Potrivit regulii generale instituite prin prevederile art. 23 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură cultură, înregistrat sub nr. 197/03/2006, contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 24 de luni. Există, totuşi, o excepţie de la regula generală, şi anume situaţia...
Citeste mai mult...Cauta in aceasta categorie:
Modificare unilaterală a contractului individual de muncă. Felul muncii
Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor, iar modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul muncii (art. 42 şi art. 48). Măsura modificării unilaterale a contractului individual de muncă nu poate avea decât caracter temporar, dreptul muncii român necunoscând...
Citeste mai mult...Contestaţie în anulare. Greşeală materială. Necompetenţă
Interpretarea unor dispoziţii legale nu constituie o greşeală materială, ci o analiză pe fond a cauzei. Textul art. 318 teza I C. proc. civ. [1865, n.n.], care reglementează contestaţia în anulare specială împotriva hotărârilor instanţelor de recurs, atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale, are în vedere erori cu caracter procedural. Pentru...
Citeste mai mult...Drepturi băneşti stabilite în baza unui contract de performanţă. Efectele condiţiei suspensive
Raportul juridic obligaţional născut prin încheierea contractului de performanţă nu este unul pur şi simplu, ci unul complex, afectat de modalităţi. în concret, obligaţia asumată prin contractul de performanţă este condiţionată de realizarea obiectivelor şi criteriilor de performanţă prevăzute în lista anexă, condiţie care, potrivit voinţei părţilor, se analizează după aprobarea bilanţului anual....
Citeste mai mult...Prescripţia extinctivă a dreptului la acţiune. Drepturi băneşti prevăzute de contractul colectiv de muncă
Primele stabilite prin contractul colectiv de muncă invocat de salariaţi reprezintă drepturi asimilate drepturilor salariale, astfel încât cauza pretenţiilor formulate este răspunderea contractuală. Sumele respective sunt solicitate în baza contractelor individuale de muncă ale fiecărui salariat şi în baza convenţiei colective, fără a reprezenta despăgubiri în baza răspunderii patrimoniale. Sumele reprezentând prime şi bonificaţii...
Citeste mai mult...Răspunderea patrimonială a salariatului. Lipsa vinovăţiei. Inexistenţa fişei postului
în lipsa unei fişe a postului, este evident că nu se pot stabili atribuţiile de serviciu pe care le avea salariatul şi a căror neîndeplinire corespunzătoare a cauzat prejudiciul pretins de angajator. Pentru o corectă apreciere asupra vinovăţiei salariatului era absolut necesară individualizarea faptei imputabile, răspunderea patrimonială a salariatului neputând fi angajată în condiţiile...
Citeste mai mult...Răspundere patrimonială pentru prejudiciul cauzat angajatorului în calitate de manager şi reprezentant legal al institutiei. Riscul normal al serviciului
Răspunderea patrimonială reglementată de Codul muncii ca formă a răspunderii civile contractuale nu este o răspundere obiectivă, ce acţionează indiferent de forma de vinovăţie, ci este o răspundere bazată pe culpă, ca atitudine subiectivă negativă, de neluare în considerare a normelor legale care stabilesc anumite obligaţii în sarcina sa. Răspunderea patrimonială este înlăturată în...
Citeste mai mult...Angajarea răspunderii patrimoniale. Caracterul ilicit al faptei. Prejudiciul rezultat din încheierea unor contracte de prestări servicii
Caracterul ilicit al faptei trebuie analizat în raport de obligaţiile de serviciu decurgând din contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă şi regulamentul intern, angajatorul fiind ţinut a dovedi ce fel de sarcini de serviciu îi reveneau salariatului şi modul în care neîndeplinirea sau îndeplinirea lor necorespunzătoare a condus la producerea prejudiciului pretins...
Citeste mai mult...Condiţiile răspunderii patrimoniale a salariatului faţă deangajator. Salariat cu atribuţii de gestiune. Gestiune comună. Prezumţie de culpă. Stabilirea prejudiciului
Răspunderea patrimonială presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică generată de salariaţi din vina şi în legătură cu lor. Răspunderea integrală a angajatului care primeşte, păstrează şi eliberează bunuri fără a avea calitatea de gestionar în înţelesul art. 1 din Legea nr. 22/1969. Lipsa avizului scris al...
Citeste mai mult...Locul desfăşurării cercetării disciplinare
Codul muncii sau legislaţia specială nu stipulează că cercetarea disciplinară a unui angajat trebuie să se desfăşoare în mod obligatoriu la locul de muncă al acestuia expres menţionat în contractul său individual de muncă. Cercetarea disciplinară se poate desfăşura în orice locaţie unde angajatorul are mijloace să o efectueze, cât timp locul desfăşurării cercetării...
Citeste mai mult...Condiţii de formă şi de fond ale cercetării administrative prealabile emiterii deciziei de sancţionare disciplinare. Absenţa salariatului la cercetarea disciplinară din motive obiective. Condiţii meteo nefavorabile
Cercetarea disciplinară prealabilă este menită să asigure stabilirea corectă a abaterii disciplinare, a împrejurărilor concrete în care a fost săvârşită, a gravităţii sale şi a vinovăţiei salariatului, în raport cu care se poate aprecia şi asupra sancţiunii aplicabile, dar, în acelaşi timp, şi a exercitării dreptului de apărare al salariatului în cadrul acestei proceduri. ...
