Caracterul nefondat al cererii de schimbare de încadrare juridică în cazul unei participaţii în măsuri deferite la comiterea infracţiunii de tentativă de omor calificat


Tribunalul OLT Sentinţă penală nr. 49 din data de 18.03.2013

Prin sentința penală nr. 49 pronunțată la data de 18 martie 2013 de Tribunalul Olt în dosarul nr. 3100/104/2012 s-au dispus următoarele ,,Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul C. D.M. prin apărătorul ales, din infracțiunea de “tentativă de omor calificat”; prev.de art.20 C.p. rap.la art.174-175 al.1 lit.i C.p. în infracțiunile de “vătămare corporală”; prev.de art.182C.p. respectiv, de “lovire sau alte violențe”; prev.de art.180 al.1 și 2 C.p., ca neîntemeiată.

În baza art.20 C.p. rap.la art.174 – 175 al.1 lit.i C.p. cu aplic.art.74 al.1 lit.a și c C.p. rap.la art.76al.2C.p. condamnă pe inculpatul C. D.M la 3 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b C.p.

În baza art.321 al.2C.p. cu aplic.art.74al.1 lit.a și c C.p. rap.la art.76 al.1 lit.d C.p. condamnă același inculpat la 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art.33 alin.1 lit.a C.p. -34 alin.1 lit.b și 35 alin.1 C.p. contopește aceste pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani – pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit a teza a II-a și lit.b C.p..

În baza art.861 C.p. și 862 C.p. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe timp de 7 ani – termen de încercare (din care 3 ani pedeapsa și 4 ani interval de timp).

În baza art.861 C.p. și 862 C.p. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe timp de 7 ani – termen de încercare (din care 3 ani pedeapsa și 4 ani interval de timp).

În baza art.863 C.p. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

În baza art.863 C.p. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

– se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt;

– se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt;

– va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

– va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

– va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă,

– va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă,

– va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

– va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Se pun în vedere inculpatului dispozițiile art.864 C.p.

Se pun în vedere inculpatului dispozițiile art.864 C.p.

În baza art.71 al.1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit. b C.p. și în baza art.71 al.5 C.p. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art.71 al.1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit. b C.p. și în baza art.71 al.5 C.p. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

II. În baza art.20 C.p. rap.la art.174 – 175 al.1 lit.i C.p. cu aplic.art.74 al.1 lit.c C.p. rap.la art.76 al.2 C.p. condamnă pe inculpatul C. V. A. la 3 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b C.p.

În baza art.321 al.2C.p. cu aplic.art.74al.1 lit. c C.p. rap.la art.76 al.1 lit.d C.p. condamnă același inculpat la 1 an și 10 luni închisoare.

În baza art.33 alin.1 lit.a C.p. – 34 alin.1 lit.b și 35 alin.1 C.p. contopește aceste pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani – pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit a teza a II-a și lit.b C.p.

În baza 14 C.p.p. și 346 C.p.p. cu aplic.art.313 din Legea nr.95/2006 obligă inculpații în solidar la plata sumei de 2.176,492 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Județean de Urgență Slatina.

Ia act că partea vătămată M. E. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.191 al.1 și 2 C.p. obligă inculpații la plata a câte 2.000 lei cheltuieli judiciare statului (din care câte 1.500 lei avansați la urmărirea penală), iar pe inculpatul C. V. A. și la plata sumei de 50 lei onorariu parțial avocat oficiu, conform delegației de asistență judiciară obligatorie nr.555/28.05.2012 (fila 13 dosar).

Pentru a se pronunța această sentință au fost avute în vedere cele ce urmează : ,,Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr.341//P/2009 din data de 10.05.2012, în baza art. 262 pct. 1 lit. a C.p.p., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților C. D. M. și C. V. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174 alin. 1 C.p.- art. 175 alin. 1 lit. i C.p., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 2 C.p.. cu aplic.art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că în seara zilei de 14/15.08.2009, în urma unui conflict pe care l-au avut cu partea vătămată Moise Eduard Ionuț, în incinta clubului Back Stage în prezența câtorva zeci de persoane, au lovit-o cu pumnii, cu o bâtă de baseball și cu un scaun, cauzându-i leziuni care au necesitat 75-80 zile îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața victimei.

În baza dispozițiilor art. 249 C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. c C.p.p. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților C.F.M. și T. I. C. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 C.p. rap. la art. 174 alin. 1 C.p., art. 175 alin. 1 lit. i C.p., ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 2 C.p.. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., întrucât faptele nu au fost comise de aceștia.

