Cauta in aceasta categorie:

Capacitatea procesuală de folosinţă şi pasivă a Primarului unităţii administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună) şi a Consiliului local al acesteia, în conflictele de muncă

Drepturi salariale cuvenite cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar de stat Interpretând, prin prisma noţiunii de capacitate procesuală de folosinţă [aşa cum este aceasta definită prin prevederile art. 5 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954], dispoziţiile art. 167 din Legea nr. 84/1995, care prevăd că, în procesul alocării de fonduri pentru plata drepturilor salariale ale...

Citeste mai mult...

Acordarea pentru anul 2010 a ajutorului financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006

Alocarea unor fonduri insuficiente ori neprevederea în buget a unor fonduri necesare achitării drepturilor constând în ajutorul financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 nu poate conduce la înlăturarea dreptului beneficiarilor acestui ajutor la plata sumei cuvenite cu acest titlu, având în vedere şi faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (2) C. muncii, raportat...

Citeste mai mult...

Acordare indemnizaţie cu ocazia ieşirii la pensie a angajatului. Sistarea acordării acesteia

Sintagma din Legea nr. 118/2010, potrivit căreia „nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie”, nu poate fi interpretată decât în sensul în care acordarea drepturilor se referă la situaţiile juridice născute după intrarea în vigoare a acestei prevederi legale, în niciun caz situaţiilor născute anterior, în sensul aplicării...

Citeste mai mult...

Salarizarea personalului din instituţiile publice care lucrează în cadrul proiectelor finanţate din fonduri structurale, după intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009. Obligativitatea reîncadrării tuturor salariaţilor

Pretentia reclamantului de se da eficientă clauzei din contractul individual de muncă referitoare la salarizare, după data la care sistemul de salarizare s-a modificat, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 (01.01.2010), în condiţiile în care angajatorul nu a mai făcut nicio plată cu acest titlu, dar nici nu a emis decizie de...

Citeste mai mult...

Condiţiile în care sindicatul dintr-o institutie din sectorul bugetar poate exercita apărarea drepturilor membrilor săi, ce decurg din raporturile de muncă, inclusiv prin formularea unor acţiuni în instantă, în numele acestora

Orice organizaţie sindicală, inclusiv cele din care fac parte salariaţii din sectorul bugetar, este datoare să se legitimeze procesual, în calitate de reprezentant al salariaţilor reclamanţi, încă de la momentul introducerii acţiunii, în primul rând prin dovada apartenenţei salariaţilor reclamanţi la sindicatul care acţionează în numele lor, iar în al doilea rând prin prezentarea...

Citeste mai mult...

Concediere colectivă. Salarii compensatorii prevăzute de contractul colectiv de muncă la nivel de unitate

Raţiunea acordării compensaţiei băneşti la concediere este aceea de a sprijini persoana care, independent de culpa sa, a rămas fără loc de muncă şi implicit fără salariu, situaţie în care reclamantul nu se găseşte, întrucât a continuat să aibă calitatea de salariat în cadrul instituţiei, astfel cum aceasta s-a reorganizat. împrejurarea că angajarea salariatului...

Citeste mai mult...

Concediere colectivă. Salariaţi din institutiile publice

Dispoziţiile art. 68-73 C. muncii reglementează concedierea colectivă, informarea, consultarea salariaţilor şi procedura concedierilor colective şi nu sunt aplicabile salariaţilor din instituţiile publice, astfel cum rezultă în mod clar din cuprinsul prevederilor art. 74 alin. (5) din Legea nr. 53/2003, modificat prin Legea nr. 40/2011. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 383/2011, Curtea Constitutională...

Citeste mai mult...

Decizie de concediere. Menţionarea situatiei de fapt care a condus la emiterea deciziei

C. muncii, art. 65 alin. (2), art. 74[1) Decizia de concediere pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului se comunică acestuia în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu motivele care determină concedierea, durata preavizului, lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul pe care salariatul l-a avut la dispoziţie pentru a...

Citeste mai mult...

Obligaţia oferirii de către angajator a unui loc de muncă vacant, în situatia concedierii determinate de desfiinţarea locului de muncă

C. muncii, art. 64, art. 74|1] alin. (1) lit. d) întrucât art. 64 C. muncii, care reglementează obligaţia angajatorului de a oferi salariatului un loc de muncă vacant, nu prevede această obligaţie şi în situaţia concedierii determinate de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, nu se poate trage concluzia că, prin art. 74 alin. (1)...

Citeste mai mult...

