Cauta in aceasta categorie:

Concediere pentru motive ce ţin de persoana salariatului, în temeiul art. 61 alin. (1) lit. c) C. muncii. Obligaţia angajatorului de a se adresa Agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă, prealabilă desfacerii contractului de muncă.

Neîndeplinirea obligaţiei de solicitare de sprijin în vederea redistribuirii salariatului. Consecinţe 1. Angajatorul are obligaţiile prevăzute de art. 64 alin. (1) şi urm. C. muncii, astfel: „(1) în cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c), angajatorul are obligaţia de a- i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate,...

Citeste mai mult...

Obligativitatea expertizării medicale în cazul stabilirii inaptitudinii psihice. Inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului nu poate fi apreciată de angajator.

Aprecierea capacităţii de muncă a salariatului în mod generic, absolut, nu in concreto, prin raportare la locul de muncă ocupat 1. Potrivit art. 61 lit. c) C. muncii, angajatorul poate dispune concedierea în cazul în care, prin decizia organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, ce nu îi permite acestuia...

Citeste mai mult...

Discriminare. Atingere adusă dreptului la propria imagine. Prejudiciu patrimonial şi nepatrimonial produs prin aplicarea unei dispoziţii legale declarate neconstituţionale. Reparaţie echitabilă. Despăgubiri acordate în temeiul O.G. nr. 137/2000

O.G. nr. 39/1999, art. 5 lit. e) O.G. nr. 137/2000 Prin aplicarea dispoziţiilor art. 5 lit. e) din O.G. nr. 39/2000, care au fost declarate neconstitutionale, salariatul a suferit un prejudiciu moral, constând în atingerea dreptului la propria imagine şi a sa faţă de ceilalţi salariaţi cu funcţii de execuţie sau de conducere care au fost...

Citeste mai mult...

Măsură nelegală a angajatorului. Prejudiciu moral suferit de salariat. Probatoriu

C. muncii, art. 65, art. 74 lit. a) şi b), art. 76, art. 269 Acordarea daunelor morale, acţiune admisibilă în principiu, ca urmare a clasificării dihotomice a prejudiciului, trebuie să-şi găsească suportul în prejudiciul moral suferit de salariat pe planul aprecierii sociale a conduitei sau priceperii profesionale a acestuia. Aceasta presupune, în primul rând, un probatoriu adecvat,...

Citeste mai mult...

Nelegalitatea şi/sau netemeinicia deciziei de concediere. Despăgubiri

C. muncii, art. 78 Excepţia de neexecutare poate fi invocată numai în cazul neexe-cutării culpabile a obligaţiei din parte a celuilalt contractant, iar nu atunci când neexecutarea se datorează faptei celui ce invocă excepţia şi care l-a împiedicat pe celălalt să-şi execute obligaţia. Salariatul este îndreptăţit la despăgubirile prevăzute de art. 78 C. muncii, fără a se...

Citeste mai mult...

Calculul greşit al veniturilor de completare. Nein-cluderea sporului de noapte. Prejudiciul produs salariatului. Vinovăţia angajatorului

C. muncii, art. 65 alin. (1) şi (2), art. 269 O.U.G. nr. 8/2003, art. 2 alin. (2) lit. b) încetarea contractului individual de muncă al salariatului s-a făcut în temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi (2) C. muncii, coroborate cu O.U.G. nr. 8/2003, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 22/2003. La momentul întocmirii adeverinţei...

Citeste mai mult...

Neeliberarea carnetului de muncă. Dovada existentei unui prejudiciu cert

C. muncii, art. 269 alin. (1) Despăgubirile pretinse pentru neeliberarea sau eliberarea cu întârziere a carnetului de muncă îşi au izvorul în raportul de muncă, iar întârzierea în predarea carnetului de muncă, dacă aceasta produce pagube titularului carnetului de muncă, poate antrena răspunderea patrimonială a angajatorului. însă, răspunderea patrimonială a unităţii poate fi angajată, conform dispoziţiilor art....

Citeste mai mult...

Încetarea raporturilor de muncă prin acordul părţilor. Cerere de renunţare la încetarea raporturilor de muncă formulată ulterior realizării acordului de voinţă al părţilor.

Calificarea de către salariat a deciziei de încetare a raporturilor de muncă prin acordul părţilor ca decizie de concediere 1. Fată de menţiunea din cererea salariatului reclamant, în sensul că solicită încetarea raporturilor de muncă prin acordul părţilor şi că a convenit cu angajatorul să primească drepturile salariale cuvenite pentru perioada aferentă, fără a...

Citeste mai mult...

Prescripţia răspunderii disciplinare. Termene de prescripţie a răspunderii disciplinare

1. Conform art. 268m alin. (1) C. muncii, angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. 2. Codul muncii reglementează două termene diferite în...

Citeste mai mult...

Data de la care curge termenul de contestare a deciziei de concediere comunicate prin scrisoare recomandată

1. Potrivit art. 26811 alin. (4) C. muncii, decizia de sancţionare se predă personal salariatului sau, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta. 2. Articolul 268 alin. (5) C. muncii şi art. 283[2] alin. (1) lit. a) C. muncii prevăd că decizia de sancţionare poate...