În baza dispoz. art.249 rap. la art. 10 lit.b1 C.p. art.181 C.p. și art. 91 C.p. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților C. F.M., T. I. C., C. T., B.M. și E. M. F.,cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la mărturie mincinoasă urmată de neexecutare, respectiv mărturie mincinoasă prevăzută de art. 25 rap. la art. 260 combinat cu art. 29 C.p. și art. 260 C.p. și aplicarea câte unei sancțiunii administrative a amenzii în cuantum de 1000 lei, întrucât s-a apreciat că faptele nu prezintă pericol social al unei infracțiuni.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut faptul că la data de 25.08.2009 partea vătămată M. E. I. din Slatina, jud. Olt, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în noaptea de 14/15.08.2008, orele 1,30, în timp ce se afla în clubul Back Stage din aceeași localitate a fost lovită cu bâte, pumni și picioare, de mai multe persoane, în urma cercetărilor efectuate dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de numiții C. F. M., C. D. M. și T. I. C. întrucât fapta prevăzută de art 20 C.p. rap. la art. 174 alin. 1 – 175 lit. i C.p. nu a fost comisă de aceștia precum și neînceperea urmăririi penale față de numitul C. V. A. deoarece fapta a fost comisă în legitimă apărare în condițiile art. 44 C.p

Urmare plângerii formulate de partea vătămată împotriva acestei soluții, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt a dispus redeschiderea urmăririi penale și completarea cercetărilor, urmărirea penală efectuată stabilind – astfel cum se reține în actul de sesizare – că în seara zilei de 14/15.08.2009 partea vătămată însoțită de mai multe persoane s-a deplasat în discoteca Back Stage din Slatina, unde a observat că barul era extrem de aglomerat, multe persoane stând în picioare.

S-a mai reținut că, partea vătămată a observat o masă liberă, motiv pentru care s-a îndreptat spre aceasta, însă a avut o discuție cu inculpatul C.D.M., care i-a comunicat că este rezervată, între cei doi luând naștere un incident, inculpatul ieșind inițial din bar și revenind însoțit de mai multe persoane, împreună cu care s-a îndreptat spre partea vătămată pe care a lovit-o mai întâi cu pumnul, aceasta căzând la pământ, după care cu o bâtă de baseball .

După agresiunea exercitată de inculpatul C. D. M. care a lovit mai întâi partea vătămată, aceasta a fost agresată și de inculpatul C. V. A. cu un scaun.

S-a susținut că acest conflict a fost de scurtă durată iar în timpul acestuia cei doi inculpați au tulburat grav ordinea și liniștea publică, persoanele aflate în local în nr. destul de mare, aproximativ 100, părăsind în grabă discoteca.

S-a apreciat că fapta inculpaților de a o lovi pe partea vătămată cu pumnii, cu un scaun și o bâtă de baseball pe fondul cărora aceasta a ridicat mâinile deasupra capului pentru a se apăra de loviturile repetate aplicate cu aceea bâtă, ce era îndreptată spre o zonă vitală a corpului, provocându-i multiple leziuni la nivelul capului și la nivelul antebrațului stâng , ce au necesitat pentru vindecare 70-80 zile îngrijiri medicale, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, fapta fiind comisă în public, prevăzută de art. 20 C.p. rap. la art. 174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. i C.p. în forma coautoratului.

Pe parcursul cercetării judecătorești, a fost ascultată partea vătămată și inculpații , precum și martorii din acte .

Au fost solicitate fișele de judiciar ale inculpaților ce au fost atașate la filele 37-38 dosar, a fost încuviințată proba testimonială solicitată de inculpatul C. D. M., fiind ascultat martorul B. F.

La solicitarea reprezentantului Ministerului Public a fost ascultat martorul C. F. M., rezultat din dezbateri, iar la termenul din 4.03.2013 s-a realizat o confruntare între acesta și martorul D. I. (fil. 126 dos. instanță).

Partea vătămată M. E. I. a declarat că nu înțelege să se constituie partea civilă în cauză (fil. 42 dosar) iar cu ocazia audierii sale în această calitate a înțeles să revină asupra declarațiilor date pe parcursul urmăririi penale, susținând că nu cunoaște persoana care l-a lovit cu bâta de baseball în seara zilei de 14/15.08.2009 în timp ce se afla în discoteca Back Stage însoțit de mai multe persoane, cu ocazia incidentului pe care l-a avut cu inculpații C. D. M. și C. V. A..

A mai arătat că în seara respectivă a fost lovit de cei doi inculpați cu pumnul, și nu cu un scaun de către vreunul dintre aceștia, fiind agresat chiar de un grup format din mai multe persoane pe care însă nu le cunoaște.

Partea vătămată a arătat că deși la urmărirea penală în mod constant a susținut că cel care l-a lovit cu bâta a fost inculpatul C.D. M., nu înțelege să susțină această afirmație deoarece , ulterior a discutat cu o persoană din discotecă care i-a relatat că nu acesta a agresat-o în acest mod.

Mai mult decât atât, observând inculpații la termenul din 22.10.2012 cu ocazia audierii sale, a arătat că nici unul dintre cei doi nu a lovit-o cu acel obiect contondent ci numai cu pumnul.

A mai arătat că în aceea seară nu a provocat inculpații și nu i-a agresat în nici un mod, aceștia fiind cei care s-au apropiat de masa la care se așezase și fără a i se adresa “am fost lovit cu pumnul de inculpatul C. D. M. în zona feței, după care a primit numeroase lovituri fără a putea preciza de cine a fost lovit, grupul respectiv fiind constituit din aproximativ 10 persoane ; la un moment dat a fost lovit de una dintre aceste persoane cu o bâtă de basse-ball însă nu știe de către cine, cu siguranță însă nu de către inculpați; și inculpatul C. V. l-a lovit tot cu pumnul ; în timpul agresiunii a ridicat mâinile deasupra capului pentru a se apărare”; (fil. 53 dosar).

