Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 4097/245/2008 reclamantii C.C. si C.E. au chemat in judecata pe paratii Consiliul Local Iasi, Municipiul Iasi prin primar si Primarul Municipiului Iasi solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa sa se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 245 m.p. ca urmare a uzucapiunii.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca la data de 16.04.1976 reclamantul C.C. a încheiat cu Consiliul popular al mun. Iasi contractul de închiriere înregistrat sub nr. …/19.04.1976 prin care a dobândit dreptul de cultiva un teren in suprafata de 234 m.p. teren situat in Iasi, str. N., nr. 13, teren situat lânga terenul aferent casei in care reclamantul locuieste in prezent. Contractul mentionat a fost încheiat pe termen de un an astfel ca începând din data de 16.04.1977 a stapânit suprafata de teren de 245 m.p. exercitând o posesie continua, neîntrerupta, publica si sub nume de proprietar. Sustin reclamantii ca sunt îndeplinite conditiile art. 1847 si 1846 Cod civil pentru constatarea uzucapiunii.
Paratii au formulat întâmpinare in cauza prin care au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului local Iasi si a Primarului mun. Iasi. In motivare paratii au aratat ca potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice cu capacitate juridica deplina si patrimoniu. In temeiul art. 21 alin. 2 si art. 62 alin. 1 din acelasi act normativ orasul este reprezentat in justitie prin primar. S-a mai invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Municipiul Iasi. In motivare paratii au aratat ca reclamantii nu au facut dovada dreptului de proprietate al municipiului asupra terenului ce face obiectul cauzei. Pe fondul cauzei paratii au solicitat respingerea actiunii. Au aratat paratii ca a intervenit o cauza de întrerupere civila a cursului prescriptiei, respectiv recunoasterea de catre posesor ca bunul apartine altui proprietar. Astfel, prin schita ce însoteste fisa de punere in posesie aflata la dosar au fost recunoscute limitele proprietatii reclamantilor si implicit ca terenul asupra caruia se solicita dobândirea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii apartine altui proprietar. Sustin paratii in continuare ca reclamantii au achitat impozitul aferent terenului in suprafata de 245 m.p. in baza unei declaratii din anul 2006 si nu pentru întreaga perioada de 30 de ani. Fiind detentori precari, nu sunt îndeplinite in cauza conditiile art. 1847 Cod civil pentru constatarea uzucapiunii. In consecinta paratii au solicitat respingerea actiunii.
Prin sentinta civila nr. 1091/28.01.2009 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Primarul municipiului Iasi si Consiliul Local Iasi respingând actiunea formulata in contradictoriu cu acestia pentru lipsa calitatii procesuale pasive a paratilor si a respins ca neîntemeiata actiunea formulata in contradictoriu cu parata Municipiul Iasi prin primarul municipiului Iasi.
In motivare instanta a retinut urmatoarele:
Uzucapiunea reprezinta unul dintre modurile de dobândire a proprietatii bunurilor imobile, fata de dispozitiile C. civil, respectiv art.1837, care defineste prescriptia ca un mijloc de a dobândi proprietatea si art.645, potrivit caruia proprietatea se dobândeste, între altele si prin prescriptie. Articolul 1890 C. civ. reglementeaza posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil daca se face dovada ca cel care invoca uzucapiunea a exercitat o posesie utila si sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani.
Prescriptia achizitiva reprezinta o sanctiune aplicata proprietarului nediligent, care are ca efect dobândirea dreptului real prin efectul posedarii lucrului în timpul determinat de lege, astfel încât starea de fapt se transforma în stare de drept. Astfel, dreptul de proprietate ce se invoca pe calea prescriptiei achizitive urmeaza a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Consiliul Local Iasi instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, unitatile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orasele, municipiile si judetele, sunt persoane juridice de drept public, având un patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina, în conditiile în care, astfel cum prevede art.23 din acelasi act normativ, consiliile locale si primarii reprezinta autoritati ale administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala în comune, orase si municipii, functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice ale localitatii, în conditiile legii.
Astfel, Consiliul Local Iasi are atributii privind administrarea domeniului public si privat nu are calitatea de titular al dreptului de proprietate publica sau privata astfel ca nu au legitimare procesuala pasiva în actiunea în constatarea uzucapiunii promovata de reclamanti.
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Primarul mun. Iasi, în nume propriu instanta retine ca potrivit art. 61 si art. 62 din Legea 215 /2001 cu modificarile ulterioare Primarul îndeplineste o functie de autoritate publica. Primarul reprezinta comuna sau orasul în relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau straine, precum si în justitie.
Din dispozitiile citate reiese ca autoritatea publica – primarul – este organ executiv al administratiei publice locale, având un mandat legal de reprezentare al unitatii administrativ teritoriale în relatiile cu tertii.
Întrucât calitatea de proprietar cu privire la bunurile aflate in domeniul public sau privat o poate avea doar unitatea administrativ teritoriala, respectiv, comuna, orasul municipiul sau judetul, care conform art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 este persoana juridica de drept public, cu capacitate deplina si patrimoniu propriu, reprezentat in justitie de primar sau presedintele consiliului judetean, potrivit art. 21 alin. 2 raportat la art. 62 alin. 1 din actul normativ mai –sus mentionat, instanta apreciaza ca nici Consiliul Local Iasi si nici Primarul municipiului Iasi nu au calitate procesuala pasiva in prezenta cauza.