Citeste mai mult...Decizie de concediere disciplinară. Existenţa mai multor fapte imputate prin decizia de sancţionare. Obligaţie de confidenţialitate. Individualizarea sancţiunii
Sancţiunea disciplinară aplicată de angajator a avut în vedere toate faptele imputate salariatului său, acestea fiind analizate în ansamblu în cadrul individualizării sancţiunii, astfel încât, şi dacă s-ar dovedi netemeinicia uneia dintre ele, având în vedere concursul de abateri disciplinare care au determinat aplicarea sancţiunii, nu s-ar putea dispune anularea deciziei respective. Salariata a...
Citeste mai mult...Concediere disciplinară. Prescripţia aplicării sancţiunii. Convocare la cercetarea disciplinară. Temeinicia deciziei de sancţionare disciplinară
Termenul de 30 de zile prevăzut de art. 268 C. muncii se calculează de la data la care organele de conducere abilitate să aplice sancţiunea disciplinară au luat cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare. Nu este importantă modalitatea prin care acestea au luat cunoştinţă de săvârşirea abaterii disciplinare, esenţial este ca aceasta să fie comunicată...
Citeste mai mult...Nulitatea deciziei de sancţionare disciplinară. Descrierea faptei. înlăturarea apărărilor date de salariat în timpul cercetării disciplinare
Sancţiunea nulităţii deciziei de sancţionare disciplinară intervine în cazul în care continutul deciziei este deficitar sub aspectul descrierii faptei. Descrierea faptelor reţinute în sarcina salariatului sancţionat disciplinar trebuie să permită înţelegerea faptelor calificate drept abateri disciplinare, fără a fi avute în vedere fapte şi explicaţii exterioare deciziei de sancţionare disciplinară. Enunţul eliptic al angajatorului...
Citeste mai mult...Avertisment. Cercetare prealabilă. Legalitatea deciziei de sancţionare disciplinară. Contestarea deciziei de sancţionare disciplinară
Chiar dacă regulamentul intern nu ar dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile în cazul avertismentului, se constată că fapta imputată a fost săvârşită în anul 2010, dată la care era aplicabil Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010. Emiterea deciziei de sancţionare disciplinară cu încălcarea prevederilor legale care reglementează efectuarea cercetării...
Citeste mai mult...Cerere prin care fostul salariat, a cărui decizie de concediere a fost anulată printr-o decizie irevocabilă, solicită pe cale separată reintegrarea în postul deţinut anterior emiterii deciziei de concediere anulate
Reintegrarea poate fi solicitată de salariat doar în litigiul ce a avut ca obiect contestaţia împotriva deciziei de concediere, aceasta fiind interpretarea corectă a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) C. muncii. O astfel de interpretare este mult mai apropiată de necesitatea protejării circuitului civil, deoarece raporturile juridice dintre părţi nu pot rămâne într-o stare...
Citeste mai mult...Revocare din funcţie a persoanelor aflate în funcţii de conducere. Condiţii de formă şi de fond
Instituţia revocării din funcţie reprezintă o măsură aflată la dispoziţia organului de conducere al entităţii juridice, care se aplică exclusiv pentru persoanele aflate în funcţii de conducere numite ca atare de aceeaşi structură decizională, potrivit principiului simetriei formelor juridice, mutuus consensus mutuus dissensus. Actul de revocare din funcţie nu reprezintă un act tipic de...
Citeste mai mult...Concediere colectivă. Condiţii de formă. Criterii de stabilire a ordinii de priorităţi. Departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă individuală
Actul de încetare a raporturilor de muncă dintre părţi respectă, din punct de vedere formal, cerinţa prevăzută de legiuitor privind cuprinderea în decizia de concediere a criteriilor de stabilire a ordinii de priorităţi, în condiţiile în care face referire la articolele corespunzătoare din Contractul colectiv de muncă aplicabil. în cazul concedierilor colective, departajarea salariaţilor...
Citeste mai mult...Concediere colectivă. Obligativitatea respectării criteriilor prioritare şi minimale
Instanţa de judecată poate verifica şi dacă selectarea personalului s-a făcut după criteriile prestabilite în programul de restructurare şi în proiectul de concediere colectivă, chiar dacă stabilirea criteriilor de selectare a personalului reprezintă opţiunea angajatorului. în lipsa probelor care să ateste modalitatea în care s-a procedat la aplicarea criteriilor ordinii de concediere, nu se...
Citeste mai mult...Concediere colectivă. Stabilirea ordinii de prioritate în cazul concedierii colective. Rezultatele evaluării realizării obiectivelor de performanţă. Restituirea sumelor achitate cu titlu de plăţi compensatorii în cazul anulării deciziei de concediere
în baza art. 69 alin. (3) C. muncii republicat, la stabilirea ordinii de prioritate în cazul concedierii colective angajatorul trebuie să aibă în vedere cu prioritate rezultatele evaluării realizării obiectivelor de performanţă. Cum evaluarea s-a făcut pentru o perioadă anterioară stabilirii noilor obiective de performanţă individuală, dar şi în baza unor criterii şi obiective...
Citeste mai mult...Monitorizează persoane
Află informaţii suplimentare despre orice dosar GRATIS!
Jobsora
Jobsora
Căutați milioane de locuri de muncă în România lângă dvs. și aplicați online azi! Click aici
Caută orice Dosar în timp real în toate instanţele din România.