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii arătând că în seara incidentului s-au deplasat în localul respectiv, acolo unde inculpatul C. D. M. își serba ziua de nume și în acest scop își rezervase o masă în local. Au susținut că la un moment dat a apărut partea vătămată însoțită de mai multe persoane și s-a îndreptat spre masa pe care o ocupau, așezându-se pe un scaun liber “sugerând că este masa lui”;. În acest moment între partea vătămată și inculpatul C. D. M. a avut loc o discuție care a degenerat în sensul că partea vătămată l-a prins de haine pe inculpat și “la un moment dat a vrut să-l lovească cu pumnul”;, astfel că inculpatul s-a ferit și i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în zona feței, partea vătămată căzând la pământ.

Inculpatul C. D. M. a susținut că acesta este momentul în care a părăsit discoteca “de frică”; și nu cunoaște ce s-a întâmplat în continuare.

Inculpatul C. V. A. a susținut că în continuare partea vătămată s-a ridicat având în mână o sticlă spartă, cu care s-a îndreptat spre el și “crezând că vrea să-l taie, a luat scaunul pe care stătea și l-a aruncat peste partea vătămată, lovind-o la mâna stângă și doborând-o la pământ, după care a ieșit afară și a plecat singur acasă fără a se mai întâlni cu celălalt inculpat”;.

Cei doi inculpații au negat că ar fi agresat-o pe partea vătămată cu pumnii și picioarele sau că ar fi lovit-o cu bâta de basee-ball ( fil. 41-42 dosar).

Martorul T. I. (fila 54 dos.) și-a menținut declarația dată anterior, susținând că în seara incidentului a însoțit-o pe partea vătămată în acel bar împreună cu D. I. și I. C., observând că localul este plin, iar la un moment dat partea vătămată s-a îndreptat spre o masă liberă; la un moment dat inculpatul C.t D. M. a mers la partea vătămată, cei doi purtând o discuție contradictorie, afirmând totodată că, în timp ce scria un mesaj pe telefon,acesta a afirmat: ” o să vă arătăm noi vouă”; considerând că inculpatul “chema alte persoane”;.

Martorul a mai relatat că la scurt timp în discotecă a intrat un grup de 10 persoane, una dintre acestea având o bâtă în mână pe care o ținea la spate, și fiind întuneric în discotecă “a văzut o îmbulzeală și mai multe persoane care săreau peste mese cu intenția de a ieși afară”;.

Deși la procuror a susținut că partea vătămată a fost lovită de inculpatul C. D. M., această susținere nu este reală, deoarece în fapt nu a văzut de cine a fost lovită aceasta.

Martorul M. M. C., a arătat că în seara respectivă a fost în discotecă cu mai multe persoane printre care și partea vătămată.

În local a observat prezența a 200-300 persoane iar la un moment dat s-a stins lumina și toată lumea a început să iasă din local “îngrămădindu-se”; motiv pentru care a făcut același lucru. Nu i-a observat pe inculpați în acea seară pentru că nu îi cunoștea și a înțeles să revină asupra celor declarate la organele de urmărire penală în sensul că partea vătămată i-ar fi relatat că a fost “lovită de ai lui C”; motivat de faptul că nu a înțeles foarte bine aspectele consemnate de procuror în declarația sa (fil. 68 dos. instanță)

Martorul D.I. (fil.70) a însoțit partea vătămată în seara incidentului, observând că era foarte aglomerat localul, motiv pentru care au stat în picioare câteva minute și pentru că la un moment dat de la o masă au plecat consumatorii, partea vătămată s-a îndreptat spre aceasta așezându-se pe banchetă; l-a observat pe inculpatul C.D.M. așezându-se lângă partea vătămată și discutând cu aceasta iar mai apoi ieșind afară din discotecă și revenind însoțit de mai multe persoane “un grup format din 7-8-10”; din grupul respectiv recunoscând pe T. C. care i-a mărturisit că “are o problemă”;.

A văzut că acest grup s-a îndreptat spre partea vătămată care s-a ridicat în picioare iar C. D. M. a lovit-o cu pumnul în zona feței, iar apoi a fost lovită cu o bâtă de basse-ball, ridicându-și mâinile deasupra capului pentru a se apăra.

A mai observat că după acea lovitură partea vătămată a primit “o ploaie de lovituri din partea celorlalți membri ai grupului”; în timp ce se găsea la pământ, în acest moment oprindu-se muzica în local iar agresorii încetând agresiunea.

S-a apropiat de partea vătămată pe care a ajutat-o să se ridice de la pământ, deoarece “acuza dureri, era plină de lovituri și se plângea foarte tare de lovitura la brațe, afirmând că a fost lovită de ăștia ai lui C.”;.

Nu a văzut ca inculpatul C.D.M. să o fi lovit pe partea vătămată cu o bâtă ci numai cu pumnul în zona feței.

Martorul I. C. V. (fil 87 dosar instanță) a însoțit-o pe partea vătămată și pe ceilalți prieteni ai acesteia în discotecă și constatând că o masă era liberă s-au îndreptat spre aceasta, partea vătămată așezându-se pe un scaun. La un moment dat s-a deplasat la bar și a observat că “s-a iscat o bătaie”; undeva la jumătatea discotecii, observând când partea vătămată era lovită de o persoană cu o bâtă de basee-ball, fiind înconjurată de mai mulți băieți, în timp ce era lovită de mai multe ori cu acea bâtă, ridicând mâinile pentru a se apăra. A discutat cu partea vătămată ulterior pe drumul spre spital, când aceasta i-a relatat de cine a fost lovită însă “nu-și mai amintește vreun nume precizat de aceasta”; chiar dacă la procuror a declarat că partea vătămată a făcut referire la un nume “Curt”;. I-a observat pe inculpați în sala de judecată cu ocazia ascultării sale însă nu poate preciza dacă au fost prezenți în acea seară în discotecă ori dacă au lovit-o pe partea vătămată.

