţia în care defunctul a dispus instituirea unui legatar, astfel că statul poate avea vocaţie succesorală, în situaţia moştenirii vacante, potrivit art. 680 C. civ.
Împotriva sentinţei civile nr.5216/2009 a Judecătoria Giurgiu au formulat recurs atât reclamantul P.N., cât şi pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
1. În motivarea recursului său reclamantul P.N. arată că din certificatele de moştenitor depuse la dosar rezultă că defuncţii săi părinţi au dobândit imobilul pe care recurentul îl moşteneşte prin tradiţiune directă ca moştenire de la părinţii săi, dar din ansamblul probelor, respectiv înscrisurile şi depoziţia martorei M.F., audiată de către instanţa de fond a rezultat fără nici un dubiu că în masa succesorală a defuncţilor săi părinţi a rămas şi imobilul casă de locuit cu patru camere şi terenul aferent acesteia, iar ca unic moştenitor a rămas recurentul reclamant, calitate stabilită de altfel şi prin sentinţa atacată cu acest recurs, dar care a constatat că în patrimoniul succesoral al defuncţilor au rămas numai 1000 acţiuni nominative şi a respins capătul principal de cerere şi anume acela ce viza constatarea calităţii sale de unic moştenitor al imobilului casă de locuit cu patru camere şi dependinţe precum şi terenul aferent acesteia în suprafaţă de 1080 mp.
În drept au fost invocate, prevederile art.304 pct.9 C. pr. civilă.
2. În motivarea recursului său pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice arată că în raport de art.680 C. civ. statul poate avea vocaţie succesorală în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, însă în cauza care face obiectul acestui dosar nu este vorba despre o moştenire vacantă atâta vreme cât există ca unic moştenitor reclamantul P.N., iar acesta nu a renunţat la moştenire.
Prin „ lipsă de moştenitori” consideră că se înţelege nu numai absenţa acestora în mod fizic ci şi absenţa lor în sens juridic, determinată de renunţarea la succesiune sau de înlăturarea lor de la moştenire. Nefiind vorba despre o moştenire vacantă, consideră că nu s-a făcut dovada că Statul Român are calitate procesuală pasivă în cauză.
În motivarea recursului recurenta înţelege să invoce şi excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii.
O cerinţă necesară pentru existenţa dreptului la acţiune este interesul.
Astfel, reclamanţii trebuiau să justifice interesul de a promova acţiunea.
Una dintre condiţiile interesului este aceea de a fi născut şi actual, adică să existe în momentul în care este formulată cererea, pentru că rolul instanţei este de a rezolva litigii deja născute.
Conform art.651,art.653 alin.1 , art.654 alin.1 C. civ. succesiunile se deschid prin moarte, descendenţii având posesia acesteia din momentul morţii defunctului. Cum interesul trebuie să fie născut şi actual, cât timp nimeni nu a contestat calitatea de moştenitor a reclamantului nu se justifică interesul acestuia în promovarea acţiunii, motiv pentru care solicită respingerea acesteia ca fiind lipsită de interes.
În drept, au fost invocate prevederile art.299 şi următoarele C. pr. civilă.
În probaţiune recurentul-reclamant a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri:
– adeverinţa nr. X/2010 emisă de Primăria comunei X.
– copie titlu de proprietate nr.X/1993
La termenul de judecată din data de 05.03.2010 tribunalul din oficiu, a pus în discuţie calificarea căilor de atac declarate în proces, stabilind că, în raport de obiectul pricinii, valoarea acestuia şi prevederile art.282-2821 C. pr. civilă, în mod corect calea de atac este aceea a recursului, dispunând constituirea legală a completului de judecată.
Analizând probele dosarului tribunalul constată, că recursul formulat de către recurentul reclamant P.N. (aşa cum a fost restrâns) împotriva sentinţei civile nr.5216/2009 a Judecătoriei Giurgiu este întemeiat şi va fi admis, în timp ce recursul pârâtului Statul Român împotriva aceleiaşi sentinţe se constată ca nefondat.
1. Recursul reclamantului P.N., astfel cum a fost restrâns, este întemeiat, întrucât din colaborarea probelor administrate în proces (înscrisuri, interogatorii, martor) a rezultat că defuncţii P.A. şi P.I., în timpul căsătoriei lor au edificat în devălmăşie o casă de locuit cu 4 camere şi dependinţe situată în comuna X, sat Y, judeţul Giurgiu, pe un teren aferent în suprafaţă de 1100 mp situat în tarlaua X, parcelele X-Y din intravilanul aceleiaşi localităţi, astfel cum o atestă menţiunile titlului de proprietate nr.X/1993, reclamantul fiind el însuşi proprietarul terenului situaţie în raport de care a înţeles să-şi restrângă apelul.
Aşadar, în succesiunea defunctei P.I. intră şi cota de 5/8 ( ? + ? ) din casa de locuit anterior descrisă, parte ca bun comun , iar cealaltă parte ca drept succesoral de pe urma defunctului său soţ, Pitulice Anghel.
2. În ceea ce priveşte recursul formulat de către recurentul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice tribunalul îl constată nefondat , întrucât, aşa cum în mod corect s-a explicat prin sentinţa recurată, pârâtul are calitate procesuală pasivă, pe de o parte, iar reclamantul are interesul de a-l chema în judecată.
Astfel,în lipsa altor moştenitori legali sau testamentari, Statul Român poate pretinde moştenirea vacantă, în conformitate cu prevederile art.680 Cod civil.
Pentru aceste considerente, tribunalul a respins ca nefondat recursul formulat de către recurentul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 5216/2009 a Judecătoriei Giurgiu , în contradictoriu cu recurentul reclamantul reclamant P.N..
A admis recursul formulat de către recurentul – reclamant P.N. împotriva sentinţei civile nr. 5216/2009 a Judecătoriei Giurgiu pe care A modificat-o în parte , în sensul că a inclus în masa succesorală, rămasă de pe urma defunctei P.I. şi cota de 5/8 din casa de locuit cu 4 camere şi dependinţe situată în comuna x, sat y, judeţul Giurgiu , pe terenul în suprafaţă de 1.100 m.p. tarlaua x, parcela x-y aflat în proprietatea exclusivă a reclamantului P.N., potrivit titlului de proprietate nr. x/1993, cu vecinătăţile acolo indicate: la N – x, la S – y (fostă vecinătate Ş.I., Ş.P.), la E – drum, la V – z ( fostă vecinătate G.V.).
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate şi care nu au fost contradictorii prezentei decizii.