Concediere individuală dispusă prin act normativ special (O.U.G. nr. 17/2009)

C. muncii, art. 65, art. 68 alin. (2), art. 76(1) O.U.G. nr. 17/2009 Instanţa nu poate cenzura modalitatea prin care s-a procedat la redistribuirea atribuţiilor aferente posturilor desfiinţate, aceasta fiind prerogativa exclusivă a angajatorului, dar poate supune analizei legalitatea şi temeinicia măsurii concedierii, analiză la care este îndreptăţită conform art. 76 C. muncii. Adoptarea măsurii concedierii trebuie să...

Citeste mai mult...

Concediere nelegală. Schimbarea atribuţiilor din fişa postului şi înfiinţarea de noi posturi cu aceeaşi denumire cu cel al salariatei concediate

C. muncii, art. 65 Modificările aduse fişei postului salariatului nu pot justifica concedierea în baza art. 65 C. muncii, angajatorul dispunând de prerogative adecvate, în eventualitatea în care capacitatea profesională a salariatului nu corespunde locului de muncă unde este încadrat. Schimbarea atribuţiilor posturilor care nu modifică natura muncii nu poate fi invocată drept cauză reală şi serioasă...

Citeste mai mult...

Ambele decizii au ca temei juridic dispoziţiile art. 65 alin. (1) C. muncii şi ale art. 74 alin. (2) din C.C.M. la nivel naţional pe anii 2007-2010.

Articolul 65 alin. (1) C. muncii dispune că concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă, ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fară legătură cu persoana acestuia. Articolul 74 alin. (2) din C.C.M. unic la nivel naţional pe anii...

Citeste mai mult...

Lider de sindicat. Legalitatea măsurii concedierii

Legea nr. 54/2003111, art. 10 alin. (1), art. 14-20 Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 54/2003, este legală măsura concedierii unui salariat care, deşi pretinde că are calitatea de membru în cadrul organelor de conducere ale unei organizaţii sindicale, nu a depus, conform art. 14-20 din Legea nr. 54/2003, o hotărâre judecătorească care să...

Citeste mai mult...

Controlul şi sancţionarea actelor unilaterale nelegale emise de angajator. Anularea deciziei de modificare unilaterală a contractului individual de muncă

C. muncii, art. 41 Angajatorul poate revoca decizii unilaterale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, în cazul în care constată că acestea au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale; revocarea nu poate interveni însă decât până la momentul în care acestea încep să îşi producă efectele specifice. Odată produse aceste...

Citeste mai mult...

încadrarea activităţii în grupa I de muncă. Condiţii

Ordinul nr. 50/1990 în condiţiile în care legiuitorul (Ministerul Industriei Chimice şi Petrochimice) consideră că o anume activitate sau loc de muncă (operator chimist amoniac) se încadrează temporar în altă grupă de muncă decât într-o perioadă anterioară, instanţa este obligată să aplice reglementarea respectivă. Argumentele în sensul că reclamantul ar fi desfăşurat aceeaşi activitate atât înainte...

Citeste mai mult...

Modificarea locului muncii. Detaşare. Condiţii

C. muncii, art. 45-46 Potrivit art. 45 C. muncii, „Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. în mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului”. La rândul...

Citeste mai mult...

Diferenţa de tratament juridic dintre răspunderea patrimonială şi răspunderea disciplinară a salariatului. Necesitatea dovedirii separate a existenţei fiecărui element al răspunderii patrimoniale

Statuând noţiunea de răspundere patrimonială, Codul muncii, în art. 270 alin. (1), prevede că salariaţii răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu lor. Dacă, în ceea ce priveşte răspunderea disciplinară, probarea încălcării atribuţiilor de serviciu şi a vinovăţiei salariatului conduce la prezumarea rezultatului dăunător şi a legăturii...

Citeste mai mult...

Lipsa calităţii procesuale active a primăriei unei unităţi administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună) în conflictele de muncă având ca obiect restituirea sumelor încasate nelegal de către angajaţii acestei instituţii

Analizând aspectul legat de calitatea procesuală activă a primăriei unei unităţi administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună) în conflictele de muncă având ca obiect restituirea sumelor încasate nelegal de angajaţii acestei instituţii, efectuată din perspectiva noţiunii de capacitate procesuală de folosinţă (ca parte a capacităţii procesuale ce constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi...

Citeste mai mult...

Condiţiile răspunderii patrimoniale a salariatului. Pagubă produsă de mai mulţi autori. Răspundere conjunctă

La crearea debitului pretins de recurentă nu a contribuit doar fapta unei singure persoane, ci acesta este rezultatul omisiunii şi îndeplinirii necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu de către mai mulţi salariaţi, aflaţi la diferite niveluri în structura unitătii şi în diferite etape pe care le implică activitatea de valorificare a unei creanţe, de la...

Citeste mai mult...