Martorul P. L. M. (fil. 69 dos.instanță) confirmă în totalitate apărarea inculpatului C. D. M., susținând că în acea seară a fost invitat de acesta în discotecă și în timp ce stăteau la masă, s-a apropiat un grup de persoane între care se găsea și partea vătămată, care i-a cerut lui C. D.M. să plece de la masă, motiv pentru care cei doi s-au ridicat în picioare iar inculpatul a lovit-o cu pumnul în zona feței, partea vătămată căzând peste masă.

A mai observat că inculpatul a părăsit în fugă localul și că partea vătămată s-a ridicat de la pământ luând în mână o sticlă ce se spărsese în timp ce inculpatul C. V. ” a luat un taburet pe care l-a aruncat spre partea vătămată”;, lovind-o la mâna stângă fără a observa dacă a căzut la pământ deoarece a ieșit și el din discotecă. Nu a văzut vreo bâtă de basse-ball la vreo persoană în acea seară partea vătămată fiind cea care a generat incidentul, fiind “pusă pe scandal”;.

Și martorul R. O. M. (fil. 88 dos.instanță) a susținut că în seara respectivă a fost în discotecă împreună cu numiții B. F. și R. F., ocazie cu care a observat pe partea vătămată prezentă cu mai multe persoane, la un moment dat între aceasta și inculpatul C. D. M. având loc un incident, în sensul că partea vătămată a vrut să-l lovească cu pumnul însă inculpatul s-a ferit și a lovit-o pe partea vătămată care a căzut la pământ, iar în momentul în care s-a ridicat avea în mână o sticlă spartă, cu care s-a îndreptat spre C. V. “singurul care mai rămăsese la masă deoarece ceilalți fugiseră”;.

A mai văzut când acest inculpat a luat un taburet și l-a aruncat spre partea vătămată, lovind-o la mână.

A susținut că în acea seară numai pe cei doi inculpați i-a văzut lovind-o pe partea vătămată, că incidentul a durat aproximativ 60 secunde și că partea vătămată nu a fost lovită de nici o persoană cu bâta de basse-ball.

Martorul D. E. O. (fil. 91 dos. instanță) și-a menținut declarația dată anterior, susținând că se afla în discotecă în seara incidentului și la un moment dat a înțeles că avusese loc un incident între partea vătămată și mai multe persoane, observând-o pe aceasta în grupul sanitar spălându-se de sânge însă nu cunoaște de cine a fost agresată, înțelegând că incidentul s-a consumat între aceasta și C. D. M., persoană căreia îi rezervase o masă la solicitarea sa în acea seară.

Și martorul F. T. M. a confirmat în declarația dată prezența sa în acea seară în discotecă și faptul că partea vătămată a fost lovită însă nu a observat în mod direct incidentul și nu știe cine a agresat-o. În discotecă la momentul incidentului era semiîntuneric fiind prezente “multe persoane în local”; (fil. 101).

Martorul D. O. a fost prezent în discotecă în seara incidentului și la un moment dat a observat mai multe persoane ieșind din local, împrejurare în care a făcut același lucru “gândind că s-a întâmplat ceva rău”;. A înțeles ulterior că avusese loc un incident între două persoane însă nu știe cine sunt acestea (fil. 104 dosar).

Martorii din acte P. C. L. G. și D. D. D., au confirmat aspectele relatate inițial, cel din urmă arătând că se afla în discotecă în seara incidentului, și la un moment dat a văzut o persoană îndreptându-se spre grupul sanitar, acolo unde a urmat-o și a întrebat-o ce s-a întâmplat, fără a primi un răspuns ( fil. 89-90 dosar).

Martorul audiat de instanță din oficiu, C. F. M., a susținut că nu s-a aflat în discotecă în seara incidentului și că nu are cunoștință despre agresiunea suferită de partea vătămată (fil. 103 dosar).

Cel care confirmă în totalitatea apărarea inculpatului C. D. M. este martorul audiat în apărarea sa B. F., din declarația căruia rezultă că în acea seară se afla în discotecă în care se găseau aproximativ 50 persoane, iar la un moment dat a observat-o pe partea vătămată care a trecut pe la mesele din local și chiar pe la masa sa, unde a vrut “să se așeze cu forța”;. Aceasta s-a deplasat ulterior la masa celor doi inculpați și a observat că între aceștia a izbucnit un incident, în sensul că inculpatul C. D. M. a lovit-o cu pumnul iar partea vătămată a căzut la pământ, in momentul în care s-a ridicat ținea în mână o bucată de geam sau o sticlă, fiind lovită și de inculpatul C. V.cu un scaun. Nu a văzut în aceea seară ca vreo persoană să aibă bâtă de basse-ball și nici ca inculpatul C. D. M. să fi revenit în local însoțit de mai multe persoane, observând după incident mai multe persoane ce părăseau localul dar nu cunoaște din ce motiv.

