Drept civil. Rezoluţiune antecontract de vânzare-cumpărare
-art. 975 cod civil
Prin antecontractul de vânzare–cumpărare nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului. Acest act juridic reprezintă doar o promisiune viitoare a pârâtei de a vinde imobilul. Din cuprinsul lui rezultă doar promisiunea făcută de pârâti, unul altuia, de a încheia în viitor un contract de vânzare – cumpărare.
Având în vedere că imobilul spatiu birouri nu a iesit din proprietatea pârâtei prin încheierea antecontractului de vânzare–cumpărare, şi prin urmare acest bun imobil poate fi indisponibilizat la dispozitia reclamantei (prin punerea sub sechestru, prin notarea în cartea funciară sau prin alte proceduri permise de lege) si apoi în continuare poate fi urmărit silit, se apreciază că nu se impune rezolutiunea acestui act.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante reclamanta X a chemat în judecată pe pârâtii Y si Z solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună rezolutiunea antecontractului de vânzare – cumpărare a imobilulului, încheiată între pârâti, autentificat prin încheierea Biroului Notarilor Publici Asociati.
În motivarea cererii reclamanta arată că detine un bilet la ordin emis de pârâta Y, în favoarea ei, învestit cu formulă executorie. Pârâta nu a achitat această datorie, dar, în schimb, a încheiat cu pârâtul Z un antecontract în vederea vânzării – cumpărării imobilulului. Prin încheierea acestui contract pârâta a urmărit fraudarea drepturilor de creditor ale reclamantei prin micsorarea patrimoniului si sustragerea de la executarea silită.
În drept îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 975 cod civil.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Y a solicitat respingerea cererii pe motiv că a introdus împotriva reclamantei opozitie la executare, somatie de plată si plângere penală pentru infractiunile de fals, uz de fals, fals intelectual si fals în declaratii pentru completarea datelor de pe biletul la ordin, în fals.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Din antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat prin încheierea de Biroul Notarilor Publici Asociati, rezultă că Y intentionează să vândă către numitul Z, la un preţ de 30000 lei, imobilulul.
Prin încheierea s-a dispus învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin.
La interogatoriul luat de reclamantă, pârâta Y a precizat că biletul la ordin a fost emis în alb, fără a se preciza nici o valoare, a recunosut că reclamanta a început executarea silită împotriva ei, însă nu a recunoscut că a încheiat antecontractul de vânzare – cumpărare pentru a se sustrage de la această executare si pentru ca, astfel să fraudeze drepturile credale ale reclamantei. Pârâta a mai recunoscut că pretul din antecontractul de vânzare – cumpărare este infim fată de valoarea reală a imobilului.
În solutionarea acestei cereri, instanta se va raporta la prevederile art. 6 alin. 1 si 2 si art. 102 alin. 1 din Noul Cod Civil.
Potrivit art. 6 alin. 1 si 2 din Noul Cod Civil legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
Conform art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.
Asadar, raportat la art. 6 alin.1 si 2 si art. 102 alin. 1 din Noul Cod Civil se vor avea in vedere actele normative în vigoare la data încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare, dând eficientă si principiului de drept: „tempus regit actum”.
Potrivit art. 1366 alin. 1 cod civil rezoluţiunea vânzării de imobile se pronunţă îndată, dacă vânzătorul este în pericol de a pierde lucrul şi preţul.
În cauză, se constată că pârâta Y a emis, în favoarea reclamantei un bilet la ordin. Ulterior, pârâta, în calitate de proprietară a încheiat cu pârâtul Z, antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat prin încheierea nrde Biroul Notarilor Publici Asociati cu privire la înstrăinarea imobilului.
Biletul la ordin a fost învestit cu formulă executorie, iar reclamanta a pornit executarea silită pentru suma din billet, împotriva pârâtei Y.
Prin antecontractul de vânzare – cumpărare nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului. Acest act juridic reprezintă doar o promisiune viitoare a pârâtei Y de a vinde imobilul. Din cuprinsul lui rezultă doar promisiunea făcută de pârâti, unul altuia, de a încheia în viitor un contract de vânzare – cumpărare.
Având în vedere că imobilul spatiu birouri nu a iesit din proprietatea pârâtei Y prin încheierea antecontractului de vânzare – cumpărare, şi prin urmare acest bun imobil poate fi indisponibilizat la dispozitia reclamantei (prin punerea sub sechestru, prin notarea în cartea funciară sau prin alte proceduri permise de lege) si apoi în continuare poate fi urmărit silit, se apreciază că nu se impune rezolutiunea acestui act. Pentru aceste motive cererea apare ca fiind neîntemeiată, urmând ca instanta să o respingă.
Sentinţa a rămas definitivă prin nerecurare la data de 09.08.2012.
