Refuzul Primarului Municipiului b de a emite autorizaţia de construire pentru mansarde este nejustificat şi arbitrar în situaţia în care solicitantul îndeplineşte toate condiţiile legale pentru obţinerea acestei autorizaţii.


Refuzul Primarului Municipiului B de a emite autorizaţia de construire pentru mansarde este nejustificat şi arbitrar în situaţia în care solicitantul îndeplineşte toate condiţiile legale pentru obţinerea acestei autorizaţii.

Asupra recursului de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. 7237 din data de 19 decembrie  2012, pronunţată de Tribunalul  Braşov–secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul  nr.123/64/2013 s-a admis acţiunea formulată de reclamanta Î I V C P în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului B şi în consecinţă, pârâta a fost obligată să emită autorizaţie de construire în vederea intrării în legalitate pentru construcţia reprezentând mansardă compusă din 24 de apartamente edificată în mun. B, str. A……

S-a luat act că  nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

În fapt, reclamanta are calitatea de proprietar asupra terasei înscrisă în CF 118416-C1-U41 B, nr. top 118416-C1-U41 (filele 44-50 vol. I).

Pe această terasă reclamanta a efectuat în perioada 2008-2009 lucrări de mansardare cu acordul  Asociaţiilor de Proprietari T şi L.

Reclamanta Î I V C P a solicitat eliberarea actelor de legalizare a construcţiilor aferente imobilului situat în B, str. A….

Pârâtul a refuzat constant şi nejustificat eliberarea autorizaţiei de construire şi i s-a cerut permanent completarea documentaţiei, motivat de faptul că nu deţine titlu de proprietate deşi Legea nr. 50/1991  în anexa nr. 2 prevede că pot obţine autorizaţie de construire  cu drept de creanţă  şi anume contract de concesiune  ceea ce deţinea.

Anexat cererii de legalizare a construcţiilor reclamanta a depus extras CF, planurile tuturor nivelurilor, plan fundaţii, memoriu de instalaţii şi schema coloanelor, studiu geo, expertiză tehnică şi evaluare, contracte cu furnizorii de utilităţi.

De asemenea, în cursul procesului, faţă de poziţia procesuală a pârâtului exprimată, reclamanta a depus la dosar expertiza tehnică extrajudiciară în specialitatea „urbanism şi amenajarea teritoriului” şi expertiza pentru cerinţa tehnică „securitate la incendiu” (filele  vol. II).

În plus, prin adresa nr. 15816/21.11.2012  Agenţia pentru Protecţia Mediului B a comunicat faptul că instituţia nu emite acord de mediu pentru construcţiile existente.

Instanţa a analizat dacă refuzul pârâtului de soluţionare a cererii reclamantei de legalizare a construcţiilor i-a produs acesteia o vătămare a unui drept al său sau al unui interes legitim, în condiţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată.

Refuzul pârâtului s-a axat, iniţial, pe faptul că reclamanta nu s-a încadrat în termenul stabilit de autoritatea publică pentru legalizarea lucrărilor şi că a fost sesizată instanţa de judecată. Numai în cursul procesului au fost invocate aspecte legate de neîndeplinirea cerinţelor legale pentru intrarea în legalitate a construcţiilor, respectiv că nu există depuse în susţinerea cererii de legalizare o expertiză tehnică referitoare la rezistenţa mecanică şi stabilitate şi nici cea referitoare la securitatea la incendiu şi nici acordul de mediu prevăzute de Ordinul nr. 839/2009.

În drept, conform art. 59 alin. 3 din Ordinul nr. 839/2009 „(3) În situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administraţiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaţii de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială de calitate „rezistenţă mecanică şi stabilitate” privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic în care se află construcţia, precum şi pentru cerinţa esenţială de calitate „securitatea la incendiu”, numai după emiterea Acordului de mediu, în condiţiile legii”.

Din interpretarea acestei norme rezultă că legalizarea unei construcţii pentru care nu a fost emisă anterior lucrărilor autorizaţie în condiţiile Legii nr. 50/1991, modificată,  poate fi dispusă numai după îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: construcţia îndeplineşte cerinţele de calitate „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, de „securitatea la incendiu”, se integrează în cadrul construit preexistent şi are acord de mediu.

