Excepţia de necompetenţă teritorială, fiind reglementată printr-o normă cu putere relativă, nu poate fi invocată decât până la prima zi de înfăţişare (sau în acea zi), neinvocarea sa în termen însemnând o achiesare la soluţionarea acţiunii de către instanţa la care s-a introdus cererea. Neinvocând această excepţie la instanţa de fond, partea a pierdut dreptul de...
Citeste mai mult...Cauta in aceasta categorie:
Competenţa teritorială. Clauză compromisorie.
Dacă părţile, în concordanţă cu prevederile art. 19 Cod procedură civilă, au stipulat în contract clauza potrivit căreia pentru rezolvarea oricăror litigii legate de acel contract competenţa aparţine instanţei de la sediul reclamantei, aceasta este singura abilitată să soluţioneze pricina. (Secţia comercială, decizia nr. 619/18.10.1994) Prin sentinţa civilă nr. 2.346/10.03.1994, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia...
Citeste mai mult...Competenţa teritorială alternativă. Coparticipare procesuală pasivă. Alegerea de competenţă. Admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale a unuia din cei doi pârâţi. Efecte asupra competenţei.
Potrivit art. 9 Cod procedură civilă, cererea îndreptată împotriva mai multor pârâţi poate fi făcută la instanţa competentă pentru oricare dintre ei. Este legală soluţia prin care instanţa de fond, la prima zi de înfăţişare, admiţând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei din Bucureşti, a declinat competenţa în favoarea instanţei din Braşov, în a cărei...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Sechestru asigurător. Litigiu comercial.
Cererea pentru înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile ale unei (cerere formulată de o regie autonomă), este de natură comercială, atrăgând competenţa tribunalului, ca instanţă de fond. (Secţia comercială, decizia nr. 289/10.02.1998) Prin încheierea din 3.07.1997, pronunţată la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în dosarul cu numărul 6.690/1996, s-a admis cererea formulată de reclamanta R.A. L....
Citeste mai mult...Competenţa materială. Poprire asiguratorie şi sechestru asigurător. Cerere principală aflată pe rolul unei instanţe arbitrale din străinătate.
Faţă de valoarea obiectului cauzei - 600.000 dolari SUA, competenţa soluţionării cererii revine tribunalului şi nu judecătoriei. împrejurarea că fondul procesului se soluţionează la o instanţă arbitrală în altă ţară - conform pactului compromisoriu existent în contractul părţilor -, apare lipsit de relevanţă, atâta timp cât - în sensul art. 17 Cod proc. civilă, dacă între...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Poprire.
Poprirea făcută în virtutea unei hotărâri definitive, chiar dacă este dată în materie comercială, este un act de executare, care are caracter independent, fără să aibă ceva comun cu natura actului care a format obiectul judecăţii din care s-a născut titlul pus în executare, fiind supusă regulilor speciale privind executarea silită, astfel încât competenţa în...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Obligaţie de a face.
Cererea care are ca obiect o obligaţie de a face, respectiv predarea unor spaţii comerciale, este de competenţa tribunalului, ca instanţă de fond. (Secţia comercială, decizia nr. 962/2.10.1998) Prin sentinţa civilă nr. 14.794, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, la data de 27.10.1997, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta C.P.E.C.N. împotriva pârâtelor R.A. C.R.A.L. Galaţi şi...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Modificarea Codului de procedură civilă prin Legea nr. 59/1993. Declinarea competenţei.
Faţă de obiectul litigiului - acţiune în evacuare - şi de împrejurarea că la data de 26.07.1993 s-a modificat (prin Legea nr. 59/1993), apelul împotriva sentinţei Judecătoriei sectorului 3 (pronunţată în speţa de faţă) se va soluţiona de către Curtea de Apel Bucureşti, instanţă în favoarea căreia se va dispune declinarea competenţei. (Secţia comercială, decizia...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Litigiu între societăţi comerciale. Obligaţie de a face.
Faţă de obiectul litigiului - obligaţie de a face - competenţa în primă instanţa aparţine tribunalului, iar nu judecătoriei. (Secţia comercială, decizia nr. 822/22.10.1996). Prin sentinţa civilă nr. 2.089/23.06.1995, Judecătoria S.A.I. a admis acţiunea formulată de S.C. "V." - S.R.L. dispunând obligarea pârâtei debitoare S.C. "V. & CO" - S.R.L. - Filiala Iaşi să predea creditoarei 12.000...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Litigiu comercial. Criteriul valoric. Momentul la care se apreciază valoarea. Nulitate.
în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă, tribunalele judecă procesele şi cererile în materie comercială, cu excepţia celor al căror obiect are o valoare de până la 10 milioane lei inclusiv. Relevantă este valoarea pretenţiilor băneşti soluţionate în fond, iar nu valoarea obiectului acţiunii, astfel cum aceasta a fost întregistrată...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Exploatare bazin piscicol şi de agrement. Fond de comerţ.