A revenit martorul spre finalul declarației și a susținut că “de fapt a văzut foarte bine momentul de început al agresiunii dintre părți în sensul că partea vătămată l-a împins cu brațele pe C. M. iar acesta i-a aplicat un pumn părții vătămate, care a căzut”; (fil. 101).

La termenul din 4.03.2013 a fost ascultat și martorul din acte P. C. I. din declarația căruia rezultă că în seara incidentului s-a deplasat împreună cu T. I. și partea vătămată în discotecă, acolo unde mesele erau ocupate în totalitate, el și T. mergând la bar în timp ce partea vătămată s-a așezat la o masă. În momentul în care se găsea la bar alături de T. “a avut loc o învălmășeală în sensul că mai multe persoane s-au strâns în mijlocul discotecii, s-a creat un scandal, o panică și a văzut multă lume ieșind afară”;, lucru pe care l-a făcut și el.

La un moment dat a observat-o pe partea vătămată ieșind din discotecă prezentând urme de sânge pe brațe, despre inculpați afirmând că nu i-a cunoscut până în ziua audierii sale de instanță.

Nu a înțeles să mențină declarația dată la organele de urmărire penală contestând chiar modul în care a fost ascultat de procuror care i-a citit numai o parte din declarație, semnând deci în necunoștință de cauză.

A mai arătat martorul că “atunci când a intrat în discotecă a văzut pe hol la intrare o bâtă din material de lemn, ce semăna cu o bâtă de basse-ball”; însă în acea seară nu a văzut ca partea vătămată să fi fost lovită cu aceasta (fil. 125 dosar).

Din procesul verbal de confruntare încheiat cu ocazia confruntării martorilor C. F. M. și D I., rezultă că acesta din urmă observându-l în mod nemijlocit în sala de judecată pe martorul C. F. M. a revenit asupra celor declarate inițial la organele de urmărire penală dar și la instanță, cu ocazia ascultării sale la data de 12.11.2012 (fil. 70 dosar) în sensul că nu acesta este persoana care în seara incidentului ar fi lovit-o cu o bâtă pe partea vătămată, susținând totuși că este reală afirmația făcută în precedent, în sensul că, la un moment dat inculpatul C. D. M. a revenit în discotecă însoțit de mai multe persoane împreună cu care s-a îndreptat spre partea vătămată. (fil. 126).

Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și faza cercetării judecătorești ( astfel cum a fost anterior expus) în ansamblu și în scopul aflării adevărului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 14/15.08.2009 partea vătămată M. E. I. însoțit de martorii D. I. I. C. V. și T. I. s-au deplasat cu autoturismul martorului D. I. în localitatea C., jud. Olt, la un bar unde au consumat băuturi alcoolice și nealcoolice, până în jurul orelor 1,00, când s-au hotărât să revină în municipiul Slatina, localitatea de domiciliu a părții vătămate. Pe drumul de întoarcere s-au hotărât să meargă în localul Back Stage ce funcționează în incinta SC T. D. D SRL , administrat de martorii D. E. O. și D. D. D. și care funcționează în zilele de sâmbătă și duminică ale fiecărei săptămâni, unde se organizează o discotecă.

Pătrunzând în local partea vătămată și însoțitorii săi au constatat că localul este aglomerat, unii consumatori stând chiar în picioare, toate mesele fiind ocupate, mai puțin una dintre mese la care nu se găsea nici o persoană, dar pe care se observau sticle de băuturi alcoolice și nealcoolice.

Partea vătămată a hotărât să ocupe acea masă, fapt pe care l-a comunicat persoanelor care îl însoțeau ce s-au deplasat la bar pentru a face diverse comenzi. După ce s-a așezat la masa respectivă, aici s-a deplasat inculpatul C. D. M., care i-a comunicat că masa este rezervată deoarece își serbează ziua de nume, lucru confirmat și de unul dintre barmanii de serviciu care i-au sugerat părții vătămate să ocupe o altă masă, aceasta conformându-se și încercând să se așeze în altă parte. În acest moment inculpatul C. D.M. a ieșit în afara localului, revenind însoțit de mai multe persoane , printre care și inculpatul C. V. A., împreună cu care s-a îndreptat spre partea vătămată, care observându-i, s-a ridicat în picioare înțelegând că i-a deranjat pe aceștia.

Fără a angaja vreo discuție cu partea vătămată inculpatul C. D. M. a lovit-o pe aceasta cu pumnul în zona feței, pentru ca în continuare partea vătămată să fie agresată de celelalte persoane din grupul inculpatului, care i-au aplicat multiple loviturii cu pumnii și chiar cu o bâtă de basse-ball, inculpatul C. V. lovind-o cu un scaun luat din apropiere, partea vătămată ridicând mâinile pentru a se apăra de mulțimea loviturilor aplicate, context în care a suferit multiple fracturi la antebrațul stâng.

Pe fondul acestei agresiuni în local s-a oprit muzica și s-au aprins luminile, persoanele prezente părăsind în grabă incinta discotecii, ceea ce a determinat încetarea agresiunii, partea vătămată fiind condusă la spital de martorul D. I. timp în care martorul T. I. a sesizat telefonic prin numărul unic de urgență, organele de poliție.