În cauză, reclamanta a făcut dovada, prin lucrările de specialitate efectuate în cauză de către experţi tehnici autorizaţi conform normelor legale, că mansarda edificată la imobilul în litigiu întruneşte condiţia de integrare în cadrul construit, că răspunde la cerinţa de calitate „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, că se integrează în gradul de rezistenţă la foc II, că poate realiza funcţiunea propusă de apartamente în clădire colectivă de locuinţe şi că nu este necesar acordul de mediu, faţă de legislaţia actuală (filele 30-55 din volumul II ).

Prin urmare, refuzul pârâtului de legalizare a acestor construcţii, edificate pe terasa proprietatea sa exclusivă, cu acordul asociaţiilor de proprietari şi după îndeplinirea tuturor condiţiilor legale, apare ca fiind arbitrar şi nejustificat.

Celelalte motive invocate de către pârât prin întâmpinare nu au fost reţinute deoarece, reclamanta a dobândit şi a înscris un drept real asupra terasei pe care a efectuat lucrările de mansardare – dreptul de proprietate, astfel că acest drept este opozabil terţilor, în condiţiile Legii nr. 7/1996, până la data radierii lui. Nulităţile evocate de pârât, referitoare la titlul înscrierii, nu au fost constatate irevocabil prin hotărâre judecătorească, astfel că nu pot fi invocate pe calea întâmpinării.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 şi a art. 1 şi 18 din Legea nr. 554/2004, modificată, instanţa a admis acţiunea promovată de către reclamanta Î I V C P.

S-a luat act că nu  au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Primarul Municipiului, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate în sensul respingerii acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului recurentul a arătat că  hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiile art.48 alin.(3) din Legea nr.350/2001 (art.304 pct.9 Cod procedură civilă).

Potrivit art.59 alin.(3) din Ordinul nr.839/209 legalizarea unei construcţii edificată fără a se obţine în prealabil autorizaţia de construire este condiţionată de întrunirea condiţiilor de integrare în cadrul preexistent.

În considerarea unei expertize tehnice extrajudiciare specialitatea urbanism şi amenajarea teritoriului, judecătorul fondului a încălcat dispoziţiile art.48 alin.(3) din Legea nr.350/2001, potrivit cărora după aprobarea PUG şi PUZ şi PUD împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie.

Prin HCL nr.425/1999 a fost aprobat PUG al Municipiului B, care pentru zona str. L… instituie interdicţie definitivă de construire, fiind o zonă cu densitate mare de construire.

Cu toate acestea cu încălcarea documentaţiilor de urbanism, instanţa de fond a dispus legalizarea construcţiei.

Recurentul a susţinut că hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art.7alin.23 din Legea nr.50/1991 (art.304 pct.9 Cod procedură civilă ).

Conform prevederilor art.7 alin.2 indice 3 din Legea nr.50/1991 documentaţiile tehnice (DT) pentru reabilitarea clădirilor se verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate în construcţii  „economic de energie şi izolare termică” potrivit legii.

În lipsa verificării se va prezenta un  studiu de fezabilitate sau audit.

Cu toate că la dosarul cauzei  nu se află un astfel de studiu instanţa de fond a dispus legalizarea construcţiei.

Recurentul a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor  Ordinului nr.135/2010 ( art.304 pct.9 Cod procedură civilă ).

Potrivit art.5 alin.(1) din Ordinul nr.135/2010 „Evaluarea impactului asupra medului nu poate fi efectuată după ce lucrările de investiţie au fost demarate sau proiectele au fost  realizate”.

Recurentul a mai arătat că hotărârea atacată  a fost dată cu încălcarea art.19 din Ordinul nr.536/1997 (art.304 pct.9 Cod procedură civilă), potrivit căruia amplasarea băilor şi WC-urilor deasupra camerelor  de  locuit este interzisă.

Intimata Î I V C P  a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimata a susţinut că motivele de recurs sunt neîntemeiate întrucât pentru soluţionarea cauzei a fost administrată la Tribunalul Braşov expertiza tehnică extrajudiciară în specializarea „Urbanism şi amenajarea teritoriului” pentru mansardare imobil locuinţe colective situate în  B, jud. B, str. L…,  nr.7A.

