Testament. Substituţie fideicomisară. Neîntrunirea condiţiilor în cazul când liberalităţile nu sunt succesive ci se realizează în acelaşi moment şi au obiect diferit.


Substituţia fideicomisară presupune două liberalităţi consecutive, succesive, având acelaşi obiect, dintre care prima este în favoarea instituitului şi se execută la decesul testatorului, iar cea de a doua în folosul substituitului şi se execută la moartea instituitului.

Condiţiile substituţiei fideicomisare nu sunt întrunite când cele două liberalităţi nu sunt succesive ci se realizează în acelaşi moment –acela al deschiderii succesiunii autoarei, iar obiectul lor juridic – uzufructul şi nuda proprietate, este diferit chiar dacă priveşte aceleaşi bunuri.

Prin cererea formulată la Judecătoria Dr. Tr. Severin sub nr. 3881/04.04.2003, reclamanta D.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii S.C., S.C., P.A., Comisia Locală de Fond Funciar Căzăneşti şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate nulitatea absolută a testamentului întocmit de N.C. în anul 1947, testament prin care acesta a împărţit toată averea nepoţilor de soră, A.E. şi tatălui său C.A., precum şi nulitatea titlului de proprietate nr. 12947/2002, eliberat pe numele părinţilor şi în care sunt incluse toate terenurile ce au aparţinut lui N.C., întrucât s-au încălcat dispoz. art. 2 alin. 1 din Lg. 1/2000. De asemenea, a mai solicitat şi eliberarea unui titlu de proprietate pentru terenurile ce au constituit averea numitului N.C., tatăl său, radierea din titlul de proprietate nr.161/23 mai 2002 a pârâţilor şi eliberarea unui nou titlu de proprietate in care reclamanta sa figureze ca unic moştenitor.

S-a motivat că titlul de proprietate nr.12947/2002 s-a eliberat pe baza testamentului întocmit de N.C., care însă a dispus de bunurile altuia şi este astfel nul,  cuprinzând o substituţie fideicomisară.

S-a  mai susţinut că testamentul este lovit de nulitate întrucât nu este cuprins şi moştenitorul rezervatar, respectiv reclamanta, în acelaşi timp fiind şi caduc, deoarece la data deschiderii succesiunii terenurile testate nu mai erau în patrimoniul testatorului.

Prin sentinţa civilă nr.108 din 19.01.2004, Judecătoria Dr. Tr. Severin a admis în parte acţiunea reclamantei.

S-a constatat că este lovit de nulitate legatul nr.3 din cuprinsul testamentului întocmit de N.C. în beneficiul soţiei sale şi afectat de substituţie fideicomisară în beneficiul numiţilor A.E. şi A.C., cu excepţia dispoziţiilor referitoare la plaţul de casă şi casa edificată cu fosta soţie, beneficiară a legatului.

A fost anulat titlul de proprietate nr.12947/2002, parţial, în sensul radierii din titlul de proprietate  terenurile situate în T.28 P.42, T.32 P 38, T.32  P38/1, T38  P2 şi T28  P21.

Pârâţii au fost obligaţi la cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că numitul N.C. a dispus prin testament olograf, la data de 10 decembrie 1947, de bunurile sale, prin trei legate: prin primul – de averea moştenită de la părinţi, prin cel de-al doilea, care este legat particular, a dispus în beneficiul numiţilor A.E. şi A.C. de bunurile dobândite de el în timpul vieţii  şi prin cel de-al treilea legat cu titlu particular a dispus în beneficiul soţiei, parte din bunurile testate în acest legat fiind afectate de substituţia fideicomisară, în sensul că, după moartea sa, bunurile să rămână beneficiarilor primelor două legate.

S-a constatat că legatul întocmit în beneficiul soţiei sale de către N.C. este lovit de nulitate, astfel că bunurile faţă de care s-a dispus au rămas în patrimoniul defunctului, urmând ca ele să fie culese de moştenitorii legali.

Ca atare, terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr.12947/2002 şi identificate ca aparţinând defunctului N.C., trebuie cuprinse în titlul de proprietate al acestuia, moştenitori fiind reclamanta ( moştenitor legal) şi pârâţii (moştenitori testamentari).