Așa cum rezultă din raportul de constatare medico legală nr. 1362/E/8.09.2009 al S.M.L. Olt, partea vătămată M. E. I. a prezentat un nr. de 10 leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 14/15.08.2009, prin lovire cu corpuri contondente și posibil corp tăietor, a necesitat pentru vindecare 75-80 zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, fără a-i pune în primejdie viața, leziunile traumatice de la nivelul antebrațului stâng putând fi considerate leziuni de apărare (fil. 33) cu mențiunea că a fost diagnosticată cu “fractură ambe oase antebraț stâng operat, traumatism cranian acut deschis, plăgi craniene parietal, vertex gambă dreaptă”;, fiind internată în Spitalul Jud. de Urgență Slatina în secția ortopedie în perioada 15.08.- 24.08.2009

Această situație de fapt rezultă din întregul material probator administrat în cauză, declarația părții vătămate coroborându-se cu declarațiile martorilor D. I., T. I, I.C.V. și parțial cu declarațiile inculpaților, care au recunoscut consumarea unui incident în seara zilei de 14/15.08.2009 pe fondul căruia au lovit partea vătămată, susținând însă că aceasta l-a generat prin modalitatea agresivă de comportare pe care a manifestat-o.

Instanța nu poate primi însă susținerile inculpaților relative la atitudinea provocatoare , chiar agresivă a părții vătămate, chiar dacă aceste susțineri sunt confirmate în totalitate de martorul audiat în apărarea inculpatului C. D. M., respectiv B. F., fiind evident gradul de subiectivism al acestuia, câtă vreme prezența sa în discotecă nu a fost remarcată si de alte persoane, iar inculpatul a înțeles să-l propună ca martor după trecerea unui interval de 3 ani de la incident.

Pe de altă parte, din declarațiile celorlalți martori audiați în cauză, care au putut observa chiar și numai parțial modul de desfășurare al incidentului, respectiv D. I., T. I., M. M. C. – aceștia din urmă cu referire la declarațiile date în faza de urmărire penală – rezultă că cel care a generat incidentul a fost inculpatul C.D.M., care după o discuție cu partea vătămată , căruia i-a cerut să meargă la altă masă – partea vătămată conformându-se – a cerut ajutorul altor persoane, printre care și inculpatul C. V. A. împreună cu care au aplicat părții vătămate multiple lovituri, cauzându-i leziunile descrise în actul medico-legal.

Deși martorii T. I. și M. M. C. au revenit asupra declarațiilor date la urmărirea penală, explicația oferită cu privire la această retractare nu este una credibilă, instanța neputând reține că organul de anchetă a consemnat alte aspecte decât cele declarate de martori în condițiile în care aceștia au avut posibilitatea de a citi cele consemnate și de a-și însuși conținutul declarațiilor prin semnarea acestora.

Instanța constată de altfel că , chiar și depoziția părții vătămate dată pe parcursul cercetării judecătorești conține aspecte diferite față de cele declarate în faza de urmărire penală, cu deosebire în legătură cu persoana care i-a aplicat lovitura cu bâta de basse-ball în sensul că, deși în faza de urmărire penală a susținut că a fost lovit cu acest obiect contondent de “vărul lui C. F. M.”; ( fila 36 verso d.u.p.), respectiv de inculpatul C. D.M., ulterior a înțeles să declare că nu poate preciza cine i-a aplicat această lovitură, fiind sigur însă de faptul că nu inculpații au făcut acest lucru.

De altfel, se observă că chiar și pe parcursul urmăririi penale depoziția părții vătămate este oscilantă, susținând inițial că a fost lovit cu bâta de inculpatul C. D. M. pentru ca mai apoi să atribuie această lovitură martorului C. F. M., la instanță înțelegând să susțină că nu poate preciza cu exactitate care este persoana care l-a lovit în acest mod.

Pe de altă parte chiar și în plângerea inițială adresată organelor de cercetare penală la data de 25.08.2009 partea vătămată a sesizat că în seara incidentului a fost lovit “cu bâte de basse-ball, cu pumnii și picioarele de către numiții C. M., de 26 ani, C. M. de 20 ani și T. C., toți din Slatina”;.

În condițiile în care partea vătămată nu a reușit identificarea cu exactitate a celor care l-au agresat chiar la momentul sesizării organelor de cercetare penală, iar identitatea acestora a încercat să o stabilească cu ajutorul altor persoane prezente în local în seara incidentului sau ulterior pe parcursul cercetărilor, pe baza prezentării pentru recunoaștere efectuate de procuror ,instanța reține ca fiind plauzibilă atitudinea evazivă a părții vătămate cu privire la identitatea persoanei care i-a aplicat o lovitură cu bâta de basse-ball, explicabilă și prin raportare la perioada de timp îndelungată care a trecut de la data incidentului..

Ceea ce este cert , este faptul că în seara de 14/15.08.2009 partea vătămată a fost lovită de mai multe persoane cu pumnii și cu o bâtă de basse-ball în incinta discotecii Back Stage din Slatina, inculpatul C. D. M. aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii,chiar după căderea la pământ a acesteia, iar inculpatul Călin Voicu Alexandru lovind-o cu un scaun, toate aceste lovituri provocându-i multiple leziuni și chiar fracturi ale antebrațului stâng considerate leziuni de autoapărare.

