Category: <span>Civil</span>

Acţiunea formulată de către unul dintre chiriaşi, pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995 de către celălalt chiriaş al imobilului şi care a dobândit ulterior şi calitatea de proprietar asupra întregului imobil, printr-o sentinţă irevocabilă de ieşire din indiviziune cu statul, nu poate fi respinsă, pentru lipsa...

1. Capacitatea de folosinţă, ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, trebuie să existe la data sesizării instantei. Acţiunea civilă îndreptată împotriva unei persoane decedate este o acţiune formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă (art. 7 din Decretul nr. 31/1954). Cererea de introducere în cauză a moştenitorului pârâtului, în condiţiile art. 243...

Este admisibilă cererea prin care cumpărătorul unui imobil de la un proprietar aparent solicită, în contradictoriu cu adevăratul proprietar, constatarea calităţii sale de cumpărător de bună-credinţă. Dispoziţiile art. 111 din nu sunt aplicabile atâta timp cât reclamantul se află în posesia bunului. (Decizia nr. 1369 din 29 mai 2002 - Secţia a IV-a...

Formularea unei acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art. 111 din presupune ca în patrimoniul reclamantului să preexiste dreptul de proprietate a cărui constatare, cu efect declarativ, se cere să se facă prin hotărâre judecătorească. Invocarea, în justificarea pretenţiei, a unei simple posesii de fapt asupra terenului, fără ca aceasta să valoreze proprietate în condiţiile...

Interesul, definit ca folosul practic urmărit prin declanşarea procedurii judiciare, trebuie să existe nu numai la punerea în mişcare a acţiunii, ci şi pe parcursul tuturor fazelor procesuale. Astfel, nu se poate invoca de către recurent nepronunţarea de către instanţa de apel asupra excepţiei inadmisibilităţii apelului său, invocată de către cealaltă parte. (Decizia nr....

Potrivit art. 1897 alin. 1 din Codul civil, justul titlu trebuie să fie un titlu translativ de proprietate. Un înscris sub semnătură privată încheiat în anul 1981 nu poate constitui un just titlu, deoarece are drept efect numai naşterea unor obligaţii de a face, neputând transmite în mod valabil dreptul de proprietate. în această...

Potrivit art. 1895 din Codul civil, condiţiile uzucapiunii de 10 până la 20 de ani sunt: posesia să se întemeieze pe un just titlu şi să fie de bună-credinţă. Justul titlu este definit de art. 1897 din Codul civil ca fiind orice act translativ de proprietate, care provine de la altcineva decât adevăratul proprietar. ...

Dacă terenul posedat de o persoană în condiţiile prevăzute de art. 1846 şi 1847 din Codul civil a fost trecut la stat prin decret de expropriere, posesia utilă s-a întrerupt din momentul emiterii decretului, chiar dacă nu s-a mai realizat obiectivul vizat prin măsura exproprierii, deoarece din acel moment posesiunea s-a transformat într-o detenţiune...

Prevederile legilor nr. 58/1974 şi nr. 59/1974 nu au avut ca efect întreruperea naturală a cursului prescripţiei, terenurile putând face în continuare obiectul dreptului de proprietate privată. Legile menţionate au exclus doar posibilitatea transmiterii dreptului de proprietate asupra terenurilor prin convenţie, fără a interzice transmiterea şi dobândirea lor în alte moduri prevăzute de Codul...

Invocarea de către reclamanţi a unui titlu provenit de la o altă persoană decât cea cu care se află în conflict nu reprezintă o abatere de la principiul relativităţii efectelor actelor juridice instituit de art. 973 din Codul civil, deoarece atunci când o parte opune adversarului său un titlu de proprietate ea nu invocă,...

1. în cazul donaţiilor având ca obiect sume de bani, raportul acestora are în vedere valoarea de la momentul întocmirii liberalităţii (art. 772 şi art. 773 din Codul civil), dar aceasta în măsura în care, în timp, valoarea respectivă nu s-a depreciat, pentru că altfel ar însemna ca donatarul să fie avantajat în detrimentul...

Stabilirea calităţii de comorienţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 din Decretul nr. 31/1954, potrivit cărora, în cazul când mai multe persoane au murit în acelaşi timp, fără să se poată stabili dacă una a supravieţuit alteia, sunt socotite că au murit deodată, se face de către instanţa de judecată pe baza probelor administrate. ...

în cazul în care moştenitorii au fost prezenţi în faţa notarului şi şi-au recunoscut drepturile succesorale, consimţind la toate menţiunile privitoare la calitatea de succesori, întinderea drepturilor lor succesorale şi alcătuirea masei succesorale, puterea doveditoare a certificatului de moştenitor rezidă din acordul de voinţă al părţilor. în situaţia în care acordul de voinţă al...

Moştenitorul care a exercitat dreptul de opţiune succesorală nu mai poate reveni asupra acceptării, aceasta având un caracter irevocabil. Prin urmare, dacă ulterior acceptării succesorul renunţă la moştenire, această renunţare este lipsită de orice efect juridic asupra acceptării iniţiale. (Decizia nr. 1858 din 4 septembrie 2002 — Secţia a 111-a civilă) Prin cererea de...

Este posibilă pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti în temeiul art. 111 din Codul de procedură civilă, prin care să se constate caracterul reprezentativ al sindicatului ca urmare a afilierii lui la o federaţie sindicală din acelaşi domeniu, atâta timp cât organizaţia sindicală reclamantă nu are la îndemână acţiunea în realizare, iar reprezentativitatea conferită de această...

Caracteristic pentru simulaţie este că ea presupune existenţa unei singure operaţiuni, în cadrul căreia părţile perfectează un act public, ce nu corespunde realităţii, şi un altul secret, ce reprezintă voinţa lor. în speţă, s-au încheiat succesiv două convenţii, prima, potrivit căreia pârâţii s-au obligat să presteze întreţinere reclamantei, fără nici o obligaţie din partea...

Faptul că defecţiunea la racordul din apartamentul pârâtului, care a dus la producerea prejudiciului, se datorează unor împrejurări intrinseci lucrului şi anume viciilor lui sau defectelor de fabricaţie, ce nu puteau fi cunoscute de pârât, nu îl exonerează pe acesta de răspunderea prevăzută de art. 1000 alin. 1 din Codul civil, deoarece aceste împrejurări...

Temeiul juridic al acţiunii comitentului împotriva prepusului îl constituie art. 998 - 999 din Codul civil, adică acelaşi temei pe care îl avea şi acţiunea victimei împotriva prepusului. Comitentul are dreptul să recupereze de la prepusul său integral despăgubirile efectiv plătite. împrejurarea că, faţă de victimă, comitentul a răspuns solidar cu prepusul său nu...

încheierea instanţei prin care s-a respins cererea de de dovezi formulată pe cale principală poate fi atacată numai cu recurs, potrivit art. 238 alin. 1 din Codul de procedură civilă. în consecinţă, soluţionarea de către tribunal a căii de atac în complet format din doi judecători atrage casarea hotărârii, în temeiul art. 304...

Potrivit art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă, hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care au fost pronunţate. în consecinţă, dacă la data pronunţării nu erau în vigoare prevederile modificate ale art. 244 din Codul de procedură civilă, încheierea...