Cu referire la titlul de proprietate nr.161/2002, s-a constatat ca este valabil, fiind emis pe numele moştenitorilor cu vocaţie succesorală.

În ceea ce priveşte petitul referitor la obligarea comisiilor de fond funciar la eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului N.C., s-a reţinut că acest petit nu poate fi admis, deoarece nu s-a urmat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel părţile, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr.9/A din 21.01.2005, Tribunalul Mehedinţi a respins ca nefondate apelurile formulate de reclamantă şi pârâţi.

S-a reţinut că reclamanta a solicitat constatarea nulităţii  testamentului întocmit de tatăl său în anul 1947, deoarece după această dată, respectiv în anul 1971, ea a fost înfiată cu efecte depline de către N.C.

Susţinerea apelantei a fost înlăturată deoarece împrejurarea că după întocmirea testamentului de către testator acestuia i se naşte un copil sau înfiază un copil, care, potrivit Codului Familiei, are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi copilul născut din căsătorie, nu duce la nulitatea actului şi nici la revocarea acestuia, apelanta având posibilitatea să ceară reducţiunea testamentului  până la limita cotităţii disponibile şi nu constatarea nulităţii acestuia.

S-a mai reţinut că testamentul este format din trei legate, al treilea legat fiind afectat de substituţie fideicomisară, întrucât s-a prevăzut ca după  moartea soţiei testatorului, bunurile să revină beneficiarilor din primele legate şi instanţa de fond a constatat legal că acest legat este lovit de nulitate absolută, în raport de prevederile art.803 Cod civil.

Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, au declarat recurs reclamanta  D.M. şi pârâţii S.C., P.A. şi S.C., recursurile fiind admise prin decizia civilă nr.3244/23.11.2005 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.1719/2005, a fost casată decizia tribunalului şi a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

S-a reţinut că prin acţiunea introductivă reclamanta D.M. a formulat un capăt de cerere distinct, prin care a solicitat anularea titlului de proprietate nr.12947/2002, eliberat pe numele pârâţilor, în calitate de moştenitori ai autoarei S.E., întrucât o parte din terenurile înscrise în titlul de proprietate au aparţinut tatălui său N.C. şi, în aceste condiţii, în mod greşit au fost trecute în titlul de proprietate emis pârâţilor. În raport de investirea făcută şi faţă de apărările formulate de pârâţi, instanţa de recurs a apreciat că instanţele anterioare aveau obligaţia să depună diligenţele necesare pentru a lămuri situaţia juridică a terenului în litigiu şi, deşi in cauza s-a efectuat expertiză topografică de către expert Păunescu Octavian, această probă nu lămureşte situaţia terenurilor pretinse de reclamantă, concluziile expertului fiind evazive şi interpretabile, neputând fi stabilite cu exactitate suprafeţele de teren, punctele în care sunt amplasate şi provenienţa acestora.

S-a mai reţinut de către instanţa de recurs că, în faza procesuală a apelului, pârâţii au susţinut că s-a dispus anularea titlului de proprietate emis pe numele autoarei lor pentru alte terenuri decât cele care au făcut obiectul legatului nr.3 din testament, iar instanţa nu a fost preocupată să administreze probe concludente pentru a rezolva legal aspectele sesizate.

Întrucât soluţionarea celorlalte capete de cerere din acţiunea introductivă depinde de rezolvarea cererii în anularea titlului de proprietate emis pârâţilor,  s-a apreciat că şi recursul reclamantei este fondat, casându-se astfel decizia tribunalului şi trimiţându-se cauza spre rejudecare, cu indicaţia de a se depune diligenţele necesare pentru completarea probatoriilor cu o nouă expertiză de specialitate, care să stabilească cu exactitate suprafeţele de teren şi punctele în care acestea sunt amplasate, provenienţa terenurilor şi împrejurarea dacă acestea fac sau nu obiectul legatului nr.3 din testamentul întocmit de defunctul N.C., ţinându-se seama totodată şi de celelalte susţineri formulate în recurs atât de reclamantă cât şi de pârâţi.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Mehedinţi sub nr.335/2006 şi faţă de indicaţiile din decizia de casare s-a dispus efectuarea unei expertize topo de către expert Istrate Marin.