Apreciază instanța că în raport cu această situație de fapt încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpați este legală și temeinică, aceștia acceptând posibilitatea producerii morții victimei, acționând deci cu intenție indirectă, ținând seama de faptul că atitudinea subiectivă se stabilește în raport cu toate împrejurările concrete ale cauzei, și anume : zona corpului unde sunt aplicate loviturile, în sensul că este o zonă vitală sau nu ; obiectul (instrumentul) folosit la săvârșirea infracțiunii (are sau nu aptitudinea de a ucide), numărul și intensitatea loviturilor aplicate și atitudinea făptuitorului după săvârșirea faptei.

Este adevărat că probatoriul administrat în cauză stabilește că cei doi inculpați au lovit partea vătămată alături de alte persoane însă după cum s-a statuat în doctrină și practica judiciară în mod constant, participația penală sub forma coautoratului subzistă și în situația în care nu toți participanții contribuie în aceeași măsură la producerea rezultatului, esențial fiind ca acțiunile simultane sau succesive săvârșite de fiecare participant să se completeze reciproc și toate împreună să alcătuiască activitatea unică indivizibilă considerată în ansamblu activitatea de săvârșire a faptei, indiferent de valoarea contributivă separată a fiecărei acțiuni n parte.

In contextul probatorului cauzei instanța constată că agresiunea comisă asupra părții vătămate a fost inițiată de inculpatul C. D. M., care a chemat mai multe persoane printre care și pe inculpatul C. V. A. și a avut drept cauză activitatea părții vătămate de a se așeza la masa pe care o rezervase pentru serbarea onomasticii sale.

Și aceasta deoarece martorii cauzei confirmă că la un moment dat inculpatul C. D. M. a părăsit localul și a revenit la scurt timp însoțit de mai multe persoane, una dintre acestea având în mână o bâtă de basse-ball și împreună s-au deplasat spre partea vătămată, începând să-i aplice lovituri simultane cu pumnii, în acest context fiindu-i aplicată și acea lovitură cu bâta de basse-ball,chiar raportul de constatare medico legală nr. 1362/P/8.09.2009 confirmând că partea vătămată a suferit mai multe leziuni.

Revenind la încadrarea juridică dată faptei de către cei doi inculpați, astfel cum este reținută de instanță, în considerarea jurisprudenței ICCJ se reține că participația – sub forma coautoratului – în cazul infracțiunii de omor subzistă și în cazul în care nu toți participanții la faptă contribuie în aceeași măsură la producerea rezultatului morții, esențial fiind ca activitățile materiale desfășurate de fiecare participant în parte să se completeze reciproc prin acțiuni simultane sau succesive, și toate împreună să alcătuiască activitatea unică indivizibilă considerată în ansamblu activitatea de săvârșire a faptei indiferent de valoarea contributivă separată a fiecărei acțiuni în parte.

Ca atare, coautoratul nu este condiționat de săvârșirea de către fiecare în parte a tuturor actelor de proprii producerii rezultatului morții, fiind suficient ca autorul să realizeze fiecare în parte cel puțin unul din aceste acte, care se integrează în ansamblul celor comise de ceilalți și care au ca finalitate acceptarea producerii morții victimei.

De asemenea, există coautorat și pentru cazul în care participantul săvârșește o acțiune care nu aparține neapărat actelor de executare specifice infracțiunii de omor, respectiv tentativă la această infracțiune, dacă respectiva acțiune, aparent exterioară acțiunii incriminate se dovedește a fi avut o contribuție la consumarea infracțiunii.

Ori, întreaga activitate desfășurată de cei doi inculpați alături de alte persoane, de agresare a victimei în mod repetat prin aplicarea de lovituri succesive cu pumnii și obiecte contondente, relevă prin ea însăși împrejurarea că inculpații au acceptat posibilitatea morții victimei având în vedere și atitudinea ulterioară a acestora care au părăsit localul încetând agresiunea în momentul în care s-a oprit muzica în discotecă și s-au aprins luminile , solicitându-se intervenția organelor de poliție.

Din această perspectivă instanța va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul C. D. M. din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 182 C.p. și respectiv lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1și 2 C.p. ca neîntemeiată, neputându-se disocia din activitatea infracțională desfășurată actele de agresiune comise de acest inculpat ,de natură a provoca vătămări corporale părții vătămate care să necesite pentru vindecare un număr de cel mult 20 zile de îngrijiri medicale.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C. D. M. instanța mai constată că acesta a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 320/1 C.pp. și totodată, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 182 C.p., la termenul din 1.10.2012 procedură neaplicabilă în cauză tocmai în considerarea împrejurării că inculpatul nu a recunoscut infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată așa cum este descrisă în actul de sesizare, în sensul că în seara incidentului a lovit partea vătămată cu pumnii, cu picioarele și cu o bâtă de basse-ball în mod repetat.

Instanța constată totodată că,din același material probator administrat în cauză rezultă îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 321 alin.2 C.p. în sensul că fapta inculpaților care alături de alte persoane, în seara zilei de 14/15.08.2009,în incinta discotecii Back Stage i-au aplicat părții vătămate multiple lovituri, au fost de natură a aduce atingere bunelor moravuri producând și tulburând în mod grav liniștea și ordinea publică,cei prezenți în incinta localului fiind nevoiți sa-l părăsească.

