Cauta in aceasta categorie:

Plata drepturilor salariale restante. Despăgubiri pentru concedierea nelegală. Dovada prejudiciului. Sarcina probei

C. muncii, art. 78, art. 269 Raportul juridic de muncă existent între părţi nu a încetat, aşa încât obiectul cererii nu este anularea unei desfaceri nelegale a contractului de muncă, a cărei consecinţă să fie obligarea angajatorului la despăgubirea salariatului pentru eventualul prejudiciu material creat prin dispunerea unei măsuri nelegale. Totodată, cum nu s-a procedat la desfacerea...

Citeste mai mult...

Decizie de concediere care nu îndeplineşte condiţiile de formă cerute de lege sub sancţiunea nulităţii. Netemeinicia acţiunii în regres promovate de angajator. Neîndeplinirea condiţiilor răspunderii patrimoniale

C. muncii, art. 269. alin. (3), art. 270 Despăgubirile pe care angajatorul a fost obligat a le plăti salariatului concediat nu se datorează vreunei culpe a salariatului pârât în îndeplinirea atribuţiilor funcţiei sale, cât timp o asemenea culpă nu a fost stabilită pe calea unei hotărâri judecătoreşti. Măsura desfacerii contractului de muncă a fost luată cu bună-credinţă...

Citeste mai mult...

Competenţa instanţei de judecată sesizate legal să cenzureze orice decizie de concediere. Pensionar încadrat în muncă. Incidenţa art. 61 lit. e) C. muncii

1. Articolul 61 lit. e)[1] C. muncii reglementează instituţia concedierii pentru motive care ţin de persoana salariatului şi prevede că angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii. 2. Decizia...

Citeste mai mult...

Principiul legalităţii încetării contractului individual de muncă. Refuzul angajatorului de a permite accesul salariatului la locul de muncă, fără a emite decizie de concediere. Consensualitatea contractului individual de muncă.

Acoperirea nulităţii prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege. înlocuirea de drept a clauzelor contrare normelor legale imperative 1. Modurile şi cazurile în care poate interveni încetarea raporturilor de muncă, motivele, condiţiile şi procedura încetării raporturilor de muncă sunt reglementate de lege (art. 55-79[1] şi art. 263-268[21 C. muncii). Aprecierea angajatorului cu privire la nevalabilitatea...

Citeste mai mult...

Comunicarea deciziei de concediere prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Consecinţele juridice ale lipsei semnăturii salariatului concediat

1. Conform art. 74[1] alin. (1) C. muncii, angajatorului îi revine obligaţia de a comunica salariatului, în scris, decizia de concediere, comunicarea nefiind supusă îndeplinirii altor condiţii. 2. Cum pe dovada de comunicare nu se regăseşte semnătura salariatului, la rubrica „Semnătură” fiind menţionat doar numele în clar al acestuia, nu se poate reţine că actul de...

Citeste mai mult...

Natura juridică a termenului de 30 zile prevăzut de art. 268 alin. (1) C. muncii. Data de la care începe să curgă acest termen. Calculul termenului. Sancţiunea nerespectării termenului de aplicare a sancţiunii disciplinare

1. Potrivit art. 26811 alin. (1) C. muncii, „angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare”. Luarea la cunoştinţă se poate realiza printr-o notă, un referat, un proces-verbal, care dobândesc dată certă prin înregistrarea...

Citeste mai mult...

Decizie de concediere tardivă. Modalitate de comunicare a deciziei de concediere în caz de refuz de primire. Comunicarea deciziei de concediere prin executor judecătoresc

1. Potrivit art. 283(1] alin. (1) lit. a) C. muncii, decizia de concediere poate fi contestată la instanţă în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. Potrivit art. 268[2] alin. (4) C. muncii, decizia de concediere se comunică personal salariatului cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare...

Citeste mai mult...

Natura juridică a termenului de 5 zile prevăzut de art. 75 alin. (3) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010.

Participarea unui reprezentant al sindicatului pe parcursul cercetării prealabile. Dreptul la apărare al salariatului. Individualizarea sancţiunii disciplinare. Inexistenţa vreunei ordini obligatorii a aplicării sancţiunilor disciplinare prevăzute de art. 264 C. muncii 1. Termenul de 5 zile, prevăzut de Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, de la data convocării până la data efectuării cercetării disciplinare,...

Citeste mai mult...

Termenul de formulare a cererii privind repunerea părţilor în situaţia anterioară concedierii.

Reintegrarea salariatului în funcţia avută dispusă de instanţa judecătorească numai la cerere. Reintegrarea nu poate fi dispusă ulterior, în cadrul unui proces separat 1. Potrivit art. 78 alin. (2) C. muncii, la solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere. Din dispoziţiile legale sus-menţionate, rezultă că,...

Citeste mai mult...

Concediere dispusă disciplinar pentru absenţe nemotivate în perioada de preaviz în cazul demisiei. Acordarea despăgubirii prevăzute de art. 78 C. muncii şi reintegrarea în postul deţinut anterior concedierii

1. Angajatorul are posibilitatea de a proceda la aplicarea sancţiunilor disciplinare în perioada de preaviz prevăzută în cazul demisiei, întrucât, conform art. 79[1] alin. (5) C. muncii, în perioada preavizului contractul de muncă îşi produce toate efectele. 2. Potrivit art. 782] alin. (1) C. muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic...