În şedinţa publică din 18.10.2006, calea de atac exercitată de părţi cu care tribunalul a fost investit a fost calificată ca fiind recurs.

Prin decizia civilă nr.1212/R din 25 octombrie 2006 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul cu nr.335/2006, s-au admis recursurile, s-a modificat sentinţa şi s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr.12947/2002, eliberat pe numele defunctei S.E., cu moştenitorii S.C., P.A. şi S.C., în sensul radierii din acest titlu a terenurilor situate în T28 P.39 (3000 mp); T28 P39/1 (7500 mp); T28 P42 (20000 mp); T32 P38 (1560 mp); T 42 P4/1 (400 mp); T 42 P6 (1530 mp); T32 P38/1 (1776 mp); T32 P42 (1 ha şi 476 mp); T28 P21 (7100 mp).

S-a dispus întocmirea unui nou titlu de proprietate pentru terenurile indicate mai sus pe numele defunctului N.C., P.A. şi S.C.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

?Împotriva deciziei au declarat recurs pârâţii.

Prin decizia civilă nr. 214 din 12.02.2007, Curtea de Apel Craiova a admis recursul.

S-a reţinut că, prin recalificarea căii de atac din apel în recurs, tribunalul nu a ţinut seama de îndrumările date prin decizia de casare şi potrivit cărora trebuia să judece litigiul ca instanţă de apel şi să administreze noi probe în virtutea caracterului devolutiv al căii de atac cu care a fost investită.

Cauza a fost înregistrată pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Mehedinţi sub nr. 2706.3/101/2006.

Tribunalul Mehedinţi, prin decizia civilă nr. 137 A din 21 mai 2007, a admis apelurile declarate de reclamanta Doinea Maria şi pârâţii S.C., P.A. şi S.C. şi a respins apelul declarat de Comisia Locală de Fond Funciar Căzăneşti.

A fost schimbată parţial sentinţa şi s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr. 12947/2002, emis pe numele defunctei S.E., cu moştenitorii pârâţi S.C., P.A. şi S.C., în sensul radierii din acest titlu a unor parcele situate în T 28, P 39 (3000mp), T 28, P 39/1 (7500mp), T 28, P 42 (20.000mp), T 32, P 38 (1560mp), T 42, P 4/1 (400mp), T 42, P 6 (1530mp), T 32, P 38/1 (1776mp), T 32, P 42 (a ha şi 476 mp), T 28, P 21 (7100mp).

S-a dispus întocmirea unui nou titlu de proprietate pentru aceste terenuri, pe numele defunctului N.C., cu moştenitori reclamanta D.M. şi pârâţii S.C., P.A. şi S. C.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei, intimaţii S.C., P.A. şi S.C., fiind obligaţi la 400 lei cheltuieli de judecată, către reclamantă.

Împotriva acestei din urma decizii au formulat recurs pârâţii S.C., S.C., P.A., criticând-o pentru nelegalitate, in temeiul art. 304 pct. 7 C.p.civ.

Sub un prim aspect, recurenţii au criticat soluţia sub aspectul interpretării greşite a legii, respectiv a prevederilor art. 803 C.civ., reţinute de instanţa ca fiind incidente in ceea ce priveşte legatul nr. 3 din testamentul întocmit la data de 10 octombrie 1947 de către autorul N.C., in realitate, dispoziţia testamentara analizata reprezentând o liberalitate dispusa in favoarea nepoţilor săi A.C. şi S.E., neafectata de substituţie fideicomisara, după cum greşit au reţinut instanţele de judecata.

In al doilea rând, pârâţii au apreciat  ca reclamanta, in calitate de moştenitoare legala, nu a făcut dovada ca ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra întregului teren agricol deţinut de autorul sau N.C. sau ca s-ar fi dispus reconstituirea acestui drept prin emiterea titlului de proprietate.

Au mai susţinut că, dispunând radierea din titlul de proprietate nr. 12947/2002 a anumitor parcele si tarlale, instanţa de apel le-a inclus in mod nelegal si pe cele care nu făceau obiectul legatului nr. 3, pe considerentul ca provin de la acelaşi autor.