Citeste mai mult...

Comunicarea deciziei de sancţionare salariatului. Consecinţele juridice ale necomunicării deciziei sub aspectul termenului pentru formularea contestaţiei.

Luarea la cunoştinţă despre existenţa acestei decizii pe parcursul derulării unui alt litigiu nu echivalează cu comunicarea deciziei 1. Potrivit dispoziţiilor art. 2681: alin. (3) şi (4) C. muncii, decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calen- daristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. 2. Comunicarea se predă personal...

Citeste mai mult...

Inadmisibilitatea invocării direct în recurs, prin intermediul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a altor motive de nulitate decât cele invocate pe calea contestaţiei şi pe calea recursului. Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 268 alin. (3) C. muncii în c

1. Recurentul nu poate invoca direct în recurs, prin intermediul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., alte motive de nulitate decât cele invocate pe calea contestaţiei şi pe calea recursului, pentru următoarele motive: în primul rând, recursul formulat este motivat în raport de considerentele sentinţei recurate, precum şi de motivele invocate prin intermediul...

Citeste mai mult...

Repunere în situaţia anterioară anulării deciziei de concediere. Obligativitatea acordării de către instanţă a despăgubirilor prevăzute de art. 78 C. muncii, chiar în lipsa unui capăt de cerere cu acest obiect.

Imposibilitatea acordării concomitente a despăgubirii pentru concediere nelegală, prevăzută de art. 78 C. muncii şi a compensaţiilor pentru concediere prevăzute de art. 67 C. muncii 1. Anularea concedierii are drept consecinţă repunerea părţilor în situaţia anterioară prin reintegrarea salariatului în funcţia deţinută anterior şi plata despăgubirii egale cu salariul indexat, majorat şi reactualizat şi celelalte drepturi salariale...

Citeste mai mult...

Hotărâre judecătorească de anulare a măsurii de modificare unilaterală a contractului de muncă. Refuzul angajatorului de reintegrare a salariatului în funcţia de şef serviciu. Concedierea salariatului pentru desfiinţarea serviciului pe care îl conducea. A

1. în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi executorii, angajatorul are obligaţia să dispună reintegrarea salariatului în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei a cărei nelegalitate s-a constatat, neputând practic să fie dispusă concedierea din acest post, fără ca acesta să fie, în prealabil, reintegrat în mod legal. 2. Atâta timp cât salariatul nu ocupă o anumită funcţie,...

Citeste mai mult...

Noţiunea de „durată a preavizului”. Obligativitatea inserării în decizia de concediere, în cazul concedierii colective, a criteriului concret aplicabil salariatului concediat

1. Prin „durata preavizului” se înţelege perioada cuprinsă între data când a început să curgă preavizul şi data expirării acestuia, eventual cu precizarea cauzelor care au determinat suspendarea preavizului, conform art. 74ni alin. (2)[2] C. muncii şi care au dus la prelungirea duratei acestuia. 2. Decizia de concediere fiind un act individual, şi nu unul colectiv,...

Citeste mai mult...

Concediere din motive neimputabile salariatului. Desfiinţarea postului. Cauză reală şi serioasă.

Disimularea realităţii prin invocarea reorganizării pentru realizarea de economii la bugetul de salarii 1. în conformitate cu prevederile art. 65 C. muncii, cauza concedierii salariatului trebuie să o constituie desfiinţarea locului de muncă, desfiinţare ce trebuie să fie efectivă, reală şi serioasă. Desfiinţarea locului de muncă este efectivă atunci când acesta este suprimat din structura funcţional-organizatorică a angajatorului, evidenţiată...

Citeste mai mult...

Cauza reală şi serioasă a desfiinţării postului. Cuantumul despăgubirii prevăzute în situaţia constatării concedierii ca nelegală

1. Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă, potrivit art. 65 alin. (2) C. muncii. Necesitatea reorganizării trebuie să rezulte din actele conducerii societăţii, fiind necesar a se demonstra că reorganizarea se impune din necesităţi evidente pentru îmbunătăţirea activităţii şi nu disimulează realitatea. Angajatorul are obligaţia...

Citeste mai mult...

Emiterea deciziei de concediere cu reţinerea unor îprejurări ce ţin de persoana salariatului şi de conduita acestuia.

Temeiul legal prevăzut în decizie - art. 65 C. muncii, privind desfiinţarea postului 1. Este nelegală emiterea deciziei de concediere pentru desfiinţarea postului determinată exclusiv de dificultăţile economice prin care trece angajatorul, de transformările tehnologice sau de reorganizarea activităţii acestuia, prevăzută de art. 65 alin. (1) C. muncii, indicat ca temei de drept al măsurii încetării...

Citeste mai mult...

Posibilitatea aplicării unor criterii stabilite prin contractul colectiv la nivel de unitate, în cazul unei concedieri colective şi în cazul unei concedieri individuale. Condiţii.

Prerogativa exclusivă a angajatorului de a decide care post nu mai este necesar şi poate fi desfiinţat 1. Nu se poate reţine că decizia de concediere pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului este lovită de nulitate ca urmare a faptului că la emiterea acesteia nu s-au respectat dispoziţiile din Contractul colectiv la nivel de...

Citeste mai mult...