Având in vedere aceste considerente, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Consiliul Local Iasi si Primarul municipiului Iasi , exceptie invocata prin întâmpinare si va respinge cererea formulata de reclamanti in contradictoriu cu acesti parati pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestora.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Iasi prin primarul mun. Iasi, instanta retine ca parata a invocat aceasta exceptie motivat de faptul ca reclamantii nu au facut dovada faptului ca terenul s-ar afla in patrimoniul municipiului Iasi.
Instanta retine insa ca Municipiul Iasi, ca unitate administrativ teritoriala poate avea un drept de proprietate asupra imobilului in conformitate cu dispozitiile art. 477 Cod civil raportat la art. 25 din Legea nr. 213/1998 si atâta timp cat nu a fost revendicat de persoane fizice sau juridice, aflându-se in posesia reclamantilor se prezuma ca acesta se afla in patrimoniul privat al Municipiului Iasi. In acest context instanta a avut in vedere împrejurarea ca, in privinta terenului ce face obiectul cauzei nu a fost deschisa o carte funciara iar la baza posesiei exercitate de catre reclamanti asupra terenului a stat un contract de închiriere încheiat cu Consiliul popular al Municipiului Iasi.
Pentru aceste considerente instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Iasi.
Pe fondul cauzei, analizând actele si lucrarile dosarului de fata instanta a retinut urmatoarele:
Prin contractul de închiriere nr. 12/19.04.1976 (fila 9 din dosar) reclamantul C.C. a închiriat suprafata de 234 m.p. teren situat in str. N.nr. 13, jud. Iasi pe o perioada de un an. Dupa expirarea termenului prevazut in contract reclamantul a ramas in stapânirea acestui teren.
Instanta retine ca uzucapiunea este modul de dobândire a proprietatii sau a altui drept real prin posedarea neîntrerupta a lucrului, in tot timpul fixat de lege. Uzucapiunea reprezinta prescriptia prin care se dobândeste dreptul real, prin efectul posedarii lucrului in timpul determinat, astfel încât starea de fapt se transforma in stare de drept. Art.1890 c.civ. stabileste ca pentru a se dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune trebuie îndeplinite doua conditii, anume sa existe o posesie de 30 de ani si aceasta sa fie utila, adica neviciata.
In ceea ce priveste a doua conditie, este necesara existenta unei posesii utile. Posesia este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra lucrului, este exercitiul unei puteri de fapt, care da posibilitatea posesorului de a se comporta ca si când el ar fi adevaratul titular al dreptului asupra lucrului. Pentru a fi dobândita posesia trebuie întrunite cele doua elemente ale sale, anume elementul material, ce presupune acte materiale de folosire a lucrului si elementul intentional, care consta in exercitarea actelor materiale cu intentia de a le face pentru sine, adica asa cum le-ar fi exercitat proprietarul sau titularul altui drept real.
Odata dovedit elementul material, elementul intentional este prezumat de art.1854 c.civ, care precizeaza ca posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a început a poseda pentru altul.
Pe de alta parte insa art. 1855 Cod civil prevede: Când posesorul a început a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie. La rândul sau art. 1853 alin. 1 Cod civil prevede : Actele ce exercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica în calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, în puterea destinatiei legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.
In prezenta cauza la baza posesiei exercitate de catre reclamanti asupra terenului se afla contractul de închiriere nr. …./19.04.1976 (fila 9 din dosar), contract in baza caruia reclamantii au dobândit calitatea de detentori precari asupra terenului. In aceste conditii fata de dispozitiile art. 1855 Cod civil le revenea acestora sarcina de a dovedi transformarea detentiei precare intr-o posesie utila, in conditiile prevazute de art. 1858 Cod civil. Astfel, simpla împrejurare ca dupa expirarea termenului contractului de închiriere acestia au ramas in posesia imobilului nu face dovada intervertirii detentiei precare in posesie utila, putând avea semnificatia unei tacite relocatiune (art. 1437 Cod civil). De altfel din chiar declaratia martorului E. M. (fila 43 din dosar) rezulta ca terenul ce face obiectul cauzei este folosit si in momentul de fata conform destinatiei pentru care a fost închiriat in anul 1976, respectiv terenul are destinatia de gradina, fiind cultivat de catre reclamanti.
Mai retine instanta ca singura manifestare de vointa neechivoca a reclamantilor in sensul transformarii detentiei precare in posesie utila a intervenit la data de 25.01.2007 odata cu depunerea declaratiei de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren in cazul persoanelor fizice (fila 116 din dosar).
In consecinta, apreciind ca nu sunt îndeplinite in cauza conditiile prevazute de art. 1890 Cod civil pentru constatarea uzucapiunii, instanta urmeaza a respinge actiunea formulata de reclamanti in contradictoriu cu parata Municipiul Iasi prin primarul municipiului Iasi, ca neîntemeiata.
In ce priveste cheltuielile de judecata instanta va lua act ca acestea nu au fost solicitate de catre parti.