Din declarațiile martorilor rezultă că agresiunea exercitată asupra părții vătămate a determinat părăsirea în fugă a localului de către consumatori cărora le-a fost produs un puternic sentiment de teamă, în acest sens relevante fiind depozițiile martorilor P.C.I., potrivit căreia “i-am zis lui T. să ieșim și noi de frică și de panică, eu înțelegând că avusese loc un scandal”; fila 125 dosar și respectiv D.O. “am văzut mai multă lume ieșind afară, lucru pe care l-am făcut și eu gândindu-mă că s-a întâmplat ceva rău în discotecă”; – fila 104.

Având în vedere situația de fapt expusă și constatând îndeplinite condițiile răspunderii penale, prevăzute de art. 345 C.p.p. instanța va dispune condamnarea inculpaților la câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele textului de lege incriminator, având în vedere la individualizarea acestora, criteriile prevăzute de art. 72 C.p., respectiv dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social a faptei săvârșite și persoana inculpaților.

Astfel instanța va reține că faptele inculpaților prezintă un grad ridicat de pericol social, determinat de modul în care au conceput și realizat în concret acțiunea ce constituie elementul material al infracțiunilor de “tentativă de omor calificat”; și “ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice”; de împrejurările care le particularizează, de caracterul și importanța obiectului material lezat sau pus în pericol, constând în corpul persoanei agresate, de caracterul și gravitatea urmărilor constând în vătămarea sănătății corporale a părții vătămate, dar și de persoana inculpaților, care au recunoscut parțial săvârșirea infracțiunilor,sunt persoane tinere cu posibilități reale de reintegrare socială, iar inculpatul C.D.M. nu are antecedente penale.

În considerarea acestor aspecte ce caracterizează pozitiv persoana inculpaților, a împrejurări că aceștia s-au prezentat la chemarea organelor judiciare

și cu deosebire pentru conduita bună a inculpatului C.D.M. înainte de săvârșirea infracțiunilor, instanța va reține în favoarea acestora circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și c C.p. pentru inculpatul C. D.M., respectiv art. 74 alin. 1 lit. c C.p. pentru inculpatul C. V. A. și conform art. 76 alin. 2 C.p. va coborî sub minimul special prevăzut de lege, pedepsele pe care le va aplica acestora, dispunând așadar condamnarea acestora la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare pedeapsă principală și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a 1 teza II și lit. b C.p., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 – 175 alin. 1 lit. i C.p. și respectiv de câte 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. 2 C.p. cu reținerea dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. d C.p., urmând ca inculpații să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b C.p. conform art. 33 alin. 1 lit. a C.p., art. 34 alin. 1 lit. b C.p. și art. 35 alin. 1 lit. b C.p.

In ceea ce privește modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei principale, instanța constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 86/1 C.p. și apreciind că față de persoana inculpaților pronunțarea acestei condamnări va constitui un avertisment pentru aceștia chiar fără executarea pedepsei, va dispune suspendarea sub supraveghere pe timp de 7 ani termen de încercare, urmând ca în temeiul art. 863 C.p. pe durata acestuia inculpații să se supună următoarelor măsuri de supraveghere : se vor prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Olt;vor anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; vor comunica și vor justifica schimbarea locului de muncă și vor comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Se vor pune în vedere inculpaților dispozițiile art.864 C.p.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi vor fi avute în vedere atât dispozițiile art. 71 alin. 2 C.p. în conformitate cu care condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, atrage de drept interzicerea tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 C.p., dar în special jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârea din 28.09.2004 pronunțată în cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României prin care s-a constatat că interzicerea drepturilor părintești, în mod automat și absolut cu titlul de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absența oricărui control exercitat de instanțele judecătorești și fără a lua în considerare tipul infracțiunii sau interesul minorului reprezintă o încălcare a art. 8 din Convenție.

Deși hotărârea vizează doar aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. d C.p. mutatis mutandis aceleași argumente se impun și în cazul celorlalte pedepse accesorii, instanța având obligația să motiveze stabilirea acelora care se justifică a fi aplicate.

În cauză, examinând proporționalitatea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b C.p., instanța reține că inculpații au săvârșit infracțiuni grave, cu intenție indirectă a cărei gravitate relevă faptul că nu au capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața, astfel că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II C.p. și lit. b C.p., respectiv a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, cu titlul de pedeapsă accesorie este proporțională și justificată pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale iar în baza art. 71 alin.5 C.p. va dispune suspendarea executării acestor pedepse.

În ceea ce privește acțiunea civilă promovată de Spitalul Jud. de Urgență Slatina, în conformitate cu art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 modificată prin O.U.G. 72/2006, potrivit cărora ” persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspuns potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată”; instanța va angaja răspunderea civilă a inculpaților în solidar pentru plata sumei de 2176,492 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către aceasta.

Totodată, va lua act că partea vătămată M. E. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Fiind în culpă infracțională, în baza art. 191 C.p.p. inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in sumă de câte 2000 lei ( din care câte 1500 lei avansați la urmărirea penală) iar inculpatul C. V. A. și la plata sumei de 50 lei onorariu parțial avocat oficiu conform delegației de asistență judiciară obligatorie nr. 555/28.05.2010 (fil. 13 dosar)”;.

Data publicarii pe portal:17.05.2013