Analizând recursul formulat, Curtea constata ca este fondat, pentru considerentele care se vor arata in continuare.

În speţă, este incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.p.civ., in conformitate cu care modificarea unei hotărâri se poate cere daca este lipsita de temei legal ori a fost data cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.

Instanţa de apel a confirmat soluţia primei instanţe in ceea ce priveşte incidenta motivului de nulitate prevăzut de art. 803 C.civ., reţinând ca testamentul întocmit la data de 10.10.1947 de autorul N.C. este format din trei legate, cel de-al treilea legat fiind afectat de substituţie fideicomisara întrucât testatorul a dispus in favoarea soţiei sale urmând ca, la moartea acesteia, bunurile să revină beneficiarilor primelor legate, astfel ca aceasta dispoziţie testamentara este lovita de nulitate absoluta, conform art. 803 C.civ.

Acest punct de vedere este însa greşit, rezultat al interpretării greşite a legii.

Potrivit textului legal, reţinut de instanţa ca fiind aplicabil in cauza, substituţia  fideicomisara presupune doua liberalităţi consecutive, succesive având acelaşi obiect, dintre care prima este in favoarea instituitului si se executa la decesul testatorului, iar cea de-a doua, in folosul substituitului si se executa la moartea instituitului.

În speţă însă, dispoziţia testamentara analizata instituie o dubla liberalitate, in uzufruct pentru soţia testatorului si nuda proprietate pentru nepoţii acestuia care, potrivit art. 805 C.civ., este permisa deoarece in aceasta ipoteza ne aflam in fata a doua liberalităţi, având doua obiecte distincte: una nuda proprietate, iar cealaltă uzufructul.

Cele doua liberalităţi nu sunt succesive, ci se realizează în acelaşi moment – acela al deschiderii succesiunii autorului N.C., iar obiectul lor juridic – in uzufruct si nuda proprietate, este diferit, chiar daca au ca obiect (derivat) aceleaşi bunuri.

Este adevărat ca pentru soţia testatorului, in calitate de uzufructuar, a funcţionat interdicţia înstrăinării dreptului sau de uzufruct, insa aceasta nu ca urmare a voinţei dispunătorului, ci in virtutea regulilor care guvernează materia  ( art. 534 C.civ.), astfel ca nu se poate susţine ca obiectului liberalităţii ar fost scos din circuitul civil prin voinţa dispunătorului

La moartea lui N.E, nepoţii testatorului urmau sa devina deplini proprietari in virtutea legii (art. 557 C.civ.) si nu prin stabilirea unei ordini succesorale de către dispunător pentru cazul morţii soţiei sale.

Aceasta concluzie se desprinde din analiza coroborata a modului de redactare a legatului nr. 3 cu menţiunea din finalul testamentului cu caracter de explicaţie, notata cu N.B, din care rezulta ca autorul N.C. si-a dezmembrat dreptul asupra terenurilor, transmiţând uzufructul soţiei sale N.E., iar nuda proprietate nepoţilor săi A.C. si S.E., urmând ca după moartea soţiei posesia si folosinţa sa se reunească in patrimoniul celor doi nepoţi ai săi.

Prin urmare, adevărata intenţie a testatorului a fost de a-i gratifica pe cei doi nepoţi, nu de a stabili o ordine succesorala a bunurilor după moartea soţiei sale sau de a impune inalienabilitatea bunurilor care au format obiectul liberalităţii.

Pentru considerentele expuse, arătate in examinarea primului motiv de recurs, in raport de care cercetarea celorlalte motive apare ca nemaifiind necesara, in baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 C.p.civ., Curtea va admite recursul formulat de pârâţii S.C., S.C. si P.S., va modifica decizia nr. 137/A/21.05.2007 pronunţata de Tribunalul Mehedinţi in sensul ca va  admite apelul formulat de pârâţi, va respinge apelurile formulate de reclamanta Doinea Maria si paratele Comisia Locală Căzăneşti şi Comisia Judeţeană Mehedinţi de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, iar pe fond va schimba sentinţa, in sensul ca va respinge actiunea.

6