Expertiza, deşi realizată extrajudiciar, a fost întocmită de singurul expert judiciar aflat pe lista Ministerului de Justiţie pentru realizarea de lucrări în specialitate „urbanism şi amenajarea teritoriului”, arhitect Iancu Adrian şi însuşită de partea pârâtă.

Certificatul de urbanism CU 4739 din 02.11.2007 prevede posibilitatea mansardării, conform axionometriei aprobate. De asemenea, construcţia a primit şi Avizul Direcţiei tehnice din cadrul  Primăriei Municipiului B.

Pentru construcţia edificată, Inspectoratul de Stat în Construcţii a emis Acordul nr.93/6/24.06.2009.

Intimata a precizat că la baza edificării construcţiei existente stă studiul de fezabilitate privind performanţa energetică a anvelopei clădirii, urmare a măsurilor de reabilitare, întocmită în aprilie 2009 de către expert tehnic judiciar, F M.

În ceea ce priveşte al treilea motiv de recurs: hotărârea a fost dată cu încălcarea Ordinului nr.135/2012, intimata a menţionat că anterior edificării s-a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului B un acord de mediu pentru una din mansarde (cea din Braşov,b-dul Gării nr.26).

Răspunsul/adresa 6016/21.05.2009 este în sensul că proiectul de mansardare a blocurilor colective de locuinţe nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, întrucât acesta nu se află listat în Anexa 1 sau 2 a HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii  cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.

În ceea ce priveşte cel de-al patrulea  motiv de recurs: hotărârea a fost dată cu încălcarea art.19 din Ordinul nr.536/1997, la dosar este depusă documentaţia de arhitectură, din care rezultă amplasarea spaţiilor de locuit şi anexe. Nu rezultă că băile şi WC-urile sunt amplasate deasupra camerelor de locuit.

De altfel, la dosar este prezentată schema instalaţiilor, din care rezultă că acestea sunt în linie dreaptă, băile fiind amplasate deasupra celor existente la nivelele I-IV.

Schema instalaţiilor a fost necesară în procesul de autorizare, fiind întocmită întreaga documentaţie necesară autorizării.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispoziţiilor art.3041 Cod procedură civilă, instanţa de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinţei civile nr. 7273/CA/19 decembrie 2012 a Tribunalului Braşov este nefondat.

În mod corect instanţa de fond a constatat că intimata reclamantă îndeplineşte condiţiile legale pentru eliberarea autorizaţie de construire în vederea intrării în legalitate pentru construcţia reprezentând mansardă compusă din 24 de apartamente edificată în mun. B, str. A…..

Expertiza tehnică extrajudiciară administrată în cauză a fost efectuată de singurul expert judiciar aflat pe lista Ministerului de Justiţie pentru realizarea de lucrări în specialitate „urbanism şi amenajarea teritoriului”, arhitect I A.

Această probă este de natură să combată susţinerile recurentului potrivit cărora zona respectivă are o mare densitate de construire. Mansardarea nu echivalează cu realizarea unei construcţii noi.

În ceea ce priveşte al doilea motiv de recurs, respectiv nerespectarea dispoziţiilor art.7alin.23 din Legea nr.50/1991, Curtea constată că şi acesta este neîntemeiat, la baza edificării construcţiei existente fiind studiul de fezabilitate privind performanţa energetică a anvelopei clădirii, urmare a măsurilor de reabilitare, întocmită în aprilie 2009 de către expert tehnic judiciar, F M.

Nici cel de-al treilea motiv de recurs invocat referitor la evaluarea impactului asupra mediului nu este fondat, din răspunsul/adresa 6016/21.05.2009 emis Agenţia pentru Protecţia Mediului B rezultând că proiectul de mansardare a blocurilor colective de locuinţe nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, întrucât acesta nu se află listat în Anexa 1 sau 2 a HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii  cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.

Curtea constată că nici cel de-al patrulea motiv invocat de recurent nu este întemeiat, în cauză amplasarea băilor lor realizându-se deasupra celor existente la nivelele I-IV, aspect ce rezultă din schema instalaţiilor depusă pentru obţinerea autorizaţiei.

Pentru aceste considerente, constatând că motivele de recurs invocate sunt nefondate, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 Cod  procedură civilă, va respinge recursul declarat de recurentul Primarul Municipiului B împotriva sentinţei civile nr. 7237/CA/19 decembrie 2012 a Tribunalului B.