Uzucapiune în regim de carte funciară


Uzucapiune

Uzucapiune în regim de carte funciară

S.C. 3175/09.12.2011

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul instanţei la data de 10.03.2011 reclamanţii M.I. şi M. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. F. P. să se constate că au devenit proprietari prin uzucapiune asupra imobilului înscris în CF 2270 T., nr. top. 398/1, situat administrativ în T. str. Ş. nr.- jud. S. şi să se dispună întabularea dreptului dobândit.

În fapt, reclamanţii au arătat că în anul 1980 au dobândit prin cumpărare de la fiul proprietarei tabulare imobilul menţionat, iar în prezent nu mai există descendenţi ai vânzătorului, succesiunea după proprietara tabulară fiind vacantă.

În drept, reclamanţii au indicat prevederile art. 28 din Decr. – Lege nr. 115/1938.

Alăturat acţiunii reclamanţii au depus extras CF pentru imobil ( f. 12-13 ), chitanţa privind plata preţului ( f. 17 ), adeverinţa privind plata impozitului pentru imobil ( f. 21 ), certificatul de deces al proprietarei tabulare ( f. 22 ).

Reclamanţii au beneficiat de asistenţă judiciară prin scutirea de la plata taxei judiciare de timbru ( f. 41 ).

Prin întâmpinare şi cerere reconvenţională, pârâtul – reclamant reconvenţional S. R. prin M. F. P. – DGFP S. a solicitat respingerea acţiunii principale, să se constate moştenirea vacantă după defuncta T. M., să se constate că masa succesorală are în componenţă imobilul înscris în cartea funciară, să se constate că statul culege moştenirea prin efectul legii şi să se dispună întabularea dreptului de proprietate.

În fapt, reclamantul reconvenţional a arătat că, succesiunea fiind vacantă, statul devine proprietar, iar statul nu poate fi uzucapat.

În drept, au fost invocate prevederile art. 477, 650, 651, şi 680 C. civ., art. 7 şi art. 11 din Legea nr. 213/1998.

Prin întâmpinare, pârâţii reconvenţionali au solicitat admiterea parţială a cererii reconvenţionale în sensul constatării vacanţei succesorale după defunctă şi să se respingă cererea de culegere a moştenirii de către stat, întrucât imobilul a fost uzucapat de pârâţii reconvenţionali ( f. 46-48 ) şi a depus practică judiciară în acest sens ( f. 49-52 ).

Reclamanţii au completat acţiunea principală solicitând, în subsidiar, obligarea pârâtului la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului întrucât preţul imobilului a fost plătit ( f. 44 ), iar apoi obligarea pârâtului să încheie cu reclamanţii act apt de întabulare pentru imobilul în litigiu ( f. 57 ).

La temenul de judecată din data de 16.06.2011 reclamanţii au comunicat instanţei că au reuşit să identifice un nepot al proprietarei tabulare – T. C., a cărui introducere în cauză au solicitat-o ( f. 58 ). Alăturat reclamanţii au depus chitanţele de plată a preţului ( f. 60-61 ), dovada că imobilul stuat administrativ la nr. 37 era anterior înregistrat la nr. 327 ( f. 62 ) şi copii după acte de stare civilă ( f. 64-66 ).

În raport cu modificările comunicate, reclamantul reconvenţional a făcut precizări scrise ( f. 70-72 ) solicitând respingerea acţiunii principale şi admiterea reconvenţionalei.

Pentru introducerea în proces a moştenitorului T. C., reclamanţii au formulat o cerere de chemare în judecată a altor persoane ( f. 93-94 ), petitele fiind identice în raport cu intervenientul, ca şi în acţiunea principală.

În drept, reclamanţii au invocat prevederile art. 28 din Decr. – Lege nr. 115/1938 şi art. 57-59 din C. pr. civ.

Urmare a comunicării cererii de chemare în judecată a altor persoane, pârâtul a trimis instanţei o copie în extenso a unui extras CF pentru un imobil care nu face obiectul cauzei ( f. 98-104 ).

Intervenientul T. C. a răspuns la interogatoriu ( f. 111-113 ).

La solicitarea reclamanţilor instanţa a administrat proba testimonială cu martora Ş. M. ( f. 114 ) şi proba cu înscrisuri – extrase după actele de stare civilă ale moştenitorilor proprietarei tabulare ( f. 121 şi 140 ).

