Prin sentinta civila nr. 5548 pronuntata de Judecatoria Iasi la data de 10 aprilie 2009 în dosarul nr. 24721/245/2008, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului MUNICIPIUL IASI PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI IASI si a respins actiunea formulata de catre reclamanta PE ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Sesizata cu cerere de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de peste 30 de ani asupra unei suprafete de teren în suprafata de 250 mp, situat în Iasi, soseaua Bucium, instanta a retinut ca, în fapt, terenul în litigiu a fost mostenit de catre reclamanta de la mama sa – DC, decedata în 1977, care la rândul sau l-a dobândit prin act de vânzare cumparare de la MC în data de 17 august 1942, care la rândul sau l-a dobândit prin mostenire de la tatal sau, MN; acesta din urma a dobândit terenul prin act de partaj voluntar autentificat de Judecatoria I-a mixta Iasi sub nr. 912 din 1 octombrie 1938 si transcris în registrul de transcriptiuni al Tribunalului Iasi Sectia a 3-a sub nr. 5514 din 3 octombrie 1938. MC este deci adevaratul proprietar al imobilului în litigiu si împotriva mostenitorilor acestuia trebuia sa îsi îndrepte actiunea reclamanta.
În drept, instanta a retinut ca uzucapiunea reprezinta un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil ca efect al unei posesii îndelungate, dupa perioada si în conditiile prevazute de legiuitor. Uzucapiunea apare astfel ca o sanctiune aplicata unui proprietar nediligent care a lasat bunul sau imobil în proprietatea unei alte persoane, o durata semnificativa de timp, dezinteresându-se de soarta acestuia.
Conform dispozitiilor generale în materie de uzucapiune, aceasta poate fi opusa doar adevaratului proprietar, care a lasat o alta persoana sa posede bunul sau în conditiile si în termenul prevazut de lege. Întrucât reclamantul este cel care promoveaza actiunea, acesta stabileste cadrul procesual, în concordanta cu dispozitiile art. 112 pct. 1 din Codul de procedura civila, trebuind sa dovedeasca existenta calitatii procesuale pasive în persoana pârâtului, respectiv adevaratul proprietar în materia uzucapiunii. Verificarea calitatii procesuale pasive în persoana pârâtului are prioritate în raport de orice aspecte legate de fondul cauzei.
Cum din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta indubitabil ca MC este adevaratul proprietar al imobilului asupra caruia reclamanta solicita constarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata, rezulta ca împotriva mostenitorilor acestuia trebuia sa îsi îndrepte actiunea reclamanta.