Citeste mai mult...

Reintegrarea salariatului pentru o dată la care ar fi putut beneficia de o concediere colectivă. Decizie de concediere individuală. Obligarea angajatorului la emiterea unei noi decizii de încadrare a salariatului în procedura de concediere colectivă.

Despăgubiri acordate conform art. 78 C. muncii şi drepturi băneşti aferente concedierii colective. Daune morale 1. Anularea deciziei de concediere produce efecte retroactive, astfel că, la data concedierii colective a angajaţilor, reclamanta avea calitatea de angajată şi trebuia să beneficieze de concedierea colectivă, fiind îndeplinite condiţiile art. 68 C. muncii. Prin anularea deciziei, reclamanta a fost...

Citeste mai mult...

Obligativitatea efectuării de către angajator a notificărilor reglementate de art. 69 şi art. 7161

Nulitatea deciziei de concediere emise fără efectuarea prealabilă a acestor notificări. Menţionarea în notificare a datei de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile 1. Potrivit dispoziţiilor art. 69[1] alin. (1) C. muncii, în cazul în care angajatorul intenţionează să efectueze concedieri colective, acesta are obligaţia de a iniţia, în timp util şi în...

Citeste mai mult...

Concediere pentru motive neimputabile salariatului. Desfiinţarea postului. Cauză reală şi serioasă

1. Potrivit art. 65 C. muncii, desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă. Desfiinţarea este efectivă atunci când locul de muncă este suprimat din structura angajatorului, când nu se mai regăseşte în organigrama acestuia sau în statul de funcţii. Cauza este reală când prezintă un caracter...

Citeste mai mult...

Concediere pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Desfiinţarea efectivă a postului

1. Conform art. 65 C. muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor i 7 tehnologice sau a reorganizării activităţii. Desfiinţarea trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă. Desfiinţarea este...

Citeste mai mult...

Concediere individuală din cauze neimputabile salariatului, conform art. 65 alin. (1) C. muncii. Lipsa menţiunii prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. d) C. muncii nu atrage nulitatea deciziei de concediere

1. Potrivit dispoziţiilor art. 65 C. muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, dintr-unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi...

Citeste mai mult...

Simpla redare în conţinutul deciziei de concediere a conţinutului textului de lege prin menţionarea desfiinţării locului de muncă nu echivalează cu motivarea măsurii. Producerea efectelor deciziei de concediere de la data comunicării

1. Redarea în cuprinsul deciziei de concediere a conţinutului textului de lege prin menţionarea desfiinţării postului nu echivalează cu motivarea măsurii, în condiţiile în care nu sunt mentionate nici actele conducerii societăţii prin care s-a dispus cu privire la aceasta. 2. Decizia de concediere dispune cu privire la data încetării contractului de muncă, care este anterioară...

Citeste mai mult...

Concediere ca urmare a arestării salariatului pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală. Inserarea în cuprinsul deciziei de concediere a unui text de lege care nu are legătură cu situaţia de fapt reţinută

1. Potrivit art. 61 lit. b) C. muncii, angajatorul poate dispune concedierea în cazul în care salariatul este arestat pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală. Starea de arest a angajatului reprezintă o condiţie necesară şi suficientă pentru luarea măsurii, acest drept fiind independent de existenţa sau inexistenţa...

Citeste mai mult...

Distincţie între concedierea pentru necorespundere profesională şi concedierea disciplinară

Potrivit dispoziţiilor art. 61 lit. d) C. muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în situaţia în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat. Necorespunderea profesională reprezintă o împrejurare de natură obiectivă sau subiectivă, care conduce ori este aptă să conducă la obţinerea unor performanţe...

Citeste mai mult...

Obligaţia angajatorului de a proba fapte obiective sau repetate, de natură să evidenţieze carenţele profesionale în cadrul procedurii de concediere pentru necorespundere profesională.

Obligaţia examinării doar cu privire la activităţile prevăzute în fişa postului. Imposibilitatea angajatorului de a pretinde salariatului îndeplinirea unei sarcini de serviciu raportat la care nu l-a instruit şi nu i-a fost trasată în mod expres, ci doar i-a fost propusă pe bază de voluntariat 1. Necorespunderea profesională reprezintă o împrejurare de natură obiectivă sau subiectivă,...

Citeste mai mult...

Concediere pentru necorespundere profesională. Dovada capacităţii şi corespunderii în muncă.

Lipsa unor dispoziţii în regulamentul intern care să prevadă procedura evaluării prealabile. Verificarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale ale salariatului, atribut exclusiv al angajatorului 1. în temeiul art. 61 lit. d) C. muncii, angajatorul poate dispune concedierea ca urmare a necorespunderii profesionale a salariatului cu cerinţele postului pe care îl ocupă. 2. Necorespunderea profesională nu poate fi raportată...

Citeste mai mult...