Bazinul piscicol şi de agrement trebuie privit ca fond de comerţ, respectiv ca un drept de proprietate incorporală constând în dreptul la clientelă, care este ataşată fondului, prin uniunea elementelor ce serveau la exploatarea sa. Litigiile privind contractele încheiate între părţi ce au ca obiect cesiunea, transmisiunea fondului de comerţ sunt în primă instanţă de competenţa...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Competenţa teritorială.
Litigiul fiind de natură civilă şi faţă de împrejurarea că pârâta îşi are sediul în judeţul Dolj (unde domiciliază şi celălalt pârât), având în vedere dispoziţiile art. 5 Cod procedură civilă, se vor admite excepţiile de necompetenţă materială şi teritorială, şi se va declina competenţa în favoarea Tribunalului Dolj. (Secţia comercială, sentinţa civilă nr. 1.493/11.04.1997). Prin cererea...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Anularea unei note de constatare întocmită de Ministerul Finanţelor privind impozitul pe profit şi impozitul pe dividende.
Nota de constatare întocmită de Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală a Finanţelor Publice reprezintă un act administrativ, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990. Contestarea (anularea) sa urmează procedura instituită de Legea nr. 12/1991, fiind de competenţa curţii de apel soluţionarea unei atare pricini. (Secţia comercială, decizia nr. 690/15.11.1994) Prin sentinţa civilă nr. 7.842/27.07.1994, Judecătoria sectorului 1...
Citeste mai mult...Competenţa materială. Acţiune în anularea hotărârii adunării generale a unei societăţi comerciale.
Litigiile privind atacarea în justiţie a hotărârilor adunărilor generale în spiritul prevederilor Legii nr. 31/1990 nu sunt litigii comerciale, obiectul acestora neconstând în acte sau fapte de comerţ ale societăţii, aşa cum sunt definite de art. 3 Cod comercial. (Secţia comercială, sentinţa nr. 1.718/5.05.1997) Prin cererea înregistrată sub nr. 5.644/1996, reclamanta S.C. „V.V.M." -S.A. Constanţa a chemat...
Citeste mai mult...Competenţa generală. Clauza compromisorie. Arbitraj.
Cum prin contractul încheiat, părţile au stabilit ca, în cazul apariţiei unor litigii izvorâte din executarea lui, acestea să fie soluţionate pe calea arbitrajului, şi cum prin convenţia lor părţile pot alege instanţa sau oganul de jurisdicţie pentru soluţionarea litigiilor dintre ele, cu condiţia ca această opţiune să se concretizeze în scris, iar instanţa sau...
Citeste mai mult...Compensaţia. Condiţiile în care operează.
Compensaţia este mijlocul de stingere a două obligaţii reciproce, având ca obiect bunuri de acelaşi fel. Compensaţia convenţională operează exclusiv în temeiul voinţei comune a părţilor. (Secţia comercială, decizia nr. 27/12.01.1995) Prin sentinţa civilă nr. 3.181/30.03.1994, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. "M" - S.A. Suceava împotriva pârâtei S.C. "E.I. - E." -...
Citeste mai mult...Citare. Obligaţia reclamantei de a indica sediul pârâtei.
Sancţiune. Reclamantei îi revine obligaţia de a dovedi că a depus toate diligenţele pentru aflarea sediului pârâtei, situaţie în care se dispune citarea prin mica publicitate, conform art. 95 Cod proc. civilă. Rolul activ al instanţei trebuie înţeles în sensul aflării adevărului şi nu al sediului pârâtei. (Secţia comercială, decizia nr. 778/17.10.1995) Prin cererea adresată Judecătoriei sectororului 6 Bucureşti,...
Citeste mai mult...Citare. Lipsă de procedură.
Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel. (Secţia comercială, decizia nr. 78/8.01.1998) Prin sentinţa civilă nr. 4.531, pronunţată la data de 15.04.1997, de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. „D"-S.A. Timişoara împotriva pârâtei S.C. „G"-S.A. Bucureşti, cu consecinţa obligării...
Citeste mai mult...Cheltuieli de judecată. Pârâtă care a recunoscut la primul termen de judecată pretenţiile reclamantei. Acţiune formulată prematur. Consecinţe.
Conform art.275 Cod procedură civilă, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată. Nu sunt îndeplinite condiţiile legale de punere în întârziere dacă reclamanta a promovat acţiunea fără a respecta termenul...
Citeste mai mult...Cheltuieli de judecată. Admiterea în parte a pretenţiilor.
Acordarea parţială a cheltuielilor de judecată. întrucât reclamanta a introdus acţiunea pentru o sumă la care nu avea îndreptăţire, neverificând situaţiile care ar fi determinat-o să stabilească cu exactitate suma pe care o putea pretinde, nu poate obţine decât o parte din cheltuielile de judecată, corespunzător pretenţiilor admise. (Secţia comercială, decizia nr. 23/13.01.1994) Asupra apelului introdus de S.C....
Citeste mai mult...