Din actele dosarului rezultă că proprietar tabular al imobilului în litigiu este  văduva T. M., născută la – şi decedată la data de – ( f. 12, 20, 65, 22 ).

Proprietarul tabular, în prezent decedat s-a întabulat în CF 2270 T. nr. top. 398/1 în data de 16.08.1960.

Imobilul este situat administrativ în prezent în com. T. str. Ş. nr.- jud. S.. Înainte de schimbarea nomenclaturii stradale imobilul deţinea nr. 327 ( f. 62 ).

Moştenitor legal al proprietarei tabulare a fost descendentul direct T. C., născut la – şi decedat la – ( f. 140 ), care a avut doi fii T. N., născut la – şi decedat la – ( f. 121 ) şi intervenientul T. C., născut la – ( f. 64 ).

Intervenientul a confirmat că în anul 1980 imobilul a fost vândut reclamanţilor, confirmând înscrisurile de la dosar ( f. 113 ).

La data de 10.10.1980 reclamantul M. I. a achitat suma de 9000 de lei reprezentând arvuna pentru imobilul vândut cu preţul convenit de 34000 de lei ( f. 61 ), iar la data de 17.10.1980 a fost plătită o parte din preţ, respectiv suma de 22000 de lei ( f. 60 ), restul de 3000 de lei urmând a fi plătit la perfectarea actelor de proprietate.

Începând cu anul 1980 reclamantul este cel care a plătit impozitul pentru imobilul în litigiu ( f. 21 ).

Martora Ş. M. a relatat instanţei că reclamanţii au cumpărat imobilul înainte de anul 1989, că anterior în imobil a locuit proprietara tabulară, că reclamanţii s-au străduit ani de zile să identifice moştenitorii proprietarei tabulare ( pe care i-a crezut decedaţi ) în vederea rezolvării situaţiei juridice a imobilului ( f. 114 ).

Probatoriul administrat dovedeşte că în condiţiile existenţei unui moştenitor al proprietarei tabulare, acţiunea principală introdusă, precizată şi modificată de reclamanţi împotriva pârâtului S. R.prin M. F. nu avea nicio justificare.

Situaţia creată este de înţeles având în vedere că moştenitorul a fost identificat abia în cursul judecăţii.

Urmare a introducerii în proces a moştenitorului T. C., instanţa a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului S. R. prin M. F.. Instanţa a reţinut că problema vacanţei succesorale nu poate fi invocată în condiţiile existenţei moştenitorului.

Având în vedere situaţia creată, instanţa va admite excepţia invocată şi va respinge acţiunea principală formulată de reclamanţi împotriva pârâtului ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Corelativ, în lipsa vacanţei succesoarale, instanţa va respinge şi cererea reconvenţională formulată de reclamantul reconvenţional ca neîntemeiată.

În schimb, constatând îndeplinite condiţiile art. 28 din Decretul – Lege nr. 115/1938 ( titularul dreptului întabulat în cartea funciară este decedat la 10.03.1979, uzucapanţii au posedat imobilul mai mult de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular, începând cu anul 1980, iar posesia exercitată este una utilă, uzucapanţii fiind şi de bună – credinţă, deşi nu este o condiţie cerută de lege ), instanţa va admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanţi împotriva intervenientului T. C. şi va constata că reclamanţii au devenit proprietari prin uzucapiune asupra imobilului situat administrativ în com. T. str. Ş. nr. – jud. S., înscris în CF nr. 2270 T., nr. top. 398/1, casă şi curte în suprafaţă de 442 mp.

În temeiul art. 22 al. 3 din Legea nr. 7/1996, instanţa va dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra imobilului.

Reclamanţii au beneficiat în cursul judecăţii de asistenţă judiciară prin scutirea de la plata taxei de timbru în sumă de 1840,20 lei ( f. 41 ).

Prin hotărâre ei au dobândit dreptul de proprietate asupra unui bun a cărui valoare depăşeşte de 10 ori valoarea ajutorului public acordat, întrucât valoarea impozabilă a terenului în litigiu este de 30730,19 lei ( f. 38 ).

Conform art. 502 din Legea nr. 193/2008, instanţa va obliga reclamanţii să restituie ajutorul public de care au beneficiat, prin obligarea la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 1840,20 lei, la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sens în care titlul executoriu ( dispozitivul hotărârii ) se comunică din oficiu organelor competente, potrivit art. 21 al. 2 din OUG nr. 51/2008.